România cumulează peste jumătate din fondurile PNRR suspendate la nivelul UE. La ce capitol ne laudă Comisia Europeană în raportul final privind Mecanismul de redresare și reziliență
România apare în raportul de miercuri al Comisiei Europene (CE) privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) în două registre. Pe de o parte, este lăudată explicit pentru rezultatele investițiilor în infrastructura pentru copii, pe de altă parte e menționată cu 869,8 milioane de euro suspendate, în urma neîndeplinirii satisfăcătoare a șase jaloane și ținte, aflate în procedura de reevaluare. Oficialii europeni trag linie după NextGenerationEU și anunță că 450 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi au fost deja plătite statelor membre prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), instrumentul care finanțează planurile naționale de redresare și reziliență. Suma reprezintă aproape 80% din totalul solicitat de țările Uniunii Europene. Bruxelles-ul mai are de evaluat ultimele 32 de cereri de plată, în timp ce aproximativ 123 de miliarde de euro, reprezentând 21% din anvelopa financiară, urmează să fie distribuite până la sfârșitul anului 2026, potrivit celui de-al cincilea raport anual privind implementarea mecanismului. România figurează în raport cu 869,8 milioane euro suspendate, aferente a șase jaloane/ținte. Două suspendări au fost între timp anulate, dar pentru patru jaloane situația este încă în reevaluare. Citește integral raportul Comisiei Europene AICI Comisia Europeană arată că, în prezent, 1,55 miliarde de euro din fondurile PNRR sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România, iar în cazul României este vorba despre 869,8 milioane de euro, aferente a șase jaloane și ținte. „În unele cazuri, deși fusese adoptată o decizie de suspendare, aceasta a fost ulterior anulată, ca urmare a revizuirii planului național de redresare și reziliență (PNRR). În prezent, 1,55 miliarde de euro sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România”, notează CE în raport. Totuși, suspendarea nu înseamnă automat pierderea banilor: majoritatea jaloanelor suspendate sunt îndeplinite în perioada suplimentară de șase luni acordată statelor pentru măsuri corective. Din cele 34 de jaloane și ținte suspendate la nivel european, doar patru au rămas neîndeplinite satisfăcător la finalul acestei perioade, menționează raportul din 7 octombrie, iar din cele 3,1 miliarde de euro suspendate în procedurile deja încheiate, 266,3 milioane de euro, respectiv 8,55%, au fost reduse definitiv. La ce capitol e lăudată România în raportul Comisiei Comisia Europeană evidențiază în raport impactul investițiilor finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență asupra infrastructurii educaționale din statele membre. În cazul României, finalizarea proiectelor de construire și renovare a facilităților pentru educația și îngrijirea copiilor a avut o contribuție semnificativă la creșterea numărului de beneficiari la nivel european: „Aproape 6,4 milioane de elevi au beneficiat de spații și facilități noi sau modernizate cu sprijinul MRR. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ de două ori numărul total de elevi și studenți înscriși în sistemul de educație din Belgia (aproximativ 2,98 milioane în 2024, potrivit datelor Eurostat). Creșterea a fost determinată în mare măsură de finalizarea proiectelor de construire și renovare a unor facilități pentru educația și îngrijirea copiilor finanțate prin MRR în România, alături de investițiile în școli și centre de învățământ profesional din Grecia și Spania”, notează Comisia în raport. 