O țară europeană reduce taxele pentru familii, încercând să oprească declinul demografic
Ministrul de Finanțe din Malta, Clyde Caruana, a declarat în parlament că rata extrem de scăzută a natalității în rândul populației native a insulei mediteraneene reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă țara, conform Reuters. Cea mai mică rată a fertilității din UE „Trebuie să încurajăm mai multe familii să aibă cel puțin doi copii”, a spus Caruana în discursul său privind bugetul Maltei pentru 2026. Un raport al agenției europene de statistică Eurostat, publicat anul acesta, arăta că Malta a avut cea mai scăzută rată a fertilității din Uniunea Europeană în 2023, doar 1,06 copii per femeie. Arhiepiscopul catolic de Malta, Charles Scicluna, a avertizat în septembrie că Malta se confruntă cu un risc de „extincție etnică”. Deși dens populată, cu aproximativ 1.704 locuitori pe kilometru pătrat, aproape o treime din populația Maltei este formată din muncitori străini și familiile acestora. Caruana a anunțat luni că, începând din 2026, părinții cu doi sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe venit pentru primele 18.500 de euro din venit. Pragul de venit neimpozabil va crește treptat la 30.000 de euro până în 2028, iar scutirea va fi valabilă până când copiii vor împlini vârsta de 23 de ani. Schema este similară cu una anunțată în Polonia în septembrie, care prevede eliminarea impozitului pe venit pentru familiile cu cel puțin doi copii și un venit de până la 32.973 de euro. Creștere economică stabilă Caruana a spus în februarie că populația nativă a Maltei este în prezent de 406.000 de persoane, dintre care 24% au peste 65 de ani. În discursul său privind bugetul, ministrul a mai precizat că Malta ar urma să înregistreze o creștere economică reală de 4,1% în 2026, similară cu cea din 2025. Datoria publică națională este estimată să rămână stabilă la 47,1% din PIB. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 3,3% din PIB în acest an și la 2,8% anul viitor, a adăugat el.
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
UE declanșează război cu Meta și TikTok. Îi acuză că încalcă regulamentul european
Într-o mişcare care escaladează în lupta împotriva dominaţiei companiilor din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a făcut publice acuzaţii împotriva platformelor TikTok şi Meta, considerând că nu respectă obligaţiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind transparenţa reclamelor şi accesul la date. Platformele au acum dreptul de a răspunde la acuzațiile Comisiei în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). În cazul în care nu reușesc să convingă executivul UE, riscă amenzi de până la 6 % din veniturile globale anuale. „Nu suntem de acord cu nicio sugestie că am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia pe aceste teme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Meta, Ben Walters. Meta „a introdus modificări la opțiunile noastre de raportare a conținutului, la procesul de apel și la instrumentele de acces la date de la intrarea în vigoare a DSA și suntem încrezători că aceste soluții corespund cerințelor legii din UE”, a afirmat el. Care sunt acuzațiile În cazul TikTok, Comisia a concluzionat că repositorul de reclame al platformei nu respectă standardele DSA: lipseşte informaţia despre conţinutul reclamelor, cei cărora le sunt adresate şi cine le plăteşte. În ceea ce priveşte Meta (care deţine Facebook şi Instagram), acuzaţia priveşte incapacitatea platformei de a oferi un mecanism uşor de utilizat pentru utilizatori, care să semnaleze conţinut ilegal (ex. abuz sexual asupra copiilor, material terorist) şi existenţa unui proces de apel care este considerat prea complex pentru a fi eficient. În ambele cazuri, încălcările (dacă vor fi confirmate în deciziile finale) se pot sancţiona cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală ale companiilor. De ce contează Este clar că Uniunea Europeană schimbă registrul: nu mai e vorba doar de instrumente de dialog, ci de aplicare reală a normelor pentru platforme digitale mari (VLOP – Very Large Online Platforms). Prin DSA, Bruxellesul vrea să schimbe “regulile jocului” în mediul online. Vrea să impună mai multă responsabilitate, transparenţă şi acces pentru cercetători, societatea civilă şi utilizatori. Pentru companiile vizate, este un avertisment serios: prinderea “pe picior greşit” poate avea consecinţe financiare semnificative, dar şi de imagine. Cazurile sunt încă în stadiu preliminar — cele două companii vor avea ocazia să răspundă la constatările Comisiei înainte de emiterea unei decizii finale. Dacă se confirmă încălcările, amenzile şi măsurile aplicabile pot fi semnificative. De asemenea, rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele vizate: dacă vor ceda rapid la cerinţe, sau dacă vor contesta dur, ceea ce poate declanşa anchete sau litigii pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI META dă afară 600 de angajați din divizia de inteligență artificială CEO-ul defunctului Nokia spune că istoria se repetă: Inteligența Artificială evoluează precum Internetul în anii 90
