Europa importă experiența ucraineană pentru un scut comun anti-dronă
Țările europene se pregătesc să adopte modelul ucrainean de luptă cu dronele, considerat mai rapid, mai ieftin și testat în condiții reale de război, potrivit DefenseNews. După numeroase incidente cu drone suspecte în spațiul aerian european, liderii UE și NATO fac pași concreți în construirea unui „scut comun și de încredere” împotriva amenințărilor aeriene, idee lansată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul de Securitate de la Varșovia, care a avut loc la sfârșitul lui septembrie. Tactici anti-dronă de la Kiev „Nicio simulare nu poate reproduce ce se întâmplă când mii de drone, rachete și sisteme de război electronic operează simultan într-un război real”, au explicat experți americani afiliați institutului de analiză strategică Atlantic Council, care spun că schimburile directe și instruirile în Ucraina sunt „esențiale pentru ca forțele europene să înțeleagă concret cum funcționează sistemele anti-dronă în luptă”. Ei consideră că experiența Ucrainei în combinarea senzorilor, bruiajului pe bandă largă și armelor antiaeriene oferă un avantaj unic pentru partenerii europeni. Țări precum Polonia și Danemarca au apelat deja la specialiști ucraineni pentru instruirea trupelor și pentru dezvoltarea unor tactici de apărare adaptate amenințărilor moderne. 2 miliarde de euro în drone ucrainene Uniunea Europeană a decis să investească 2 miliarde de euro în parteneriate cu Ucraina pentru dezvoltarea și producția de drone, sprijinind industria ucraineană, afectată de război. În același timp, statele membre vor beneficia de tehnologia și inovațiile testate în luptă pe frontul ucrainean. Cooperarea merge deja mai departe: Danemarca și Ucraina au semnat la începutul săptămânii un acord care permite firmelor ucrainene din domeniul apărării să deschidă linii de producție comună în statul nordic, cu transfer tehnologic inclus. O astfel de cooperare are nevoie, însă, de un cadru economic clar: „Pentru ca acest parteneriat să funcționeze, este nevoie de stimulente privind piețele comune și protejarea proprietății intelectuale”, a menționat Federico Borsari, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, cu sediul la Washington.
SUA cer UE să modifice reglementările de mediu. Companiile americane, scutite de due diligence și planuri de tranziție climatică
SUA cer Uniunii Europene să revizuiască părți din legislația de mediu, la doar câteva luni după ce cele două părți au ajuns la un acord privind taxele vamale și au evitat un război comercial transatlantic. Potrivit unui document de poziție al Guvernului american consultat de reporterii Financial Times, Washingtonul a cerut Bruxelles-ului să elimine cerințele pentru companiile din afara UE de a prezenta „planuri de tranziție climatică”. De asemenea, UE ar trebui să modifice legislația de mediu privind lanțurile de aprovizionare pentru a exclude companiile americane și altele din „țările cu due diligence corporativ de înaltă calitate”. Amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea normelor de due diligence Regulile UE privind due diligence, care au intrat în vigoare anul trecut, impun companiilor care operează în Uniune să identifice orice efecte negative de mediu și sociale din lanțurile lor de aprovizionare, în încercarea de a combate munca forțată și poluarea. Încălcarea normelor de due diligence poate duce la amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală. În documentul său, Administrația Trump descrie normele ca o „reglementare excesivă gravă și nejustificată” care „impune sarcini economice și de reglementare semnificative companiilor americane”. SUA, dispuse la zero concesii Washingtonul a transmis cererile Comisiei Europene zilele trecute, potrivit a doi oficiali UE familiarizați cu chestiunea. Spre deosebire de negocierile comerciale tradiționale, SUA nu oferă nicio concesie în schimb. „Este o stradă cu sens unic”, a spus un oficial UE. Normele UE au fost deja criticate de companiile americane de petrol și gaze. Companiile americane se tem că regulile de due diligence le vor expune la un risc crescut de procese din partea grupurilor de activiști, pentru cazuri de muncă a copiilor și daune aduse mediului, prezente în lanțurile lor de aprovizionare. Potrivit oficialilor americani, mai multe companii americane au declarat că vor trebui să oprească operațiunile în UE ca urmare a regulilor de due diligence și raportare a sustenabilității. Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la taxa UE pe carbon la graniță, care se va aplica începând de anul viitor industriilor poluante din afara blocului comunitar, cum ar fi producătorii de oțel și aluminiu. Washingtonul se opune, de asemenea, unei viitoare legi UE anti-defrișări, care ar interzice importul de bunuri precum lemnul și cacao dacă producătorii nu reușesc să dovedească că nu au fost tăiate păduri în timpul procesului de producție. Luna trecută, Bruxelles-ul a anunțat că va amâna regulile privind defrișarea pentru a doua oară, cu încă un an, dând vina pe o problemă a sistemului IT. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Adrian Severin: O politică de război este împotriva politicilor Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre situația politică din Franța și despre consecințele acesteia asupra Uniunii Europene. El a explicat că politica președintelui Macron contravine intereselor reale ale Europei și pune în pericol stabilitatea statelor membre. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Este o politică împotriva intereselor Franței” Adrian Severin a spus că principalele partide din Franța, care se bucură de susținerea electoratului, sunt amândouă favorabile păcii. Acestea se opun direcție promovate de președintele Emmanuel Macron. Severin consideră că poziția lui Macron destabilizează întreaga construcție europeană. „Principalele partide politice din Franța care au reușit să atragă susținerea electoratului, susținerea populației, sunt amândouă în favoarea păcii și împotriva politicii războinice a domnului Macron, care, repet, este o politică împotriva intereselor Franței, intereselor fundamentale ale Franței și, pe cale de consecință, pentru că Franța este un actor european important, împotriva intereselor fundamentale ale Uniunii Europene.”, afirmă invitatul. „România este împinsă să-și asume riscuri” Fostul ministru de externe a explicat că România este afectată în mod direct de politica adoptată la Paris. El spune că Bucureștiul este adesea împins să își asume riscuri care depășesc capacitatea și interesul național. O asemenea atitudine poate deveni periculoasă pe termen lung. „Această politică e împotriva intereselor țărilor europene. Și, bineînțeles, asta am vrut să spun, intereselor României, ca țară membră a Uniunii Europene, care, în plus, e și țară de linia întâi și care, din această cauză, este împinsă mereu să-și asume riscuri nemăsurate.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”
Uniunea Europeană se pregătește să restricționeze importurile de oțel pe piața europeană. Taxele vamale le vor reflecta pe cele ale SUA
Uniunea Europeană va restricționa importurile de oțel pe piața europeană, în contextul în care producătorii locali se luptă cu impactul supracapacității venite din Asia și al barierelor comerciale impuse de SUA și alți parteneri comerciali. La începutul săptămânii viitoare Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii, va propune un nou mecanism pe termen lung care va reduce cu aproape jumătate cotele existente ale blocului comunitar pentru oțel important. În plus, va majora taxele vamale – în prezent aflate la 25% – astfel încât să reflecte politica altor jurisdicții, cum ar fi SUA, care impun în prezent taxe vamale de 50% la importurile de oțel, conform Bloomberg. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în timpul unui eveniment cu ușile închise, potrivit unei persoane la curent cu remarcile reprezentantului Comisiei. Criză severă pentru industria siderurgică a UE în ultimii ani Industria siderurgică a Uniunii Europene se confruntă cu o criză severă în ultimii ani, în contextul importurilor ieftine de oțel din China și alte economii asiatice și barierele tarifare din țări precum SUA și Canada. Președintele american Donald Trump a întărit taxele vamale americane pe oțel și aluminiu la scurt timp după preluarea puterii în ianuarie, majorînd taxele la 50%. Bruxelles-ul face presiuni asupra Washingtonului pentru a discuta despre crearea unui sistem de cote pentru taxe vamale pentru a aborda împreună problema supracapacității. Sejourne a spus că Uniunea Europeană continuă să creadă într-o ordine internațională în care comerțul este posibil, dar „nu vom fi singurii care ne impunem principiile pe care alții nu le mai aplică”, potrivit unor persoane familiarizate cu remarcile sale. Anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția mondială. Țările europene sunt mult în urmă: Germania a produs 37 de milioane, Spania 12 și Franța mai puțin de 11, potrivit statisticilor organizației comerciale World Steel. În același timp, costurile pentru producătorii europeni de oțel au crescut din cauza creșterii prețurilor la energie, notează Le Figaro. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Nicușor Dan participă la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană
Președintele României Nicușor Dan participă miercuri la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Copenhaga. Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului participă miercuri de la ora 13.00 la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Palatul Christiansborg, Copenhaga, Regatul Danemarcei. De asemenea, de la ora 20.00, Nicușor Dan va lua parte la dineul oficial oferit de Majestatea Sa Regele Frederic al X-lea al Danemarcei și Majestatea Sa Regina Maria în onoarea liderilor participanți la reuniunea Comunității Politice Europene. Dineul va avea loc la Palatul Amalienborg din Copenhaga. Joi, de la ora 11.00, președintele României va ua parte la cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene, găzduită de Bella Center, Copenhaga. Președintele Nicușor Dan a afirmat marți, la Euronews, că summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga este „mai degrabă un summit de viziune” și că dezbaterile vor viza în principal sprijinul acordat Ucrainei. „Anticipez că mâine se vor discuta chestiuni legate de războiul din Ucraina, chestiuni legate de cadența sprijinului pe care țările occidentale pot să-l ofere Ucrainei, dar la nivel politic, nu la nivel tehnic”, a spus Nicușor Dan.