140 de miliarde de euro pentru digitalizare Investițiile în transformarea digitală susținute prin mecanism ajung la 140 de miliarde de euro, se precizează în documentul citat. Comisia estimează că fiecare euro investit prin MRR în măsuri de digitalizare ar putea genera până în 2030 aproximativ 1,5 euro în producția economică a Uniunii Europene. Fondurile au fost direcționate, printre altele, către extinderea rețelelor de internet de mare capacitate în Austria, industria microelectronică din Germania și digitalizarea sistemelor judiciare din Bulgaria, Malta, Țările de Jos și Portugalia. În Grecia au fost sprijinite plățile electronice pentru reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea conformării fiscale, iar Estonia a dezvoltat servicii publice digitalizate pentru diferite evenimente din viața cetățenilor. 287 de miliarde de euro pentru tranziția verde O componentă și mai importantă din punct de vedere financiar este tranziția verde, pentru care au fost alocate 287 de miliarde de euro. Potrivit estimărilor Comisiei, investițiile finanțate prin mecanism ar putea determina anual reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente cu 1,5% din emisiile totale ale UE, luând drept referință anul 2021. Reformele asociate programului ar putea genera separat economii suplimentare echivalente cu încă 1,4% din emisiile anuale ale Uniunii, estimează oficialii europeni. Printre exemplele oferite de Bruxelles se numără instalarea în Cehia a unor sisteme de încălzire cu emisii reduse și a tehnologiilor pentru energie regenerabilă. Comisia estimează că aceste măsuri vor permite evitarea a cel puțin 500.000 de tone echivalent CO2 în fiecare an. În Polonia, reformele au vizat inclusiv extinderea capacităților eoliene și fotovoltaice. Comisia Europeană precizează că impactul MRR nu se limitează la investiții, mecanismul fiind legat și de reforme structurale în statele membre.
Dan Dungaciu se aliniază discursului lui Marco Rubio și spune că europenii nu au nicio viziune diplomatică
Dan Dungaciu a analizat mesajul lui Marco Rubio pentru Europa. Sociologul susține că Uniunea Europeană nu are o viziune diplomatică și strategică. El a precizat că alegerile din Brazilia ar putea avea un rol important în strategia Statelor Unite pentru America de Sud. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Uitați-vă ce se întâmplă astăzi în lumea asta” Invitat la „Marius Tucă Show”, Dan Dungaciu a analizat mesajul transmis Europei de Marco Rubio. Acesta afirmă că Rubio îi amintește Europei că a avut un rol important pe scena internațională. El afirmă că Uniunea Europeană nu poate rezista în contextul actual, marcat de tensiunile politice cu Statele Unite, de războiul economic cu China și de războiul militar cu Rusia. „De ce făcea asta Eminescu? Ca să pună oglinda trecutului în fața clasei politice care, atunci când se uită, vede cât de mică este clasa politică în raport cu oglinda celui trecut. Asta face Rubio. Îi spune Europei: «Măi, voi contați. La un moment dat ați contat». Uitați-vă ce se întâmplă astăzi în lumea asta. Sunteți în război politic cu America, război economic cu China și război kinetic militar cu Rusia. Nu puteți rezista. Uitați-vă ce se întâmplă diplomatic când președintele Xi, președintele Chinei, se întâlnește cu președintele Trump la Washington. America discută cu Rusia, președintele Putin se întâlnește cu președintele Xi.”, a declarat sociologul. În timpul vizitei la Atena, Marco Rubio a vorbit despre legăturile istorice dintre Statele Unite și Europa. Secretarul de stat american a evidențiat importanța alianței cu Grecia. Rubio a susținut că statele europene trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului. „Uniunea Europeană nu are nicio viziune diplomatică” Sociologul afirmă că Uniunea Europeană nu are o viziune diplomatică și strategică. Politicianul subliniază că administrația americană a demonstrat o capacitate mai mare de a gestiona relațiile internaționale. „Și în jocul ăsta de trei, de permutări Uniunea Europeană se uită în stânga, în dreapta, se uită la China și nu înțelege nimic. Este ca un cățeluș care se uită în sus și nu știe cum să se raporteze la toți. Se înfurie, devine nervoasă și zice: «Eu