UE votează să susțină Ucraina până în 2027 cel puțin. Sumele uriașe care transformă Uniunea Europeană în principalul susținător al Kievului
La reuniunea Consiliului European de joi, liderii UE au confirmat oficial sumele uriașe investite până acum în sprijinul Ucrainei: 177,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor membre, de la începutul războiului. Iar mesajul a fost clar: sprijinul nu doar că va continua, ci va deveni „regulat și previzibil” pe termen lung. Câți bani au fost promiși pentru 2025 Din declarația finală adoptată ieri, reiese că în anul 2025 UE a pus deja la dispoziția bugetului Ucrainei 20,5 miliarde de euro, împărțiți astfel: 6,5 miliarde de euro prin programul special „Ukraine Facility”, 14 miliarde de euro prin inițiativa G7 ERA, bani acoperiți din profiturile obținute din activele rusești înghețate în Europa Cu alte cuvinte, o parte din sprijinul actual pentru Ucraina este deja finanțat indirect de Rusia, prin dobânzile generate de fondurile sale blocate. UE se angajează să plătească și în 2026-2027 Concluziile summitului arată că statele membre s-au angajat să găsească soluții pentru a acoperi și nevoile financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, inclusiv pentru armată și apărare. Consiliul a cerut Comisiei Europene să vină „cât mai rapid” cu propuneri concrete. Ce se întâmplă cu activele rusești Un punct esențial al discuțiilor de ieri a fost legat de activele rusești înghețate – peste 200 de miliarde de euro, aflate în mare parte în sistemul financiar european. Liderii UE au decis că aceste active vor rămâne blocate „până când Rusia își încheie agresiunea și plătește pentru distrugerile provocate”. Între timp, profiturile generate de aceste fonduri vor continua să fie direcționate către sprijinul Ucrainei. În documentul oficial adoptat ieri, liderii europeni au transmis că Ucraina poate conta pe UE „pe termen lung”, iar sprijinul financiar va continua, indiferent de contextul politic intern al statelor membre
România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România
SUA și Qatar amenință UE cu represalii comerciale și energetice din cauza noilor reguli climatice
Washingtonul și Doha au declarat că Directiva UE privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate (CSDDD) reprezintă o „amenințare existențială” la adresa creșterii, competitivității și rezilienței economiei europene și că va pune în pericol securitatea energetică a acesteia. Cele două țări au afirmat că regulile, care urmează să fie dezbătute de legislatorii europeni, ar afecta exporturile lor de gaz natural lichefiat (GNL), o sursă vitală pentru blocul comunitar după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022. „Aceasta survine într-un moment critic, în care țările și companiile noastre se străduiesc nu doar să mențină, ci să crească semnificativ furnizarea fiabilă de GNL către UE”, se arată într-o scrisoare comună adresată liderilor europeni, semnată de miniștrii energiei din SUA și Qatar, obținută de Financial Times. Scrisoarea sugerează, de asemenea, că regulile europene ar putea afecta acordul comercial încheiat în iulie între Ursula von der Leyen și Donald Trump, care obligă statele membre UE să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2028. „Dincolo de riscurile directe asupra securității energetice, CSDDD amenință să perturbe comerțul și investițiile în aproape toate economiile partenere ale UE. Implementarea sa ar putea periclita investițiile existente și viitoare, locurile de muncă și conformitatea cu acordurile comerciale recente”. SUA și Qatar cer revizuirea urgentă a directivei Această intervenție marchează o ruptură semnificativă între două dintre cele mai mari economii producătoare de combustibili fosili și Uniunea Europeană, care încearcă să accelereze tranziția către energie verde. UE își asigură aproximativ 16% din gaz din SUA și 4% din Qatar. Luni, miniștrii energiei din Europa au convenit să elimine restul de 19% din gazul cumpărat din Rusia până la sfârșitul anului 2027, ceea ce va obliga blocul să caute surse alternative. Directiva UE urmează să fie aplicată treptat din 2027 și va permite statelor membre să amendeze companiile ale căror lanțuri de aprovizionare dăunează mediului sau drepturilor omului cu până la 5% din cifra de afaceri globală. Statele membre UE și Parlamentul European urmează să înceapă negocierile asupra modificărilor directivei mai târziu în această săptămână. În forma sa actuală, legea s-ar aplica companiilor non-UE cu o cifră de afaceri netă de peste 450 milioane de euro în interiorul blocului. Scrisoarea comună semnată de Chris Wright și Saad al-Kaabi afirmă că UE și statele membre trebuie să acționeze rapid pentru a răspunde „îngrijorărilor legitime” legate de directivă.
