Comisia Europeană schimbă regulile pentru dronele agricole
Comisia Europeană pregătește modificarea regulilor privind folosirea dronelor în agricultură. La Bruxelles este căutat un cadru legal comun pentru toate statele membre. Reforma ar putea permite și pulverizarea pesticidelor cu drone, o schimbare cerută de mai mulți ani. Dronele agricole s-au răspândit rapid în lume începând cu anii 2010. În Europa, folosirea lor este permisă doar în anumite situații. Comisia Europeană vrea să schimbe aceste reguli și să extindă utilizarea dronelor în agricultură. Loading … Dronele pentru agricultură, în vizorul Comisiei Europene Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a susținut că Europa deține tehnologia necesară pentru a fi lider în agricultură. „Europa are talentul și tehnologia necesare pentru a fi lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de acestea”, a scris marți, pe Bluesky, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, arată Politico. Dronele agricole sunt reglementate în UE atât prin normele privind aviația, cât și prin legislația privind pesticidele. O directivă din 2009 interzice pulverizarea aeriană, însă regulile au fost concepute înainte ca aparatele să fie folosite pe scară largă în agricultură. Statele UE pot permite pulverizarea aeriană doar în situații speciale, fiind vorba despre terenuri greu accesibile sau periculoase pentru lucrători. Printre exemple se numără podgoriile terasate, livezile și terenurile inundate. Susținătorii reformei spun că procedura actuală este prea complicată. Ei consideră că avantajele dronelor sunt mai mari decât limitele actuale. În opinia lor, UE riscă să rămână în urmă la capitolul tehnologie agricolă. Dronele pot monitoriza culturile și detecta rapid dăunătorii sau lipsa apei. Ele pot aplica îngrășăminte și pesticide doar în zonele afectate. Susținătorii spun că astfel pot fi reduse consumul de substanțe chimice, costurile și impactul asupra mediului. Dronele electrice ar avea și emisii mai mici decât tractoarele. Încă există „lacune importante de cunoaștere” Comisia Europeană recunoaște că există încă multe „lacune importante de cunoaștere” privind folosirea dronelor pentru pesticide. Nu este clar cât de mult se pot împrăștia substanțele sau care drone sunt cele mai precise. Comisia de la Bruxelles a precizat că „dronele sunt tehnologia cel mai mult împiedicată de actualul cadru, chiar dacă acestea ar putea contribui la o utilizare mai durabilă a pesticidelor”. Sunt pregătite noi reguli pentru dronele agricole. În paralel, strategia digitală pentru agricultură ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului. Bruxelles-ul vrea ca Europa să devină un lider în agricultura de precizie. „Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a declarat Hansen. O reformă anterioară a regulilor privind dronele a fost blocată de disputa privind reducerea pesticidelor. În decembrie 2024, 15 state membre au cerut Comisiei Europene o nouă propunere. Fermierii susțin că dronele pot reduce cantitatea de pesticide și impactul asupra mediului. Dronele pentru agricultură, în vizorul Comisiei Europene. Organizațiile de mediu solicită prudență în utilizarea dronelor agricole Comisia Europeană a inclus relaxarea regulilor pentru drone în pachetul „omnibus” privind siguranța alimentelor și furajelor. Pe de altă parte, pachetul este controversat și întâmpină opoziție. Printre subiectele disputate se află autorizarea pe termen nelimitat a unor substanțe active și regulile privind importurile agricole. Reforma ar permite statelor membre să autorizeze mai ușor folosirea dronelor agricole. Condiția este ca riscurile să nu fie mai mari decât în cazul pulverizării de la sol. Consiliul UE a susținut reguli care oferă guvernelor naționale mai multă libertate, iar criticile organizațiilor de mediu au fost relativ reduse. Organizațiile de mediu cer prudență în autorizarea dronelor pentru pesticide. Ele invocă lipsa unor date științifice suficiente și probleme privind protecția datelor. Există și temeri că tehnologia ar putea favoriza fermele mari. Altfel, schimbarea regulilor este susținută de statele membre. Modificarea face parte din pachetul „omnibus”. Dacă acesta nu va fi adoptat, reforma privind dronele ar putea fi din nou blocată. Sursă foto: Shutterstock, Envato (imagini cu rol ilustrativ)
După ce a luptat cu dârzenie împotriva antieuropenismului, CTP îndeamnă la excluderea României din UE
Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai mari apărători ai cordonului sanitar, îndeamnă, într-o postare pe Facebook, la excluderea României din Uniunea Europeană. Ziaristul, lipsit de fundamente raționale în declarațiile sale, îl acuză pe Marcel Ciolacu de „caracterul rebel” al Curții Constituționale, instituție care, în opinia sa, ar fi responsabilă pentru inițierea „legii anti Fritz”. Acuzațiile CTP-iste nu se opresc aici, ci continuă să îl vizeze pe Ciolacu. Ziaristul continuă să repete afirmațiile propagandistice la adresa fostului premier, pe care îl acuză că ar fi dat „șpăgi electorale” din fondul de rezervă al țării. „Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat”, afirmă încrezător Cristian Tudor Popescu. Desigur, cel mai mare țap ispășitor rămâne Călin Georgescu, din cauza căruia, CCR s-ar crede astăzi mai presus de constituție, subliniază ziaristul. CTP cere excluderea României din UE și Consiliul Europei Situația politică, economică și juridică a statului român reprezintă, în opinia lui Cristian Tudor Popescu, condițiile ideale pentru ca România să fie exclusă din Uniunea Europeană. De data aceasta, mesajul nu vine din partea unor „pro-ruși”, ci tocmai de la unul dintre marii militanți ai direcției europene. Nu în ultimul rând, ziaristul afirmă că România nu merită să facă parte nici din Consiliul Europei, un organism de apărare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Îmbrățișarea directivelor și politicilor europene, fără cel mai mic gest de contestare sau punere sub semnul întrebării, a devenit o condiție inerentă partidelor politice, pentru a nu fi catalogate drept „extremiste”. „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, a transmis CTP.