sunt instanța morală, ăștia trei nu contează, toți sunt răi». Dar Uniunea Europeană nu are nicio viziune diplomatică, nicio viziune strategică. Și talentul ăsta, indiscutabil, pot să le placă Trump sau nu, dar talentul administrației americane de a juca diplomatic la nivel mare a fost ilustrat inclusiv de cele două întâlniri cu președintele Chinei și cu cele două întâlniri care vor urma.”, adaăugă analistul. „Marco Rubio este pe o postură politico-diplomatică extrem de solidă” Analistul consideră că Marco Rubio se află pe o poziție politico-diplomatică extrem de solidă în SUA. Dungaciu vorbește și despre posibilitatea ca, după alegerile din Brazilia, țara să se îndrepte spre dreapta pro-americană. Acesta subliniază că o astfel de schimbare ar putea avea o importanță majoră pentru politica externă a Statelor Unite în regiune. „Marco Rubio, care trebuie să o spunem, e pe o postură politico-diplomatică extrem de solidă astăzi în America. Uitați-vă cum arată în America de Sud, că noi aici, în Europa, nu ne uităm la America de Sud. America de Sud, dacă, după alegerile din Brazilia, va întoarce spre dreapta pro-americană și Brazilia, este cel mai mare succes diplomatic pe care o administrație americană probabil l-a făcut vreodată, referitor la America de Sud.”, a menționat Dungaciu. Flávio Bolsonaro a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia, în fața actualului președinte Luiz Inácio Lula da Silva. Niciunul dintre cei doi nu a obținut însă suficiente voturi pentru a câștiga din primul tur. Cei doi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie. O eventuală victorie a lui Flávio Bolsonaro ar putea apropia cea mai mare economie din America Latină de administrația președintelui american Donald Trump.
Ce este AGILE, programul UE de 115 milioane de euro care dă startul cursei pentru inovația militară. Ce pune România pe masă în AI, drone, robotică și cyber
Parlamentul European a aprobat în primă lectură acordul cu Consiliul pentru lansarea AGILE, un program-pilot de 115 milioane EUR care va finanța în 2027 IMM-uri și start-up-uri care dezvoltă tehnologii emergente și disruptive pentru apărare. Programul ar putea fi operațional de la 1 ianuarie 2027 și se axează pe acordarea mai rapidă a granturilor, cu acces accelerat la testare și certificare. De asemenea, va facilita legături mai directe între firmele inovatoare și marii contractori din industria de apărare. Concret, AGILE poate deveni una dintre căile prin care firmele tehnologice românești de dimensiuni mici intră în lanțul european de dezvoltare și producție a noilor capabilități militare. Astfel, companiile mici care dezvoltă tehnologii inovatoare au acces la banii din circuitul european, în contextul în care marii jucători au șanse net mai mari la finanțarea SAFE de până la 16,68 miliarde de euro pentru apărare. Loading … Ce pune pe masă România în materie de tehnologii în industria de apărare România are deja companii care dezvoltă tehnologii în zonele vizate de AGILE. Spre exemplu, un startup din Cluj Napoca a dezvoltat o platformă de inteligență artificială pentru sisteme autonome și antidronă, integrată în sistemele EAGLS și desfășurate de armata SUA în Orientul Mijlociu. O altă companie cu sediul în Polonia, dar cu un fondator român, dezvoltă drone autonome pentru apărare și operează în medii în care comunicațiile pot fi bruiate sau compromise. în timp ce trei clujeni dezvoltă și produc platforme aeriene fără pilot, inclusiv drone cu propulsie jet și platforme VTOL. De asemenea, sunt startup-uri românești care dezvoltă sisteme antidronă bazate pe detectare și bruiaj electronic. Programul AGILE va funcționa ca pilot în 2027 și încearcă să rezolve una dintre problemele identificate de UE în actualul sistem de finanțare: timpul prea lung dintre apariția unei tehnologii promițătoare, finanțarea acesteia, testarea produsului și utilizarea efectivă de către forțele armate. Granturi