Dan Dungaciu: Europenii sunt protejați de propria NEPUTINȚĂ
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre condiția europenilor în fața lui Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Știți cum sunt ei? Cum erau rușii căzuți în 1989, când Clinton îi mai lua ca pe niște pudeli și îi plimba prin lume ca să nu se vadă că sunt în fundul gol.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre condiția europenilor în fața lui Trump. Acesta susține că problema europenilor este că nu mai sunt relevanți. În viziunea analistului, Trump este cel care dictează întregul parcurs global. În politica externă, spune acesta, europenii spun să nu se bazeze nimeni pe ei. Dungaciu îi compară pe europenii zilelor de azi cu rușii anului 1989. „Marea problemă europenilor este și-au dat seama, nu că bărcuța lor este mică, ci, de fapt, ei nu sunt niciunde. Ei sunt ca doamna aceea blondă, caut bărbat, caut bărbat 2m și ăla mic bate la ușă, e și urât, și brunet și zice pe mine să nu contați. Ăștia sunt europenii. În politica externă ei sună, domnule, vă rugăm pe noi să nu contați. Unde au fost europenii când s-a discutat pacea din Ucraina, așa zicând? N-au fost. Unde au fost în Orientul Mijlociu? Ei au văzut că de fapt nu contează. Și au zis, domnule, hai să ne agățăm puțin. Știți cum sunt ei? Cum erau rușii căzuți în 1989, când Clinton îi mai lua ca pe niște pudeli și îi plimba prin lume ca să nu se vadă că sunt în fundul gol. Asta este Europa acuma. Și Trump zice hai… Mai faci o glumă cu Macron, zice băi, Macron, cum nu mai vii… Nu au nicio soluție. Ei vor să se opună lui Trump… Ei se mai opun, că votul din Parlament este împotriva lui Trump. Da, au o mare problemă, că nu-i bagă în seamă. Deci America în acest moment nu are o problemă cu Europa. N-are o problemă cu Europa fiindcă sunt ca niște, cum să spun, ca niște copii, pe care îi lasă în pace, nu-i deranjează. Îi disprețuiește profund, îi disprețuiește pe toți… În pofida tuturor europenilor, Trump a spus că Orban este un băiat bun și că îl susține în campanie. În acest moment, ei sunt protejați de propria neputință, că nu se ocupă nimeni de ei, ca să spun așa.”, a explicat sociologul.
