Nicușor Dan participă la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană
Președintele României Nicușor Dan participă miercuri la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Copenhaga. Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului participă miercuri de la ora 13.00 la reuniunea informală a șefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc la Palatul Christiansborg, Copenhaga, Regatul Danemarcei. De asemenea, de la ora 20.00, Nicușor Dan va lua parte la dineul oficial oferit de Majestatea Sa Regele Frederic al X-lea al Danemarcei și Majestatea Sa Regina Maria în onoarea liderilor participanți la reuniunea Comunității Politice Europene. Dineul va avea loc la Palatul Amalienborg din Copenhaga. Joi, de la ora 11.00, președintele României va ua parte la cea de-a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene, găzduită de Bella Center, Copenhaga. Președintele Nicușor Dan a afirmat marți, la Euronews, că summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga este „mai degrabă un summit de viziune” și că dezbaterile vor viza în principal sprijinul acordat Ucrainei. „Anticipez că mâine se vor discuta chestiuni legate de războiul din Ucraina, chestiuni legate de cadența sprijinului pe care țările occidentale pot să-l ofere Ucrainei, dar la nivel politic, nu la nivel tehnic”, a spus Nicușor Dan.
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană
Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters. Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe. „Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”. „Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme. Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace. Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri. „Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen. „Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.
Presa internațională despre alegerile din Republica Moldova: „Un vot crucial”, „alegeri istorice”, „integrarea cu UE sau întoarcere în umbra Moscovei”
Presa internațională subliniază caracterul istoric al alegerilor parlamentare din Republica Moldova pentru viitorul țării, o bătălie purtată între pro-europenii conduși de Maia Sandu și o facțiune pro-rusă susținută de Rusia. Alegerile din Republica Moldova sunt importante și pentru Uniunea Europeană și Ucraina, notează mai multe publicații, printre care Frankfurter Allgemeine Zeitung. New York Times: Pentru mulți moldoveni, alegerile din Republica Moldova sunt o alegere între Rusia și UE Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare duminică, care ar putea fie să continue eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, fie să apropie națiunea de Rusia. Tendințele opuse spre Est și Vest din politica Republicii Moldova conferă alegerilor o importanță uriașă, scrie New York Times. Situată între Ucraina și România, Republica Moldova, o mică națiune de 2,4 milioane de oameni, este atât importantă din punct de vedere strategic datorită locației sale, cât și a unui test critic al sentimentului față de Europa de Vest. Associated Press: Moldovenii se duc la vot într-un scrutin tensionat, afectat de acuzații de ingerințe ale Rusiei Cetățenii Republicii Moldova se îndreaptă spre urne pentru o rundă tensionată de alegeri parlamentare, afectate de acuzații de interferență a Rusiei, un vot văzut ca o alegere între integrarea cu Uniunea Europeană sau o întoarcere în umbra Moscovei, notează Associated Press. Comisia Electorală Centrală a raportat că peste 400.000 de persoane, sau aproximativ 14% dintre alegătorii eligibili, votaseră până la ora 11 dimineața. După vot, președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat afirmațiile că Rusia „a intervenit masiv” în alegeri, spunând că ea a votat „pentru menținerea păcii” și că viitorul țării sale se află în UE. „Rusia reprezintă un pericol pentru democrațiile noastre. Democrația noastră este tânără și fragilă, dar asta nu înseamnă că statele cu democrații mai lungi nu sunt în pericol. Vrem să trăim într-o democrație”, a spus ea. „Astăzi, în țara noastră, democrația este în mâinile moldovenilor – numai ei pot salva Republica Moldova”. Bloomberg: Alegeri în Republica Moldova pe fondul amestecului Rusiei Moldovenii urmează să voteze duminică în alegerile care vor determina dacă țara își poate continua progresul spre aderarea la Uniunea Europeană sau dacă va fi trasă înapoi pe orbita Rusiei. Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu urmărește să păstreze o majoritate parlamentară și să formeze un guvern care să continue reformele necesare pentru a-și atinge obiectivul de aderare la UE până la sfârșitul deceniului. Grupurile de opoziție formate în mare parte din forțe pro-ruse încearcă să convingă alegătorii să adopte o „abordare mai echilibrată” față de Moscova și Bruxelles. Succesul lor este probabil să împiedice eforturile lui Sandu, notează Bloomberg. Scrutinul este cel mai recent dintr-o serie de alegeri cu miză mare din Republica Moldova în ultimul an. Acesta urmează realegerii lui Sandu și unui referendum câștigat la limită privind includerea obiectivului de aderare la UE în Constituție, în octombrie 2024. Niciun sondaj la ieșirea de la urne nu va fi publicat după încheierea votului la ora locală 21:00. Pe măsură ce rezultatele încep să apară, accentul va fi pus pe voturile a peste un milion de moldoveni care trăiesc în străinătate. O mare parte din diaspora este pro-europeană și a schimbat rezultatul unor alegeri anterioare. CNN: Republica Moldova avertizează că Rusia a dezlănțuit o campanie uriașă de interferență pentru a influența alegerile cruciale În urmă cu puțin timp, CNN scria: “În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare cruciale de duminică, Rusia își intensifică eforturile de a interveni în vot, spun oficialii, în ceea ce ei descriu ca o încercare nerușinată de a opri mișcarea spre vest a fostului stat sovietic și de a instala un guvern mai flexibil față de Moscova”. Le Monde: Rusia alimentează teama înaintea alegerilor din Republica Moldova, susținând că o invazie NATO este iminentă Dornic să readucă Republica Moldova sub influența sa, Kremlinul a conceput o strategie exhaustivă pentru a interveni în alegerile de duminică. Serviciul de informații externe al Rusiei, cunoscut sub numele de SVR, monitorizează îndeaproape situația politică din Republica Moldova, unde alegerile vor avea loc duminică, 28 septembrie. SVR a acuzat Uniunea Europeană și NATO că ar plănui o invazie militară a micii republici, care este considerată esențială în sprijinirea Ucrainei sfâșiate de război, scrie Le Monde. Le Figaro: „Suntem în luptă, nu este ușor”: în Republica Moldova, alegeri parlamentare sub ochii Moscovei În ciuda ingerinței Rusiei, moldovenii sunt chemați să aleagă duminică deputați în Parlament pentru a confirma orientarea pro-europeană adoptată de țara lor în urmă cu un an. Alegerile sunt menite să reînnoiască cele 101 locuri din Parlament, dar au o dimensiune care depășește cu mult granițele acestei țări mici: este vorba fie de confirmarea orientării sale pro-europene, fie de revenirea în orbita rusă. „Ne-am săturat puțin de alegeri istorice”, a spus un locuitor din Chișinău, capitala Republicii Moldova. „Aici, la granițele Europei și ale lumii rusești, totul capătă rapid o dimensiune geopolitică”, notează Le Figaro. BBC: Republica Moldova organizează alegeri cheie în timp ce umbra Rusiei se profilează „Arma lor sunt banii, arma ta este votul tău!” era mesajul scandat cel mai puternic în timp ce câteva sute de susținători ai partidului de guvernământ, PAS, și ai politicilor sale pro-europene se alăturau mitingului final înainte de scrutinul de duminică, notează BBC. Săptămâna aceasta, Poliția și procurorii din Republica Moldova au dezvăluit dovezi ale interferenței electorale la o scară fără precedent: cumpărarea de voturi și dezinformarea pe care o leagă direct de Rusia. De asemenea, autoritățile au descoperit un complot pentru a instiga la tulburări violente, reținând zeci de bărbați care au călătorit în Serbia pentru antrenament, inclusiv în utilizarea armelor de foc. Partidele de opoziție resping discuțiile despre amestecul Rusiei ca fiind un „spectacol politic”, susținând că Guvernul pregătește terenul pentru a anula votul în cazul în care PAS își pierde majoritatea în Parlament. Reuters: Moldovenii încep să voteze la alegerile parlamentare cu miză mare Moldovenii au început să voteze duminică la alegerile parlamentare, care ar putea avea un impact major asupra încercării Guvernului de a adera la Uniunea Europeană, în timp ce
România, printre statele din estul UE care au ajuns la o înțelegere cu privire la „zidul împotriva dronelor”