mai rapide și acces la testare Unul dintre principalele obiective ale programului este viteza finanțării. AGILE propune o distanță de aproximativ patru luni între depunerea unei propuneri și acordarea grantului. Termenul este o țintă de implementare rapidă, nu o garanție pentru fiecare proiect. Companiile selectate vor beneficia, de asemenea, de acces accelerat la infrastructuri de testare și experimentare, inclusiv facilități necesare pentru validarea tehnologiilor în condiții apropiate de utilizarea operațională. Programul încearcă astfel să rezolve o problemă care apare frecvent în cazul firmelor mici: acestea pot avea un prototip funcțional, dar nu au acces la poligoane, laboratoare, infrastructură de certificare sau utilizatori militari pentru a-l valida. Fondul european de apărare sprijină cercetarea și dezvoltarea colaborativă pe termen mai lung, în timp ce AGILE este construit pentru cicluri mai scurte și pentru firme care au deja tehnologii cu potențial de utilizare relativ rapidă. Comisia descrie obiectivul drept reducerea perioadei dintre inovare și utilizarea operațională de la ani la luni, acolo unde natura proiectului permite acest lucru. De la prototip la contract de achiziție Dincolo de finanțarea companiilor inovative, programul prevede și conectarea IMM-urilor și start-up-urilor cu marii contractori din industria europeană de apărare, prin mecanisme de matchmaking. Obiectivul este ca tehnologiile finanțate să poată fi integrate mai rapid în produse și sisteme existente și, ulterior, să ajungă la achiziție. Acordul simplifică și achiziționarea produselor dezvoltate cu sprijinul programului, încercând să evite situația în care proiectele finanțate public sunt testate cu succes, dar nu ajung niciodată într-un contract comercial sau militar. „Europa nu își permite să fie lentă atunci când amenințarea este rapidă. AGILE este răspunsul nostru: finanțare acordată rapid, birocrație redusă la minimum și ușa ferm închisă celor care nu împărtășesc valorile noastre. Inovația este forța Europei. Haideți să o folosim, în sfârșit.”, a declarat Ivars Ijabs (Letonia), eurodeputat și raportor al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De asemenea, Tonino Picula, eurodeputat croat și coraportor al Parlamentului din partea Comisiei pentru securitate și apărare, a prezentat AGILE înaintea votului drept un program care pune firmele mici în centrul inovării europene în apărare. El a subliniat că acordul păstrează bugetul de 115 milioane EUR, concentrarea asupra IMM-urilor și obiectivul de patru luni pentru acordarea granturilor, dar leagă proiectele mai direct de nevoile de capabilități identificate de statele membre. Ce tehnologii pot fi finanțate AGILE vizează așa-numitele „challenges”, adică provocări tehnologice definite împreună cu statele membre. În loc să finanțeze doar teme generale de cercetare, programul poate porni de la o nevoie concretă de capabilitate identificată de forțele armate și să caute companii care pot dezvolta sau adapta rapid o soluție. Printre tehnologiile vizate se numără inteligența artificială, sistemele autonome și robotica, dronele și sistemele antidronă, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice și soluțiile spațiale. Pot fi finanțate și tehnologii dezvoltate inițial pentru piața civilă, dacă acestea pot fi adaptate pentru utilizări militare. Acordul permite participarea statelor membre și a țărilor asociate, inclusiv Ucraina și statele SEE-AELS. Însă participarea Ucrainei nu înseamnă însă că bugetul de 115 milioane de euro este destinat în principal companiilor ucrainene. Obiectivul programului rămâne consolidarea capacității europene de inovare în apărare și reducerea dependențelor strategice față de state terțe neasociate. După aprobarea Parlamentului, Consiliul trebuie să finalizeze formal adoptarea textului convenit, după verificarea juridico-lingvistică. Regulamentul va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial. Oficialii europeni precizează că experiența programului-pilot din 2027 va fi folosită de Comisie pentru proiectarea viitorului sprijin european pentru inovarea în apărare. Dacă modelul reușește să scurteze efectiv traseul de la tehnologie la testare, integrare și achiziție, acesta ar putea fi extins în următorul cadru financiar multianual
UE pregătește deschiderea a două noi clustere de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova
Ambasadorii statelor membre ale UE au făcut miercuri, 7 octombrie, un nou pas în procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, pregătind terenul pentru deschiderea, săptămâna viitoare, a două grupuri tematice, așa-numitele „clustere”, din cadrul negocierilor de extindere. Țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să se alinieze standardelor blocului comunitar prin implementarea unor reforme, împărțite în șase grupuri tematice, potrivit Kyiv Independent. Pe 7 octombrie, ambasadorii au convenit să avanseze cu cele mai mari două grupuri, „piața internă” și „competitivitatea”, care acoperă domenii largi ale economiei. Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Decizia se aplică și Republicii Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a corelat politic procesele de aderare ale celor două țări. În practică, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să aștepte, după ce Ungaria a blocat candidatura Ucrainei la UE până când Kievul nu a făcut progrese în ceea ce privește drepturile minorității sale de limbă maghiară. Ulterior, după negocieri și discuții, Budapesta și Kievul au ajuns la un acord politic privind drepturile minorităților la începutul acestei veri. Acest lucru a permis deschiderea primelor două grupuri tematice în iunie și iulie, cele referitoare la statul de drept și relațiile externe. Progresele au stagnat însă din nou, după ce Ungaria a cerut Ucrainei să adopte o lege care să pună în aplicare modificările privind educația minorităților naționale, prevăzute în acordul din vară. Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului ucrainean pe 2 octombrie, ceea ce ar fi fost suficient pentru ca ambasadorii UE să poată avansa, însă procesul mai are câteva etape de parcurs. Ultimele măsuri pe care Ucraina la are de luat Mai întâi, Ucraina trebuie să transmită Uniunii Europene o poziție de negociere scrisă. Potrivit informațiilor disponibile, documentul este deja pregătit. Ulterior, un grup de lucru al UE, format din experți tehnici din cele 27 de state membre, trebuie să stabilească poziția comună a blocului. Aceasta trebuie apoi adoptată de ambasadorii și miniștrii celor 27 de state UE. În plus, dacă Parlamentul Ucrainei nu adoptă legea privind minoritățile pe 12 octombrie, reuniunea oficială pentru deschiderea grupurilor tematice, programată pentru ziua următoare, nu va mai putea avea loc. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, UE ar urma să deschidă următoarele două grupuri de negociere cu Ucraina și Republica Moldova în cadrul Conferinței Interguvernamentale de la Luxemburg, pe 13 octombrie. „Conform tratatelor, avem nevoie de două decizii luate în unanimitate: una pentru acordarea statutului de candidat și alta pentru finalizarea procesului”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, în cadrul unei discuții cu membri ai Parlamentului European, pe 7 octombrie. „Însă, între aceste etape, avem acum de parcurs 150 de pași, chiar și pentru simpla transmitere a unei scrisori către o țară candidată”, a exclamat indignată comisarul. Dacă totul decurge conform planului, deschiderea celor două grupuri de negociere ar putea permite Ucrainei să beneficieze de noua inițiativă a CE privind „integrarea graduală”, prezentată pe 6 octombrie. Aceasta ar însemna că, pe măsură ce implementează reformele, Ucraina ar urma să înceapă să aibă parte de unele avantaje ale apartenenței la UE.
Siegfried Mureșan anunță că Republica Moldova a primit încă 157 de milioane de euro din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a transferat Republicii Moldova încă 157 de milioane de euro în cadrul Planului de creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro, potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, care subliniază că a negociat acest plan în numele Parlamentului European, pe pagina sa de Facebook. O dată cu această tranșă, finanțarea pusă la dispoziția Republicii Moldova prin acest mecanism ajunge la 661 de milioane de euro. Republica Moldova primește o nouă tranșă de la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană (CE) a evaluat pozitiv progresele înregistrate în programul de reforme. Loading … Republica Moldova a implementat 18 reforme care acoperă cele șapte domenii Anunțul a fost făcut marți, în cadrul celui de-al 10-lea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova, iar plata reprezintă a treia tranșă acordată prin Planul de creștere destinat țării. Banii vin după îndeplinirea a 18 reforme care acoperă cele șapte domenii prevăzute în plan, de la dezvoltarea sectorului privat, energie și tranziție verde până la guvernanță economică, piața muncii și buna guvernare. În total, Republica Moldova are acum la dispoziție 661 de milioane de euro prin Planul de creștere. „Cele 157 de milioane de euro au fost debursate în urma îndeplinirii reformelor privind dezvoltarea sectorului privat, reziliența economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernare. În total, 661 de milioane de euro au fost deja debursate prin acest plan pentru Republica Moldova, în aproximativ un an. Planul de creștere întărește Republica Moldova, contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor și pregătește țara pentru aderarea la Uniunea Europeană”, precizează Mureșan. Mureșan: „O Republică Moldova mai dezvoltată și mai sigură înseamnă și o Românie mai sigură” Potrivit europarlamentarului, efectele planului nu se limitează la Republica Moldova, ci sunt relevante și pentru România, inclusiv pentru sutele de mii de cetățeni români care trăiesc peste Prut. „Acest plan îi sprijină în mod direct și pe cetățenii României. Îi sprijină pe cei din dreapta Prutului, deoarece o Republică Moldova mai dezvoltată și mai sigură înseamnă și o Românie mai sigură. Dar îi sprijină și pe sutele de mii de cetățeni ai României care trăiesc în stânga Prutului, adică în Republica Moldova. Republica Moldova este, cu fiecare zi, mai aproape de Uniunea Europeană. Iar România îi este alături pe acest drum”, adaugă Mureșan. „Comisia continuă să fie alături de Republica Moldova în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de creștere”, se arată în comunicatul CE. Instrumentul de finanțare, precizează CE, are capacitatea de a sprijini creșterea economică a Republicii Moldova și crearea de locuri de muncă prin accelerarea reformelor și prin îmbunătățirea accesului țării la piața unică a UE, aducând astfel Republica Moldova mai aproape de aderarea la UE.
UE suplimentează cu 130 de milioane de euro sumele alocate pentru sisteme antidrone. Ce noi oportunități de finanțare apar pentru România
Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre încă 130 de milioane de euro pentru dezvoltarea și achiziția de tehnologii antidrone. Anunțul într-un moment în care securitatea frontierelor și protecția infrastructurii critice au devenit priorități europene. Pentru România, aflată la frontiera externă a UE și în vecinătatea războiului din Ucraina, noua finanțare poate crea oportunități pentru proiecte, companii și tehnologii din zona de supraveghere, drone și sisteme antidrone. Comisia Europeană a anunțat o finanțare suplimentară de 130 de milioane de euro prin Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, destinată consolidării capabilităților antidrone ale statelor membre. Loading … Suma se adaugă celor 250 de milioane de euro anunțate în decembrie 2025 și altor 169 de milioane de euro puse la dispoziție la începutul acestui an pentru drone de supraveghere și echipamente asociate, utilizate de Frontex și statele membre. În total, finanțarea disponibilă în zona afacerilor interne pentru tehnologiile de supraveghere și sistemele antidrone depășește astfel 500 de milioane de euro. O oportunitate pentru România și industria locală Pentru România, noul pachet european este relevant atât din perspectiva securității frontierelor, cât și prin oportunitățile pe care le poate crea pentru dezvoltarea unor proiecte și tehnologii în domeniu. Finanțarea europeană vizează echipamente și capabilități care pot permite autorităților să detecteze și să răspundă mai rapid la utilizarea neautorizată sau ostilă a dronelor. În practică, direcția de finanțare deschide spațiu pentru soluții de supraveghere aeriană, detectare și identificare a dronelor, sisteme de contracarare și tehnologii pentru protejarea infrastructurii critice. Textul Comisiei nu indică însă o alocare individuală pentru România, astfel că oportunitatea trebuie privită în contextul mecanismelor de finanțare disponibile statelor membre și al proiectelor eligibile. UE accelerează investițiile în tehnologia antidrone Noua finanțare face parte dintr-un efort mai amplu al UE de dezvoltare a capabilităților în domeniul dronelor. În februarie, Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluțiile antidrone, care include și crearea unui Centru de excelență antidrone destinat sprijinirii inovării în acest sector. În februarie, Comisia a lansat Planul de acțiune al UE privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone, pentru a proteja spațiul aerian și infrastructurile critice împotriva amenințărilor din partea dronelor ostile, incluzând crearea unui Centru de excelență antidrone pentru a sprijini inovarea în domeniul sistemelor antidrone. De asemenea, această sumă completează finanțarea deja disponibilă pentru statele membre în cadrul Fondului european de apărare în scopul dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și pentru sisteme antidrone. Prin intermediul programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), statele membre s-au angajat, de asemenea, să achiziționeze în comun drone și sisteme antidrone.
O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Românii plătesc cu peste 12% mai mult pentru locuințe, în 2026. Ce se întâmplă cu piața imobiliară din alte state europene
Anul 2026 a venit cu scumpiri considerabile în domeniul imobiliar atât în România, cât și în alte state europene. În România, de pildă, un eventual cumpărător al unei locuințe trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar, pentru a deveni proprietar. La nivelul Uniunii Europene, față de anul trecut, prețurile au crescut cu 4,7%. Prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% în trimestrul al doilea din 2026, față de aceeași perioadă din 2025. În Europa, scumpirile au variat între 0,6% în Germania și 16,5% în Portugalia. Evoluția prețurilor a depășit inflația în mai multe țări. Loading … Românii plătesc cu peste 12% mai mult pentru locuințe, în 2026. Portugalia, Bulgaria și Spania au înregistrat creșteri de două cifre ale prețurilor locuințelor în trimestrul al doilea din 2026. În schimb, prețurile au scăzut în Finlanda, Luxemburg și Franța. La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor au crescut cu 4,7% față de anul anterior, peste inflația de 3,2%. Portugalia a avut cea mai mare creștere, de 16,5%, urmată de Bulgaria, cu 15,5%, potrivit Eurostat. Expertul imobiliar Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, spune că în Portugalia cererea de locuințe depășește în continuare oferta, mai ales în Lisabona, Porto și zonele de coastă. Construcția redusă de locuințe, investițiile străine, turismul și deficitul de locuințe au contribuit la scumpiri. De altfel, în Bulgaria, creșterea veniturilor și a salariilor, creditele ipotecare accesibile și cererea pentru proprietăți ca investiție au susținut majorarea prețurilor. Statele care au înregistrat creșteri ale prețurilor locuințelor Lituania: creștere cu 14,3%; Slovacia: creștere cu 13,6%; Croația: creștere cu 12,7%; Spania: creștere cu 12,1%; România: creștere cu 12,1%; Letonia: creștere cu 11,4%; Ungaria: creștere cu 10,2%; Danemarca: creștere cu 9,4%; Slovenia: creștere cu 9,1%; Cehia: creștere cu 8,6%; Cipru: creștere cu 7,9%; Malta: creștere cu 6,9%; Polonia: creștere cu 6,3%; Irlanda: creștere cu 6%; Estonia: creștere cu 5,8%; Austria: creștere cu 5,1%; Suedia: creștere cu 4,8%. Există și câteva state care se află la polul opus. În Finlanda, Luxemburg și Franța au fost înregistrate scăderi ale prețurilor, după cum urmează: Finlanda: scădere cu 2,7%; Luxemburg: scădere cu 2,2%; Franța: scădere cu 0,8%. Mikk Kalmet spune că diferențele dintre piețele imobiliare europene sunt influențate de deficitul de locuințe, creșterea veniturilor, condițiile creditării ipotecare și evoluțiile demografice. Țările cu cerere ridicată și construcții limitate au înregistrat cele mai rapide scumpiri. În schimb, creșterea economică slabă, cererea redusă și costurile ridicate ale creditării au dus la creșteri mai lente sau chiar la scăderi ale prețurilor, arată Euronews. În interiorul comunității europene, prețurile locuințelor au crescut cu 1,5% în termeni reali, după ajustarea cu inflația de 3,2%. Creșteri reale de peste 7% au fost înregistrate în Slovacia, Bulgaria, Lituania, Spania, Letonia, Danemarca, Ungaria și Croația. În schimb, prețurile reale au scăzut în 6 țări. Cele mai mari scăderi au fost în Luxemburg (-6,4%), Franța (-3,2%) și Germania (-2%). Expertul mai susține că deficitul de locuințe și cererea ridicată vor continua să susțină creșterea prețurilor pe multe piețe europene. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Șefii companiilor telecom europene avertizează că interzicerea echipamentelor HUAWEI și ZTE ar putea costa 40 de miliarde de euro