Planul de reînarmare al UE: Inițiative comune, care ar trebui să înceapă în 2026 pentru ca Europa să fie gata de luptă în 2030
Uniunea Europeană va propune lansarea unor proiecte comune de apărare aeriană și de drone în lunile următoare, ca parte a unui ambițios plan de reînarmare pe parcursul a următorilor cinci ani. Documentul a fost consultat de reporterii Bloomberg. Planul, care este încă supus modificărilor, va fi prezentat joi, înainte ca liderii statelor UE să-l discute săptămâna viitoare la un summit de la Bruxelles. „Mâine, vom propune obiective clare și repere pentru a elimina lacunele de capabilități, pentru a accelera investițiile în domeniul apărării în statele membre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Thomas Regnier. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii” Conform planului, până la sfârșitul anului 2027, 40% din achizițiile UE din domeniul apărării ar trebui să fie făcute în comun, mai mult decât dublu față de rata actuală. „Statele autoritare interferează din ce în ce mai mult în societățile și economiile noastre”, se arată în document. „Aliații și partenerii tradiționali își mută atenția către alte regiuni ale lumii”. Acesta adaugă: „Rusia militarizată reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității europene în viitorul apropiat”. Obiectivul: Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030 Propunerea, pregătită de Comisia Europeană, prevede o revizuire completă a planificării și achizițiilor militare ale UE. Statele UE trebuie să-și coordoneze cheltuielile pentru apărare și să creeze rapid coaliții pentru a construi împreună noi programe de apărare. Iar aceste eforturi ar trebui să înceapă în următorul an, dacă se dorește atingerea obiectivului ca Europa să fie pregătită pentru luptă în 2030. Documentul notează că, deși bugetul de apărare colectivă al UE aproape s-a dublat din 2021 – de la 218 miliarde de euro la 392 de miliarde de euro în 2025 – cheltuielile sunt încă în mare parte necoordonate între statele UE, ceea ce restrânge capacitatea Europei de a se reînarma rapid. Eforturi comune în mai multe domenii Planul identifică mai multe domenii în care eforturile comune ar putea ajuta, inclusiv sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum și dronele și contra-dronele. Pentru a iniția aceste proiecte, despre care spune că ar trebui să fie lansate până la jumătatea anului 2026, planul prevede înființarea de coaliții până la începutul anului 2026. Obiectivul de achiziții comune de 40% va ajuta la aceste inițiative, spune planul. În prezent, achizițiile comune sunt sub 20% din total, în ciuda faptului că statele UE s-au angajat în 2007 să ajungă la 35%. Pentru a respecta termenul final al planului – 2030 – se subliniază că toate proiectele, contractele și finanțarea trebuie să fie demarate până la sfârșitul anului 2028. Pentru a ajuta la finanțarea consolidării militare a UE, blocul a aprobat deja un fond de 150 de miliarde de euro, alocat în prezent pentru diverse proiecte. Propunerea Comisiei dorește ca aceste eforturi să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Înainte de întâlnirea Zelenski-Putin, ucrainenii au discutat cu reprezentanții marilor fabricanți de ARMAMENT din SUA
Uniunea Europeană începe duminică implementarea treptată a sistemului digital la frontieră
Țările membre ale Uniunii Europene au început duminică să pună în aplicare un nou sistem de intrare și ieșire la frontierele externe ale blocului, înregistrând electronic datele cetățenilor din afara UE, scrie Reuters. Sistemul de intrare/ieșire (EES), un sistem automatizat care impune călătorilor să se înregistreze la frontieră prin scanarea pașaportului și prelevarea amprentelor digitale și a fotografiei, va fi introdus pe o perioadă de șase luni. Măsura are ca scop detectarea persoanelor care depășesc perioada de ședere legală, combaterea fraudei de identitate și prevenirea migrației ilegale, în contextul presiunilor politice din unele țări ale UE pentru adoptarea unei poziții mai dure. „Sistemul de intrare/ieșire este coloana vertebrală digitală a noului nostru cadru european comun în materie de migrație și azil”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, într-un comunicat. Cetățenii din afara UE vor trebui să își înregistreze datele personale la prima intrare în spațiul Schengen – toate țările membre ale UE, cu excepția Irlandei și Ciprului, dar incluzând Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Pentru călătoriile ulterioare va fi necesară doar verificarea biometrică facială. Sistemul ar trebui să fie pe deplin operațional, ștampilarea pașapoartelor fiind înlocuită cu înregistrări electronice, la 10 aprilie 2026. „Fiecare resortisant al unei țări terțe care ajunge la o frontieră externă va fi supus verificării identității, controlului de securitate și înregistrării în bazele de date ale UE”, a spus Brunner, adăugând că „implementarea pe o perioadă de șase luni oferă statelor membre, călătorilor și întreprinderilor timp pentru a trece fără probleme la noile proceduri”. Pentru călătorii britanici care utilizează portul Dover, terminalul Eurotunnel din Folkestone sau terminalul Eurostar din St Pancras International din Londra, procesul va avea loc la frontieră înainte de a părăsi Regatul Unit. La Dover și la terminalul Eurotunnel, numai traficul de marfă și de autocare va fi supus controalelor EES începând de duminică. Verificările vehiculelor de pasageri vor urma în noiembrie la Dover și până la sfârșitul anului la Eurotunnel, în timp ce Eurostar la St Pancras va introduce treptat noul proces începând cu unii călători de afaceri începând de duminică. „Recunoaștem că verificările EES vor reprezenta o schimbare semnificativă pentru călătorii britanici, motiv pentru care am colaborat îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a ne asigura că implementarea se va desfășura cât mai lin posibil”, a declarat ministrul britanic pentru securitatea frontierelor și azilul, Alex Norris. „Marea Britanie și UE au un obiectiv comun de securizare a frontierelor, iar aceste măsuri de modernizare ne vor ajuta să ne protejăm cetățenii și să prevenim migrația ilegală”, a afirmat Norris.