Uniunea Europeană susține returnarea migranților din Ceuta în Maroc. Printre cei vizați sunt și sute de minori neînsoțiți
Comisia Europeană susține returnarea persoanelor care se află ilegal în Ceuta, inclusiv a minorilor neînsoțiți, după valul mare de migranți care a ajuns în exclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euronews. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat marți că autoritățile spaniole și marocane trebuie să gestioneze situația și să se asigure că persoanele care nu au dreptul să rămână în Ceuta sunt returnate cât de rapid. „Prioritatea este acum ca autoritățile spaniole și marocane să mențină controlul situației și să asigure o returnare rapidă a tuturor celor care rămân ilegal în Ceuta”, a declarat Markus Lammert într-o conferință de presă. Acesta a spus că returnările sunt prevăzute de legislația Uniunii Europene și sunt reglementate în prezent de Directiva privind returnarea. În viitor, acestea vor fi reglementate și prin noul regulament european privind returnarea. „Există, de asemenea, prevederi pentru returnarea migranților care se află ilegal pe teritoriu, inclusiv a minorilor neînsoțiți”, a spus Markus Lammert. Potrivit estimărilor prezentate săptămâna trecută de ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în Ceuta mai sunt aproximativ 5.000 de migranți aflați ilegal pe teritoriu, dintre care 1.898 sunt minori. Autoritățile spaniole au spus că vor să îi returneze pe toți cei aflați ilegal în Ceuta în țările lor de origine, precizând că aceștia nu vor fi transferați în Spania continentală. Marocul a anunțat, la rândul său, că este pregătit să colaboreze cu Spania și cu partenerii europeni pentru returnarea migranților neînsoțiți. Comisia Europeană a spus și că există măsuri de prevenire a unor astfel de situații. Acesta a declarat că, pe viitor, instituția mizează pe prevenire și descurajare, colaborând cu platformele și cu organizațiile de verificare a informațiilor pentru a „contracara rețelele infracționale care răspândesc dezinformare” și pentru a „intensifica lupta împotriva traficului de migranți”. La rândul său, comisarul european Magnus Brunner a declarat luni, într-un mesaj pe X, că Spania desfășoară „o muncă importantă și necesară” pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Valul de migrație din 30 iulie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate în Ceuta. Potrivit estimărilor spaniole, aproximativ 72.000 de persoane au trecut atunci în exclavă, aproape toate fiind ulterior returnate în Maroc.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova
„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Antonio Costa, după noile incursiuni cu drone: Securitatea României este securitatea Europei
Într-o postare publicată pe X, António Costa a felicitat autoritățile române pentru reacția rapidă și eficientă în gestionarea incidentelor. „Pentru a doua oară în 24 de ore, spațiul aerian românesc a fost încălcat de incursiuni cu drone. Felicit autoritățile române pentru răspunsul lor rapid și eficient”, a transmis oficialul european. Acesta a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru România, subliniind importanța securității Flancului Estic. „Suntem în solidaritate deplină cu România și poporul său. Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să întărim securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul graniței noastre de Est”, a mai scris António Costa. O nouă dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României a fost doborâtă sâmbătă dimineață, 25 iulie, de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române, a anunțat Ministerul Apărării Naționale. For the second time in 24 hours, Romanian airspace has been violated by drone incursions. I commend the Romanian authorities for their swift and effective response. We stand in full solidarity with Romania and its people. The security of Romania is the security of Europe. We… — António Costa (@eucopresident) July 25, 2026
O simplă pilulă ar putea să vindece și cel mai urât psoriazis / Tratament oral inovator – așteaptă să fie autorizat în UE
Pacienții cu psoriazis în plăci moderat până la sever ar putea avea în curând acces la o nouă opțiune terapeutică administrată oral. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a recomandat acordarea autorizației de punere pe piață în Uniunea Europeană pentru un nou tratament destinat acestei afecțiuni. Tratamentul e recomandat la copii cu vârsta de cel puțin 12 ani și minimum 40 de kg Dacă va primi aprobarea finală din partea Comisiei Europene, medicamentul va deveni primul tratament administrat oral care țintește calea interleukinei-23 disponibil în Uniunea Europeană pentru psoriazisul în plăci. Recomandarea vizează utilizarea tratamentului la adulți și la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani și o greutate de minimum 40 de kilograme. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă de psoriazis, o boală inflamatorie cronică a pielii care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Cum acționează noul medicament Leziunile persistente, pruritul, disconfortul fizic și impactul psihologic, manifestat prin anxietate, depresie sau izolare socială, reprezintă provocări importante pentru pacienți. Deși există mai multe opțiuni terapeutice, numeroși pacienți nu reușesc să obțină un control adecvat al bolii sau își pierd răspunsul la tratament în timp. Noul medicament acționează prin blocarea receptorului pentru interleukina-23 (IL-23), o proteină implicată în activarea și menținerea procesului inflamator caracteristic psoriazisului. Prin inhibarea receptorului, tratamentul întrerupe transmiterea semnalelor inflamatorii și contribuie la reducerea inflamației și a manifestărilor bolii. Reducere cu cel puțin 90% a severității după 16 săptămâni de tratament În prezent, în Uniunea Europeană sunt disponibile doar tratamente injectabile care acționează asupra interleukinei-23. Noul produs ar fi primul disponibil sub formă de comprimate care utilizează aceeași țintă terapeutică. Recomandarea EMA se bazează pe rezultatele a patru studii clinice de fază III, la care au participat aproximativ 2.500 de pacienți cu psoriazis în plăci moderat până la sever. În trei dintre aceste studii, după 16 săptămâni de tratament, între 50% și 57% dintre pacienți au obținut un răspuns PASI 90, ceea ce înseamnă o reducere cu cel puțin 90% a severității și extinderii leziunilor cutanate. Ce s-a întâmplat în grupurile placebo Prin comparație, în grupurile placebo acest rezultat a fost înregistrat la doar 1% până la 4% dintre participanți. Totodată, între 65% și 71% dintre pacienții tratați au atins un scor IGA de 0 sau 1, indicator care reflectă o piele fără leziuni sau aproape complet curățată. În grupul placebo, acest rezultat a fost observat la 8% până la 11% dintre participanți. Tratamentul a fost eficace chiar și în zone cu leziuni mai greu de accesat Cel de-al patrulea studiu a analizat eficacitatea tratamentului la pacienții cu leziuni localizate în zone dificil de tratat, precum scalpul, regiunea genitală, palmele și tălpile. Potrivit evaluării EMA, tratamentul a demonstrat și un profil de siguranță favorabil. Cea mai frecventă reacție adversă raportată a fost reprezentată de infecțiile fungice, observate la 1,1% dintre pacienți. Recomandarea CHMP reprezintă o etapă importantă în procesul european de autorizare a medicamentului. Decizia finală privind acordarea autorizației de punere pe piață va aparține Comisiei Europene, care urmează, de regulă, recomandările formulate de experții EMA.
Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE
Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”
Șeful Bienalei de la Veneția critică retragerea finanțării UE: O decizie pur politică
Președintele Bienalei de la Veneția, Pietrangelo Buttafuoco, a criticat joi decizia Uniunii Europene de a retrage un grant în valoare de două milioane de euro, afirmând că măsura are un caracter politic și nu unul juridic sau cultural. „Uniunea Europeană a fost un partener de drum alături de care am parcurs o etapă a călătoriei și care acum se desparte de noi din motive pur politice, în niciun caz juridice și cu atât mai puțin culturale. Suntem chemați aici să desfășurăm cercetări internaționale în domeniul artelor și să răspundem exigențelor acestora. În caz contrar, am trăda principiile autonomiei, libertății de exprimare, cercetării, creativității și imaginației care definesc această instituție de 131 de ani”, a declarat oficialul, citat de Reuters. Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării ediției din 2026 a Festivalului de Film de la Veneția, după ce Comisia Europeană a anunțat că a retras finanțarea ca reacție la revenirea Rusiei la expoziția de artă a Bienalei, pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022. Comisia Europeană a argumentat că fondurile provenite din bugetul Uniunii trebuie să sprijine inițiative care promovează valorile democrației și libertății, valori despre care consideră că Rusia nu le întruchipează în prezent. În urma deciziei de miercuri a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, Bienala pierde 2 milioane de euro, fonduri care urmau să acopere activitățile instituției până în 2028.