Directorii unora dintre cele mai mari companii telecom europene avertizează Bruxelles-ul că eliminarea echipamentelor furnizorilor considerați cu risc ridicat, precum HUAWEI și ZTE, ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro, scrie Euronews, citând o scrisoare deschisă semnată de 17 executivi. Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru securitatea infrastructurii de telecomunicații, iar operatorii avertizează că factura ar putea fi uriașă. Printre semnatari se numără Christel Heydemann, CEO Orange Group, Timotheus Höttges, CEO Deutsche Telekom, Marc Murtra, Chairman & CEO Telefónica, Pietro Labriola, CEO TIM, dar și șefii Telenor, Swisscom, KPN, Proximus și Liberty Global. O factură de până la 40 de miliarde de euro Actualizarea Cybersecurity Act nu nominalizează direct companiile chineze, dar odată ce un furnizor prezintă risc ridicat, operatorii ar urma însă să aibă trei ani pentru eliminarea echipamentelor sale din rețele. HUAWEI și ZTE sunt în centrul acestei dezbateri după ce Comisia Europeană a cerut încă din 2023 statelor membre să restricționeze utilizarea echipamentelor celor două companii din motive de securitate. Connect Europe, organizația care reprezintă operatorii telecom, estimează că înlocuirea echipamentelor ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro. Executivii avertizează că acești bani nu vor mai putea fi investiți în fibră optică, 5G și viitoarele rețele 6G. Industria telecom europeană investește deja aproximativ 64 de miliarde de euro anual, în timp ce necesarul de investiții pentru dezvoltarea unor rețele mobile de nivel mondial este estimat la 475 de miliarde de euro, potrivit Connect Europe. Europa este împărțită în privința HUAWEI și ZTE Restricțiile diferă în prezent de la o țară la alta. Suedia a interzis echipamentele HUAWEI și ZTE în rețeaua 5G, în timp ce Franța a ales o eliminare treptată, prin neprelungirea unor autorizații pentru echipamente HUAWEI. Estonia a adoptat în 2021 o legislație care, în practică, a restricționat accesul furnizorilor chinezi la rețele. Companiei HUAWEI i-a fost respinsă autorizarea ca furnizor de echipamente 5G și în România ca urmare a unei decizii de securitate națională în baza Legii nr. 163 din 2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G. HUAWEI a contestat această măsură în justiție.Germania, la rândul ei, a stabilit eliminarea componentelor HUAWEI și ZTE din nucleul rețelelor 5G până la sfârșitul lui 2026, iar anumite componente din rețelele de acces și transport trebuie eliminate până în 2029. Cei 17 executivi nu cer ignorarea riscurilor de securitate, ci o abordare „proporțională, bazată pe risc”, care să ia în calcul și alte măsuri de reducere a riscurilor. Ei avertizează că înlocuirea generalizată a infrastructurii ar putea folosi tocmai capitalul de care Europa are nevoie pentru dezvoltarea rețelelor de fibră optică, 5G și 6G. În afara UE, Regatul Unit a făcut un pas în plus, dispunând eliminarea completă a echipamentelor HUAWEI din rețeaua sa 5G. De asemenea, Danemarca a introdus mecanisme de verificare a investițiilor, parțial ca răspuns la preocupările privind securitatea legate de o ofertă venită de la HUAWEI. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.