Noul sistem de intrare-ieșire al UE intră în funcțiune duminică: „Vom ști cine intră în UE, când și unde.” Posibile congestii pe aeroporturi
Aeroporturile și punctele de trecere a frontierei din Europa se pregătesc pentru potențiale congestii după intrarea în funcțiune a unui sistem de securitate care monitorizează amprentele pasagerilor, duminică. Operatorii vor începe să înregistreze fotografii biometrice și amprente ale persoanelor care sosesc sau pleacă din Uniunea Europeană, la anumite puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce noul sistem de intrare-ieșire (EES) este introdus treptat pe parcursul următoarelor șase luni, notează Financial Times. Aeroporturile, porturile și terminalele feroviare au fost nevoite să instaleze dispozitive care să efectueze verificările, care vor permite verificarea informațiilor despre statutul de imigrare al oamenilor și să-i identifice automat pe cei care depășesc durata vizei sau a șederii permise. „Vom ști cine intră în UE, când și unde. Este coloana vertebrală digitală a noii noastre abordări a gestionării frontierelor”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne. Sistemul va fi introdus de cele 29 de țări din spațiul Schengen, inclusiv Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. Controalele nu se vor aplica persoanelor care dețin permise de ședere UE sau vize de lungă ședere. După amânări repetate, sistemul va fi pe deplin operațional în aprilie 2026 Sistemul a fost convenit în 2017, dar a fost amânat de mai multe ori din cauza îngrijorărilor că sistemele informatice nu sunt pregătite și călătoriile vor fi afectate. Statele UE au decis în cele din urmă să implementeze sistemul pas cu pas, ceea ce înseamnă că va fi pe deplin operațional abia pe 10 aprilie 2026, când va înlocui ștampilele manuale din pașapoarte. „Lansarea acestui sistem IT la scară largă în 27 de state membre este o sarcină complexă și solicitantă – dar una pentru care suntem pregătiți”, a spus Brunner. „Perioada de punere în aplicare de șase luni va asigura că statele membre, călătorii și întreprinderile se pot adapta fără probleme.” Operatorii, pregătiți pentru plângeri din partea clienților Operatorii spun că amânările le-au permis să rezolve erorile și să efectueze teste, dar se declară pregătiți pentru plângeri din partea clienților care vor suferi întârzieri, deoarece înregistrarea informațiilor biometrice pentru prima dată durează mai mult decât verificările ulterioare. „Multe vor depinde de modul în care sistemul se va comporta în ziua lansării și de prezența forțelor de poliție în număr adecvat la posturile de control”, a declarat Ourania Georgoutsakou, șeful grupului de lobby Airlines for Europe. Inițial, controalele vor fi puse în aplicare numai la anumite puncte de trecere a frontierei sau pentru anumite categorii de persoane. Olanda, de exemplu, va începe cu porturile IJmuiden și Eemshaven și va introduce controale pe aeroportul Schiphol din Amsterdam abia pe 3 noiembrie. În Germania, controalele biometrice vor începe duminică pe aeroportul din Dusseldorf, apoi pe aeroporturile din Frankfurt și Munchen, urmate de porturile maritime și alte puncte de trecere. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ursula von der Leyen, cu ochii pe ROMÂNIA. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: „Se întâmplă ceva periculos”