Statele din prima linie a flancului estic al Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la necesitatea unui „zid împotriva dronelor” cu capabilități avansate de detectare, urmărire și interceptare. Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. După o videoconferință cu miniștrii Apărării din statele membre UE din prima linie a flancului estic, Kubilius a spus că este nevoie de capabilități suplimentare în domeniul dronelor. El a adăugat că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată, împreună cu experți naționali, notează Reuters. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a declarat: „Încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE sunt inacceptabile. Rusia testează UE și NATO. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat. Am fost cu toții de acord: #EasternFlankWatch, cu #DroneWall ca nucleu, va servi întreaga Europă.” Ministrul Apărării din România, printre participanții la conferință Națiunile Uniunii Europene au convenit să avanseze cu planurile de implementare a “Eastern Flank Watch”, o inițiativă de apărare cu scopul de a proteja întreaga Uniune Europeană de amenințările de securitate în creștere. Grupul a convenit, de asemenea, asupra implementării unui „zid împotriva dronelor”, pentru a contracara încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE, în special de către Rusia. La întâlnire au participat miniștrii Apărării din țările din prima linie a UE, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, alături de alte două state membre ale UE din flancul estic, Ungaria și Slovacia. Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene Kaja Kallas și președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene s-au alăturat, de asemenea, reuniunii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bază militară din Danemarca, survolată de DRONE. Este cel mai recent incident după cele din Polonia, România și Estonia
Dan Dungaciu: Dacă democrațiile nu mai sunt eficiente, vom asista la SFÂRȘITUL lor
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum democrațiile vor dispărea dacă nu mai sunt eficiente. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Uniunea Europeană, în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. ” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre eficiența democrațiilor sau dispariția acestora. Războiul, spune acesta, este un instrument politic. Războiul, completează, este un instrument, un mecanism de putere pentru Uniunea Europeană. Asta este marea dramă a actualității. Sociologul susține că Uniunea Europeană nu poate să nu susțină Ucraina în acest război. Retragerea din acest război va face ca Uniunea Europeană să piardă credibilitatea în fața lumii. Dungaciu susține că democrațiile care nu mai sunt eficiente o să dispară. Deși se crede, la nivel mondial, că democrația este forma de guvernământ care aduce prosperitate și bogăție, Dungaciu susține că sunt și state nedemocratice bogate și prospere. În sensul nou, mai spune acesta, sunt societăți libere, fără a fi neapărat și democratice. Acesta este un concept foarte interesant de observat. „Războiul este un instrument politic. Războiul este un instrument de putere pentru Uniunea Europeană. Aici este marea dramă. De fapt, de asta ei nu pot să cedeze această confruntare, pentru că în momentul în care se termină și ei nu pot să clameze victoria, în momentul ăla, toată justificarea nu are cum să existe. Nu știți, noi nu știm în acest moment câți primari candidați AFD, pentru că acolo, nemții sunt foarte discreți, sunt scoși sau dispar din viața politică sau nu, nu sunt admiși să participe la alegeri. Ei mai țin, cum să spun, iluzia asta de mainstream solid și puternic și vivace, pentru că ei folosesc aceste tipuri de instrumente. Aici e marea problemă, aici este marea lor dificultate. Pentru că dacă democrațiile nu mai sunt eficiente și nu mai produc bunăstare. Pentru că apogeul, sau dacă vreți, privilegiul bogăției nu-l avem numai noi, democrații. Încep să aibă și alte state care nu sunt democrații. În sensul nou, sunt societăți libere, fără a fi democratice. Ăsta e un concept foarte important. Dar aia sunt fericiți pentru că le oferă prosperitate. Dacă democrațiile nu mai oferă nici libertate, evident că este sfârșitul acestora. Deci Uniunea Europeană este într-un război existențial și riscă să arate complet altfel. Încă o dată, spun Uniunea Europeană a funcționat înainte. Ca o comunitate economică a funcționat foarte bine, a generat prosperitate tuturor, ajutoare, sprijin financiar. Acuma vrea să fie o entitate politică în care joacă practic ultima carte. Deci, Uniunea Europeană în acest moment, întorcând spatele lumii, ca să zic așa, sau se duce în cap, iertați-mi expresia neacademică, după Ucraina, sau va ajunge federația pe care o visează unii și alții. Șansele pentru al doilea scenariu sunt reduse. Dar noi trăim acest… Într-o mare măsură, ăsta nu-i războiul nostru.”, a explicat sociologul.
Miniștrii Apărării din Europa de Est, convocați să discute proiectul unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a UE
Comisarul european pentru Apărare Andrius Kubilius a declarat joi că intenționează să convoace mai mulți miniștri europeni ai Apărării la discuții săptămâna viitoare. Discuțiile se vor axa pe crearea unui „zid împotriva dronelor” de-a lungul graniței de est a Uniunii Europene, notează Reuters. Kubilius le-a declarat reporterilor Reuters că unele țări din Uniunea Europeană discutaseră deja ideea unei linii de apărare împotriva dronelor, înainte de incursiunea dronelor ruse în spațiul aerian polonez de săptămâna trecută, iar Comisia Europeană vrea acum să acționeze rapid pentru a transforma conceptul în realitate. Mai mulți analiști și oficiali au declarat că incursiunea dronelor ruse a scos la iveală lacune în capacitatea Europei și NATO de a se proteja împotriva dronelor, deși forțele poloneze și NATO au doborât mai multe dintre ele. „Vrem cu adevărat să mergem mai departe cu pregătiri foarte, foarte intense și eficiente pentru a începe să umplem acest gol, care este într-adevăr foarte periculos pentru noi… cât de repede putem”, a spus Kubilius. Kubilius a declarat că va organiza o videoconferință pe tema proiectului cu miniștrii Apărării din Europa de Est și un reprezentant al Ucrainei, care ar putea împărtăși din experiența acumulată de Ucraina din războiul declanșat după invazia Rusiei din 2022. „Tocmai m-am întors de la Kiev acum două zile și am discutat atât cu Guvernul, cât și cu reprezentanții industriei”, a declarat Kubilius. „Sunt dornici să-și împărtășească experiența și know-how-ul.” Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a fost numit primul comisar european pentru Apărare anul trecut. Kubilius a spus că discuțiile sunt încă într-un stadiu inițial, dar că el imaginează proiectul ca o combinație de senzori și diferite sisteme de armament și de bruiaj care ar detecta și neutraliza dronele care sosesc. El a spus că este prea devreme pentru a estima costul unui astfel de sistem sau cât timp va dura instalarea, dar a spus că unele estimări publice ale analiștilor sugerează că ar putea fi realizat în decurs de un an. Separat, ministrul ucrainean al Apărării Denis Șmihal a declarat joi că militarii și inginerii ucraineni vor forma un grup comun cu omologii polonezi pentru a îi instrui în combaterea dronelor. Foto: Profimedia RECOMANDARE: Două RAFINĂRII din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Discuțiile comerciale dintre UE și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est au fost finalizate, după aproape un deceniu
După aproape un deceniu, Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat discuțiile comerciale, parte a eforturilor blocului european de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a deschide noi piețe. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va vizita Indonezia pe 23 septembrie pentru a face anunțul, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Va exista o declarație comună că negocierile sunt finalizate în mod substanțial, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din Indonezia. Acordul va avea nevoie de aprobarea majorității statelor membre ale UE și a Parlamentului European, precum și a legislativului indonezian înainte de a intra în vigoare, notează Bloomberg. După ce președintele Donald Trump a încercat să reseteze relațiile transatlantice în termeni favorabili americanilor, Uniunea Europeană a accelerat eforturile de a încheia acorduri comerciale cu țări din întreaga lume. Oficialii europeni au intensificat negocierile cu unele dintre cele mai mari economii globale, inclusiv India, și au încheiat discuții cu blocul sud-american Mercosur, care include Brazilia și Argentina. UE a intensificat, de asemenea, negocierile cu Vietnam, Filipine și Thailanda. Încheierea negocierilor cu Indonezia vine după acordul politic la care s-a ajuns între cele două părți în iulie. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, este un partener important pentru UE, cu o economie în creștere, o piață de 300 de milioane de consumatori și o sursă potențială de materii prime. Dar relația bilaterală a fost tensionată din cauza reglementărilor UE privind defrișările, care vizează combaterea tăierii copacilor în străinătate ca urmare a cererii de mărfuri cheie în UE, cum ar fi uleiul de palmier și cafeaua. Indonezia a fost unul dintre cei mai vocali critici ai reglementărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE suspendă sprijinul acordat Guvernului NETANYAHU și pregătește sancțiuni /„Situația umanitară este intolerabilă”
Economia Europei pierde 43 de miliarde de euro din cauza fenomenelor meteo extreme. Care sunt cele mai afectate țări
Potrivit unei analize recente, economia Europei a înregistrat pierderi economice, pe termen scurt, de cel puțin 43 de miliarde de euro, în urma fenomenelor extreme cauzate de secetă și inundații, în vara lui 2025. Cele mai afectate țări sunt Malta, Cipru și Bulgaria. Totodată, Stéphane Hallegatte, specialist în cadrul Băncii Mondiale pe probleme climatice, a confirmat că efectele la nivel macroeconomic vor fi de lungă durată, transmite The Guardian. Economia Europei a suferit o lovitură puternică din cauza fenomenele climatice extreme din vara lui 2025. Pierderile înregistrate au reprezentat 0,26% din producția Uniunii Europene în 2024, arată analiza care se bazează pe conexiunea dintre datele meteorologice și cele economice, dintr-un studiu publicat recent. Țările unde economia a fost grav afectată Cipru, Grecia și Bulgaria au înregistrat pierderi de peste 1% din GVA, (valoarea brută adăugată, similară produsului intern brut) pe anul 2024, urmate de țări precum Spania Italia și Portugalia. Economiștii din cadrul Băncii Central Europene (BCE) sunt de părere că aceste rezultate sunt „conservatoare”, având în vedere că nu au fost luate în considerare efectele incendiilor devastatoare din sudul Europei, de luna trecută, sau impactul cumulat al fenomenelor extreme care se produc în același timp. Banca Mondială avertizează asupra efectelor pe termen lung Spre deosebire de studiile anterioare, care analizează impactul direct, cum ar fi bunurile distruse în timpul fenomenelor meteo extreme, cel recent s-a bazat pe analiza legăturii dintre climă și producția economică pentru a explica impactul pe termen lung asupra economiei. Astfel de exemple ar fi numărul limitat de ore pe care constructorii le pot lucra în timpul valurilor de căldură, sau transportul angajaților care fac naveta, în contextul inundațiilor care provoacă daune căilor ferate. Specialistul șef în probleme climatice din cadrul Băncii Mondiale, Stéphane Hallegatte, a precizat că impactul la nivel macroeconomic are consecințe mai largi și durează mai mult, decât daunele directe. „De mult timp susțin că ar trebui să ne orientăm atenția de la daunele directe provocate de dezastre la indicatori mai largi, care surprind un impact economic complex, așa că sunt foarte bucuros să văd că studiul face exact acest lucru”, a spus el. Hallegatte a avertizat însă că studiul utilizează „indicatori imperfecți”, ceea ce ar duce la o subestimare a pierderilor totale. Potrivit acestuia valoarea brută adăugată (GVA) nu include și pierderile înregistrate de firme mici și persoane cu posibilități financiare reduse. „Atunci când dezastrele afectează comunități și oameni săraci, impactul asupra valorii brute adăugate poate fi minim, deoarece acești oameni sunt săraci, dar asta nu înseamnă că nu au avut suferit”, a precizat Hellgate. Foto: Profimedia Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă După ce ți-a luat din bani, statul te-a și îndatorat fără sa știi. Datoria externa a explodat cu încă 15 miliarde de euro și a ajuns la RECORD ABSOLUT INS: Exporturile României de produse din tutun se ridică în 2024 la 2 mld. euro, cu o contribuție de 1,5 mld. euro a sectorului la balanța comercială
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba