În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul petrolului din Rusia
Uniunea Europeană a renunțat la un plan de a coborî plafonul prețurilor pentru petrolul rusesc exportat, din cauza temerilor că Statele Unite nu vor susține sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, din cauza creșterii prețurilor la țiței. Uniunea Europeană a propus reducerea prețului maxim al petrolului rusesc de la 60 de dolari pe baril în prezent la 45 de dolari, însă creșterea prețului petrolului în urma atacului Israelului asupra Iranului a complicat eforturile de a obține unanimitatea celor 27 de membri ai blocului comunitar. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, care au solicitat să rămână anonimi, mai multe state membre ale Uniunii Europene susțin că un plafon mai scăzut al prețului petrolului poate funcționa numai dacă SUA sprijină măsura, conform Bloomberg. Donald Trump: Sancțiunile „ne costă o mulțime de bani” Sursele au adăugat că, în urma summitului Grupului celor Șapte din această săptămână, a devenit clar că SUA nu este dispusă să sprijine un set de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. În timpul reuniunii G-7 din Alberta, Canada, președintele SUA Donald Trump le-a declarat reporterilor că sancțiunile „ne costă o mulțime de bani”. Pachetul de sancțiuni al UE – cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului de la invadarea Ucrainei de către Rusia – este încă așteptat să includă o interdicție privind gazoductele Nord Stream care leagă Germania de Rusia, precum și o extindere a sancțiunilor SWIFT împotriva unui nou grup de bănci. Miniștrii de Externe ai UE vor discuta măsurile luni la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut săptămâna aceasta să se îndepărteze de propunerea UE de a coborî plafonul de preț pentru petrolul rusesc. „În ultimele zile, am văzut că prețul a crescut, astfel încât plafonarea prețului petrolului își îndeplinește funcția”, a declarat von der Leyen în marja G-7, unde a fost discutată propunerea. „În acest moment, există puține presiuni pentru reducerea plafonului prețului petrolului”. Plafonarea prețului a fost convenită în decembrie 2022; măsura interzice comerțul cu țiței rusesc transportat de petroliere dacă prețul plătit este mai mare de plafonul convenit și le interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurare să manipuleze transporturi de țiței rusesc în întreaga lume, cu excepția cazului în care acesta este vândut pentru un preț mai mic decât prețul plafonat. Măsura a fost menită să diminueze veniturile Rusiei, astfel încât aceasta să aibă mai puțini bani pentru a-și finanța invazia din Ucraina, prevenind în același timp o scădere bruscă a aprovizionării globale cu petrol. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Zelenski denunță sprijinul Moscovei pentru Teheran/ „ Rusia încearcă să salveze programul NUCLEAR iranian” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
WhatsApp se schimbă radical, dar utilizatorii europeni vor fi scutiți deocamdată
Meta pregătește o transformare majoră pentru WhatsApp, una care include reclame personalizate și un model de abonament cu funcții exclusive. Schimbările sunt deja în curs de implementare în anumite regiuni, însă utilizatorii din Uniunea Europeană vor fi, cel puțin pentru moment, ocoliți. Potrivit informațiilor transmise autorităților de reglementare din Irlanda, noul model publicitar nu va fi lansat în UE mai devreme de 2026. Această pauză nu vine întâmplător. În trecut, Meta (compania-mamă a WhatsApp, Facebook și Instagram) s-a confruntat cu numeroase reacții critice din partea autorităților europene în ceea ce privește protecția datelor și modul în care acestea sunt colectate și utilizate. Așadar, noul val de funcții care implică afișarea de reclame și utilizarea preferințelor extrase de pe alte platforme Meta a atras imediat atenția. Reclame și abonamente în WhatsApp, dar nu pentru Europa (încă) Meta a anunțat lansarea unor funcționalități noi în tabul „Updates” din WhatsApp, printre care se numără reclame targetate și un posibil model de abonament. Aceste funcții vor apărea treptat pentru utilizatorii din afara UE, în următoarele luni. Anunțul oficial subliniază că aceste actualizări sunt construite „în cel mai orientat mod posibil spre confidențialitate”, însă asta nu a fost suficient pentru a liniști temerile legate de protecția datelor. Potrivit Comisiei pentru Protecția Datelor din Irlanda (DPC), responsabilă cu aplicarea GDPR în cazul Meta, compania a informat oficial că lansarea noului produs va fi amânată pentru piața europeană până în 2026. Comisarul Des Hogan a declarat că autoritățile europene vor purta discuții suplimentare cu WhatsApp pentru a înțelege în detaliu implicațiile noilor funcții și pentru a evalua eventualele riscuri. Ce ridică semne de întrebare în Europa Cea mai mare preocupare a autorităților și organizațiilor pentru drepturi digitale este legată de modul în care Meta intenționează să utilizeze datele personale. Mai exact, compania ar putea extrage informații despre preferințele utilizatorilor din conturile lor de Facebook și Instagram, acolo unde acestea sunt legate de WhatsApp. Deși oficialii Meta susțin că această partajare se face doar cu acordul utilizatorului, subiectul rămâne sensibil într-un spațiu juridic în care confidențialitatea este o prioritate legislativă. Un alt semnal de alarmă este lipsa de transparență privind limitele tehnice ale acestui nou sistem. În timp ce Meta afirmă că toate datele vor fi procesate „în mod privat și controlat”, autoritățile europene cer detalii clare despre ce înseamnă acest lucru în practică. Comisarul Dale Sunderland a menționat că discuțiile cu WhatsApp sunt încă într-o fază incipientă, subliniind că este prea devreme pentru a stabili dacă există „linii roșii” care ar putea bloca implementarea acestui sistem în Europa. Europa pune frână, dar restul lumii merge înainte Meta nu a abandonat planul, ci îl implementează gradual în alte regiuni. Compania intenționează să colecteze feedback și să ajusteze funcțiile în funcție de reacțiile utilizatorilor și de reglementările locale. Așadar, în timp ce Europa cere explicații și garanții, utilizatorii din alte părți ale lumii vor începe să vadă reclame în WhatsApp în lunile următoare. Pentru europeni, rămâne întrebarea: vor putea folosi în continuare aplicația preferată fără reclame sau vor fi forțați, începând din 2026, să accepte un model mai invaziv? Până atunci, WhatsApp rămâne neschimbat pe continent — dar transformările globale au început deja.
China răspunde remarcilor statelor G-7 privind distorsionarea pieței: Comentarii iresponsabile și amestec în afacerile interne
China a atacat Grupul celor Șapte pentru ceea ce a numit “interferență în afacerile sale interne” și a mustrat-o pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pentru că a criticat politicile economice ale Beijingului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a formulat un protest oficial împotriva unei declarații emise de premierul canadian Mark Carney după întâlnirea G-7 din Alberta, care a cerut Chinei să „se abțină de la distorsiunile pieței și supracapacitatea dăunătoare”. Miercuri, Guo a numit comentariile „iresponsabile”, „manipulatoare” și „o defăimare”. Schimbul de replici a reaprins dezbaterea dacă produsele chinezești inundă piețele globale și amenință economiile altor state. Dincolo de îngrijorările legate de politica comercială și industrială, liderii G-7 au discutat și despre „îngrijorările lor serioase cu privire la activitățile destabilizatoare ale Chinei în Marea Chinei de Est și de Sud și despre importanța menținerii păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan”, potrivit declarației, conform Bloomberg. Guo a negat că ar exista vreo „supracapacitate și distorsiune a pieței” rezultată din acțiunile Chinei, spunând că astfel de afirmații sunt doar „o scuză pentru a practica protecționismul comercial” și pentru a suprima industria chineză. Declarația „a interferat în afacerile interne ale Chinei și a încălcat principiile de bază ale relațiilor internaționale”, a adăugat el. Guo a mustrat-o și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat la reuniunea G-7 că lumea se confruntă cu un nou „șoc al Chinei”. Von der Leyen, care este așteptată să viziteze China pentru o întâlnire la nivel înalt la sfârșitul lunii viitoare, a acuzat Beijingul că își folosește cvasi-monopolul din anumite sectoare „nu numai ca monedă de schimb, ci și ca armă pentru a submina concurenții din industriile cheie”. „Pe măsură ce economia Chinei încetinește, Beijingul inundă piețele globale cu supracapacitate subvenționată pe care propria sa piață nu o poate absorbi”, a spus von der Leyen. Comentariile lui von der Leyen au venit în timp ce Uniunea Europeană a refuzat să organizeze o întâlnire pe teme economice cu China din cauza lipsei de progrese în problemele comerciale. Ca răspuns la remarcile lui von der Leyen, Guo a spus că „politica de subvenții industriale a Chinei a aderat întotdeauna la principiile deschiderii, corectitudinii și conformității”. „Sperăm că UE poate colabora cu China pentru a crea împreună un mediu de afaceri deschis, transparent și nediscriminatoriu pentru a promova dezvoltarea comună și beneficiul reciproc al ambelor părți”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
UE, regulă nouă pentru proprietarii de apartamente care oferă cazare în regim hotelier. ANAF a început deja controalele
Uniunea Europeană (UE) a impus o regulă prin care platformele de închiriere trebuie să transmită Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) listele cu proprietarii care oferă cazare în regim hotelier. Această măsură ar trebui să vină cu schimbări majore în modul în care aceștia trebuie să își gestioneze afacerile, iar turiștii vor beneficia de o ofertă mai sigură și certificată oficial. Tot mai mulți români oferă cazare pe platformele online, însă multe dintre locuințe funcționează fără să respecte regulile fiscale, scrie Capital.ro. Acum, proprietarii de apartamente închiriate pe platforme turistice sunt în atenția autorităților fiscale, care încep controale și notificări pentru a recupera taxele neplătite. Autoritățile au început să verifice situația acestor gazde, după ce UE a cerut ca ANAF să primească listele cu proprietarii de apartamente care închiriază în regim hotelier. Această măsură vine pentru a reduce evaziunea fiscală și a aduce mai multă transparență pe piața turismului, protejând de asemenea turiștii prin certificarea oficială a unităților de cazare. Multe dintre aceste apartamente erau până acum „invizibile” pentru statul român, acestea nefiind înregistrate sau fiscalizate corect, deși erau listate public de multă vreme. În ultimul an, peste 7.500 de unități de cazare au primit certificarea oficială din partea Ministerului Turismului. Măsura luată acum ar urma să contribuie la creșterea calității serviciilor oferite și la consolidarea unui sector turistic transparent, protejat de frauda fiscală și de riscurile unui serviciu neautorizat, susțin autoritățile. Mai mult, turiștii vor avea garanția unor opțiuni de cazare verificate și certificate oficial. AFLĂ AICI CARE SUNT NOILE OBLIGAȚII FISCALE IMPUSE DE UE, DAR ȘI CUM VOR AFECTA ACESTEA PREȚURILE PENTRU TURIȘTI! Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Europa se pregătește pentru un dezastru digital. Cum vrea să respingă un atac cibernetic de proporții
Uniunea Europeană face pași concreți pentru a se proteja în fața unui scenariu tot mai plauzibil: un atac cibernetic de mare amploare care ar putea paraliza infrastructuri vitale, comunicațiile sau economia întregului bloc comunitar. Într-o reuniune recentă desfășurată la Luxemburg, miniștrii europeni au aprobat o actualizare majoră a planului de răspuns în caz de incidente cibernetice, un „blueprint” menit să consolideze coordonarea între statele membre, NATO și sectorul privat. Inițiativa vine într-un context marcat de creșterea tensiunilor geopolitice și a frecvenței atacurilor cibernetice sofisticate. Potrivit lui Dariusz Standerski, ministrul digitalizării din Polonia și președintele reuniunii, citat de publicația Politico, doar țara sa se confruntă cu aproximativ 700 de atacuri cibernetice pe zi, fiind în prezent cea mai vizată din întreaga Uniune. Totuși, avertizează el, „nu putem garanta că anul viitor nu va fi un alt stat în aceeași situație”. Plan comun de reacție în caz de criză digitală Documentul adoptat de miniștrii telecomunicațiilor din UE precizează clar ce instituții vor avea atribuții de intervenție la nivel tehnic, operațional și politic în caz de atac. Este vorba despre un cadru coordonat, care va permite o reacție rapidă și eficientă la nivel continental, evitând improvizațiile și întârzierile în momente critice. Un punct cheie al planului este colaborarea mai strânsă cu NATO, prin stabilirea de puncte de contact și mecanisme comune de răspuns. Această cooperare este considerată esențială, mai ales în fața campaniilor hibride în care atacurile cibernetice sunt însoțite de dezinformare, sabotaj economic sau agresiuni militare. Simulări, parteneriate și comunicare sigură Pentru a testa planul și a pregăti factorii implicați, UE va lansa începând cu iunie 2026 o serie de exerciții cibernetice de amploare, cu simulări de crize reale. Acestea vor implica nu doar instituțiile publice, ci și companii private și reprezentanți ai NATO, precum și oficiali din state partenere din Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Totodată, Comisia Europeană este însărcinată să elaboreze până la sfârșitul lui 2026 o soluție pentru asigurarea comunicațiilor sigure în situații de criză, precum și un plan de rezervă pentru cazurile în care canalele de comunicare obișnuite sunt blocate sau compromise. O abordare civil-militară extinsă În viziunea Uniunii, apărarea digitală nu mai poate fi separată de cea militară sau de protecția infrastructurilor civile. Torsten Schack Pedersen, ministrul danez pentru siguranță comunitară, a subliniat nevoia de o coordonare strânsă între actori civili și militari, dar și de o abordare „orizontală” a securității cibernetice, care să includă toate domeniile – de la energie și transporturi până la sănătate și administrație publică. Deși documentul nu oferă garanții absolute în fața unui dezastru digital, el marchează un pas major către recunoașterea amenințărilor cibernetice ca fiind comparabile cu cele convenționale. Într-un peisaj global în care granițele digitale sunt tot mai poroase, Europa încearcă să construiască un scut comun înainte ca un atac de proporții să devină realitate.
TikTok interzice hashtagul SkinnyTok, după presiuni din Europa privind conținutul toxic pentru tineri
Platforma de social media TikTok a decis să blocheze la nivel global căutările pentru hashtagul #SkinnyTok, după ce oficialii din Uniunea Europeană și autoritățile franceze au tras un semnal de alarmă asupra pericolului reprezentat de promovarea conținutului legat de slăbire extremă. Decizia vine în contextul unor eforturi tot mai susținute din partea liderilor europeni de a proteja copiii de influențele nocive din mediul online. Trendul #SkinnyTok, care a luat amploare în ultimele luni, a fost asociat cu videoclipuri în care tinere foarte slabe promovează diete severe, obiceiuri alimentare nesănătoase și un ideal corporal nerealist. Acest fenomen a declanșat îngrijorări profunde în rândul autorităților din Bruxelles și Paris, care au presat compania să acționeze urgent, informează Politico. Hashtagul periculos, scos din căutări și înlocuit cu resurse de sprijin Potrivit unui comunicat oficial transmis luni de TikTok, compania a blocat căutările pentru #SkinnyTok deoarece acesta a fost „asociat cu conținut nesănătos despre pierderea în greutate”. În prezent, utilizatorii care caută acest hashtag sunt redirecționați către o pagină cu informații și resurse pentru sănătatea mintală. Reprezentantul TikTok, Paolo Ganino, a declarat că măsura face parte dintr-o „revizuire periodică a măsurilor de siguranță” pentru a răspunde riscurilor în continuă evoluție din spațiul digital. El a subliniat că platforma își reafirmă angajamentul de a reduce impactul negativ al anumitor conținuturi asupra utilizatorilor, în special asupra celor tineri și vulnerabili. Presiunea europeană dă rezultate. Urmează noi reguli pentru rețelele sociale Blocarea hashtagului a fost întâmpinată cu entuziasm de Clara Chappaz, ministrul digital al Franței, care a calificat această acțiune drept o „victorie colectivă” în lupta pentru siguranța online a minorilor. Ea a explicat că succesul vine după două luni de presiuni constante, inclusiv o petiție publică și o întâlnire directă cu reprezentanții TikTok la Dublin. Chappaz a declarat că obiectivul ei rămâne interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, adăugând că „lupta pentru protejarea copiilor online nu se oprește aici”. În același timp, Comisia Europeană analizează propuneri legislative pentru limitarea accesului minorilor la platformele de social media și investighează algoritmii TikTok prin intermediul Digital Services Act, regulamentul european de moderare a conținutului. Un alt moment tensionat a fost apelul telefonic dintre comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, și directorul general al TikTok, Shou Chew, în cadrul căruia oficialul european a reiterat ferm poziția Comisiei în favoarea protejării copiilor. Precedente îngrijorătoare și direcții viitoare TikTok nu este la primul episod de acest tip. În 2024, compania a fost nevoită să suspende și apoi să retragă programul TikTok Lite — care recompensa utilizatorii pentru timpul petrecut în aplicație — în urma criticilor privind impactul negativ asupra sănătății mintale. Interzicerea hashtagului #SkinnyTok subliniază responsabilitatea crescândă a platformelor digitale în fața conținutului care poate promova comportamente nocive. Deși măsura a fost salutată de autorități, rămâne de văzut în ce măsură TikTok va reuși să elimine pe termen lung fenomenul, având în vedere că trendurile toxice pot reveni sub alte denumiri sau forme.
Marius Lulea (AUR): Victoria forțelor conservatoare-patriotice din POLONIA reprezintă o victorie a Uniunii Europene
„Victoria forțelor conservatoare-patriotice din Polonia reprezintă o victorie a Uniunii Europene”, transmite luni Marius Lulea, vicepreședintele AUR. „Alegerile prezidențiale din Polonia nu sunt doar un eveniment național. Sunt un moment de cotitură pentru întreaga Uniune Europeană. Victoria forțelor patriotice conservatoare, într-un climat dominat de presiuni ideologice și campanii agresive de manipulare, este un semnal puternic că Europa încă mai are inimă, credință și rațiune. Este o victorie a normalității într-o lume în care ni se spune că valorile noastre sunt depășite. Este o victorie a familiei naturale, formată dintr-un bărbat și o femeie, a protejării copiilor de ideologii toxice care le fură inocența și viitorul. Polonia a ales respectul față de istorie, față de eroii care au luptat pentru identitate și libertate. A ales credința strămoșească, nu experimente ideologice. A ales să își apere Biserica Națională, nu să o marginalizeze”, afirmă Marius Lulea pe Facebook. Potrivit vicepreședintelui AUR, „forțele globaliste au mobilizat un întreg aparat de propagandă și au încercat să inducă frica în rândul cetățenilor”. „Karol Nawrocki a câștigat, dar victoria a fost obținută cu greu, o diferență sub 2%, mai puțin de 400.000 de voturi. Forțele globaliste au mobilizat un întreg aparat de propagandă, au distribuit minciuni și au încercat să inducă frica în rândul cetățenilor. Au folosit toate metodele disponibile pentru a bloca valul patriotic, dar Polonia a rezistat. Victoria este cu atât mai importantă cu cât președintele Poloniei are un loc în Consiliul European, acolo unde se iau decizii majore pentru viitorul continentului. Iar în multe cazuri, aceste decizii necesită unanimitate. Asta înseamnă că vocea Poloniei contează. Că liderii care apără suveranitatea națională pot influența direct cursul Uniunii Europene”, susține Marius Lulea. „Polonia a demonstrat că rezistența este posibilă” El mai spune că rezultatul alegerilor din Polonia este „o speranță pentru România și pentru toate națiunile care refuză să se plece în fața unor agende străine spiritului european”. „Această victorie nu este doar a polonezilor, ci a tuturor europenilor care cred în rădăcinile noastre comune. Uniunea Europeană nu poate exista fără națiuni puternice, fără culturi vii, fără valori morale. Polonia a demonstrat că rezistența este posibilă. Că lupta pentru adevăr, pentru familie, pentru credință și pentru demnitate națională nu e pierdută. Europa adevărată începe să renască”, mai precizează prim-vicepreședintele AUR. Marius Lulea afirmă că partidul AUR va continua lupta pentru normalitate. „România are nevoie de normalitate, iar ceea ce ni se oferă reprezintă doar un control globalist cu ajutorul forțelor oligarhice naționale. Pe moment, ei cred că au reușit să obțină o victorie, însă realitatea de pe teren arată altceva. Cel care a fost pus de către CCR să conducă România din funcția de președinte nu are legitimitatea necesară pentru a face acest lucru. Ne vom lupta în continuare pentru România și pentru cei care își doresc să trăiască într-o țară normală și nu să fie doar o margine a unui suprastat european”, mai spune vicepreședintele AUR, într-un clip video însoțitor al postării. CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Bloomberg: UE se pregătește să limiteze accesul producătorilor chinezi de dispozitive medicale la contractele de achiziții publice
Uniunea Europeană se pregătește să limiteze accesul producătorilor chinezi de dispozitive medicale la contractele de achiziții publice, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune. Statele membre ale Uniunii urmează să voteze asupra măsurii propuse luni, a declarat persoana respectivă, care a vorbit sub rezerva anonimatului, conform Bloomberg. Măsura, dacă va fi susținută de statele membre, ar fi prima acțiune întreprinsă de Uniunea Europeană pe baza Instrumentului UE pentru Achiziții Publice Internaționale (IPI), o lege din 2022 menită să promoveze reciprocitatea în accesul la piețele de achiziții publice. IPI permite Comisiei să impună diverse restricții firmelor care doresc să participe la achiziții publice, de la ajustări de scor în cadrul licitațiilor până la interzicerea totală a contractelor de achiziții publice. Punerea în aplicare a restricțiilor ar putea deschide un nou front cu China, exact în momentul în care UE încearcă să găsească un echilibru în relația sa cu Beijingul, navigând în același timp războiul tarifar inițiat de președintele american Donald Trump. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ramura executivă a UE, nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii. Uniunea Europeană: Beijingul a promovat măsuri și practici care denaturează piața Uniunea Europeană a lansat o investigație privind achizițiile de dispozitive medicale din China în aprilie anul trecut, ancheta concluzionând în ianuarie că Beijingul a discriminat firmele străine. Consultările nu au reușit să găsească soluții alternative, a relatat anterior Bloomberg. Concentrarea Beijingului asupra achizițiilor locale și orientate către stat în domeniul tehnologiilor medicale a crescut în ultimii ani, deoarece autoritățile din întreaga țară au inclus cerințe stricte privind produsele naționale pentru multe categorii de dispozitive. Schimbarea a transformat deficitul comercial de 1,3 miliarde de euro al Chinei din sectorul dispozitivelor medicale în 2019 într-un excedent de 5,2 miliarde de euro doar un an mai târziu, potrivit datelor citate într-un raport al UE publicat în aprilie anul trecut. Obiectul anchetei nu a fost inversarea acestei tendințe, ci permiterea unei concurențe loiale. Uniunea Europeană susține de mult timp că Beijingul a promovat măsuri și practici care denaturează piața pentru a-și pune în aplicare politica „Fabricat în China” și obiectivul său de a atinge o cotă de piață internă de 85% pentru întreprinderile chineze care produc „componente de bază ale dispozitivelor medicale” până în 2025. Obiectivul este de 70% pentru dispozitivele de vârf de gamă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Secretarul american al Trezoreriei sprijină desfășurarea unei discuții între Trump și Xi Jinping/ NEGOCIERILE dintre SUA și China „au stagnat” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele