Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Secretarul american al Energiei: UE ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, folosind în schimb gaz natural lichefiat din SUA
Uniunea Europeană ar putea renunța la gazul din Rusia în șase până la 12 luni, înlocuindu-l cu gaz natural lichefiat din SUA, a declarat vineri secretarul american al Energiei, Chris Wright. Statele Unite au comunicat această poziție oficialilor UE săptămâna aceasta, a adăugat Wright pentru Reuters. Declarația lui Wright a fost făcută la Bruxelles, unde oficialul american s-a întâlnit joi cu comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, pentru a discuta despre sfârșitul achizițiilor europene de energie rusească. UE negociază propuneri privind eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaz rusești până în ianuarie 2028, cu o interdicție asupra contractelor pe termen scurt începând cu anul viitor. „Cred că acest lucru s-ar putea face cu ușurință în 12 luni, poate în șase luni”, a spus Wright, când a fost întrebat despre cât de repede ar putea UE să renunțe la gazul rusesc. „Cu siguranță mi-am exprimat opinia că am putea face asta mai repede. În ceea ce privește SUA, am putea face acest lucru mai repede și cred că ar fi bine dacă acele date ar fi devansate și mai mult. Nu știu dacă se va întâmpla asta, dar s-a dialogat”, a spus el, referindu-se la întâlnirea sa cu Jorgensen. În încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, SUA își intensifică presiunea asupra Europei să renunțe la energia cumpărată din Rusia, care ajută la finanțarea operațiunilor militare ale Moscovei. „Cu cât eliminăm mai repede importurile, cu atât mai repede punem presiune pe Rusia”, a spus Wright. Comisar european: Este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească Jorgensen a spus că este inacceptabil ca UE să continue să importe energie rusească, dar că 2028 este un termen ambițios și va garanta că țările UE nu se vor confrunta între timp cu creșteri ale prețurilor la energie sau cu penurii de aprovizionare. Săptămâna aceasta, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că blocul ia în considerare o eliminare mai rapidă a importului de combustibil fosil din Rusia ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, fără a specifica cum va face Bruxelles-ul acest lucru. Noile sancțiuni necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de membri ai UE. Ungaria și Slovacia s-au opus până acum sancțiunilor asupra gazului din Rusia – motiv pentru care UE a propus 2028 ca termen pentru eliminarea completă a importurilor, într-o lege care poate fi aprobată de o majoritate consolidată a țărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Parlamentul European cere măsuri urgente în Gaza. Instituțiile UE și statele membre, îndemnate să asigure angajamentul față de soluția a două state
Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să ia măsuri urgente în Gaza, într-o rezoluție adoptată joi și a îndemnat toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 de abțineri. Parlamentul a condamnat cu fermitate obstrucționarea de către Guvernul israelian a ajutorului umanitar și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei relevante. Europarlamentarii s-au declarat alarmați de penuria severă de alimente și malnutriția rezultate din restricționarea ajutorului umanitar. Ei cer refacerea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare în temeiul dreptului internațional. Dreptul Israelului la autoapărare Europarlamentarii cer încetarea imediată și permanentă a focului și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în Gaza. Ei îndeamnă UE să exercite o influență diplomatică asupra țărilor terțe pentru a face presiuni asupra Hamas pentru a asigura eliberarea lor. Parlamentul condamnă în termenii cei mai fermi „crimele barbare” comise de Hamas împotriva Israelului și solicită sancțiuni concrete împotriva grupării teroriste. Parlamentul își reiterează angajamentul față de securitatea Israelului și „dreptul său inalienabil la autoapărare”, menționând că Israelul rămâne un partener-cheie al UE în lupta împotriva terorismului regional. Cu toate acestea, europarlamentarii subliniază că dreptul Israelului de a se apăra nu poate justifica o acțiune militară nediscriminatorie în Gaza și își exprimă îngrijorarea cu privire la operațiunile militare din Fâșia Gaza. Anchetă privind încălcările dreptului internațional Rezoluția susține decizia președintelui Comisiei Europene de a suspenda sprijinul bilateral al UE pentru Israel și de a suspenda parțial acordul comercial UE-Israel. Europarlamentarii doresc anchete complete asupra tuturor crimelor de război și încălcărilor dreptului internațional și ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere. Parlamentul sprijină, de asemenea, sancțiunile UE împotriva coloniștilor și activiștilor israelieni violenți din Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupat și solicită sancțiuni împotriva miniștrilor israelieni Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir. Sprijin pentru soluția a două state Parlamentul îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, cu scopul de a înregistra progrese înainte de Adunarea Generală a ONU din septembrie. Parlamentul subliniază necesitatea demilitarizării totale a Fâșiei Gaza și excluderea Hamas de la guvernare, cerând restabilirea unei Autorități Palestiniene reformate ca unic organism de conducere. Europarlamentarii încurajează țările UE să aplice mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale. Înființarea unui stat palestinian este esențială pentru pace, securitatea Israelului și normalizarea regională, potrivit Parlamentului. Statele membre ar trebui să ia în considerare recunoașterea statului Palestina, concluzionează acesta, în vederea realizării soluției a două state. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer l-a confruntat pe Isaac Herzog cu privire la situația din ORIENTUL MIJLOCIU/ „A fost o întâlnire între aliați, dar a fost una dificilă”
UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale
Viktor Orban propune restructurarea Uniunii Europene în cercuri concentrice pentru a preveni dezintegrarea blocului
Viktor Orban a propus transformarea Uniunii Europene într-o structură bazată pe cercuri concentrice și a anunțat că, fără modificări, bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” de acest fel, anunță agenția MTI. Premierul Ungariei consideră că un sistem cu cercuri concentrice poate garanta menținerea conceptului de integrare europeană și a Uniunii Europene pentru următorii zece ani, altfel blocul comunitar s-ar putea destrăma. Viktor Orban a declarat că o astfel de structură „nu este deloc același lucru cu o Uniune Europeană cu mai multe viteze”. În ultimul cerc al acestei Europe a cercurilor concentrice, a explicat el, s-ar afla țările care doresc cooperarea doar în două domenii: securitatea militară și securitatea energetică. În aceeași categorie ar intra și celelalte state care nu fac parte din Uniune, cum sunt Marea Britanie, Turcia sau chiar Ucraina. În al doilea cerc ar intra țările care vor să limiteze integrarea europeană la piața comună, iar în primul cerc s-ar regăsi statele dispuse să armonizeze principii și să formeze o uniune politică. Premierul ungur a mai spus că, în lipsa schimbărilor, bugetul multianual al Uniunii pentru 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” și ar putea fi urmat de o destrămare a zonei euro „într-un proces haotic și distrugător”. A mai zis, de altfel, că Uniunea Europeană se află deja într-o stare de dezintegrare și fragmentare. „Dacă va continua așa, și sunt șanse bune să o facă, Uniunea Europeană va intra în istorie ca un rezultat dezamăgitor al unui experiment măreț”.
Succes diplomatic pe linie. Niciun ROMÂN printre noii ambasadori ai Uniunii Europene
Niciun român nu apare pe lista celor 36 de ambasadori noi ai Uniunii Europene. În schimb, bulgarii au un reprezentant, Ungaria la fel, în vreme ce Polonia marchează două numiri la vârful diplomației europene. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene (UE), anunța pe 30 august numirea a 36 de noi ambasadori ai UE în întreaga lume. Dacă România nu are niciun nou reprezentant printre ambasadorii europeni, vecinii României și alte țări din Estul Europei au înregistrat mai multe numiri. Este vorba despre Ungaria, Bulgaria, Croația, Lituania, Letonia și Polonia. Erika Hasznos, diplomată cu experiență din Ungaria, a fost numită de Kaja Kallas ambasador în Papua Noua Guinee. Un alt vecin care a fost numit ambasador este bulgarul Dimiter Tzantchev. Acesta va reprezenta Uniunea Europeană în Maroc. Și Croația are un nume pe lista celor 36 de noi ambasadori. Diplomata Marijana Kujundzic va fi reprezentata UE în Azarbaidjan. De asemenea, letonul Artis Bertulis a fost numit ambasador în Singapore, în timp ce lituanianul Raimundas Karoblis, fost ministru al Apărării, va merge în Pakistan. Polonezii s-au descurcat și mai bine, având două nume pe listă. Iwona Piorko Bermig va reprezenta Uniunea Europeană în Republica Moldova. De cealaltă parte, Radoslaw Darski va fi ambasador în Tadjikistan. Totuși, potrivit site-ului Serviciului Diplomatic al Uniunii Europene, România are și ea un diplomat care reprezintă Uniunea Europeană în lume. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete, numită ambasador al UE în Djibouti în 2024. Atunci, a fost singura persoană din România prezentă pe lista noilor numiri de ambasadori. Revenind la numirile de la finalul lunii august 2025, cei mai mulți noi ambasadori provin din Germania, Franța, Italia și Suedia. Lista completă a celor 36 de noi ambasadori este: HØEG Erik a fost numit ambasador al UE în Argentina KUJUNDŽIĆ Marijana a fost numită ambasador al UE în Azerbaidjan RAMSEY Fiona a fost numită ambasador al UE în Barbados BRONCHAIN Philippe a fost numit ambasador al UE în Burkina Faso MILLOT Sylvie a fost numită ambasador al UE în Cabo Verde ROUDIE François a fost numit ambasador al UE în Columbia RAZAALY Irchad a fost numit ambasador al UE în Côte d’Ivoire URBAN Jens a fost numit ambasador al UE în Cuba FUENTES MILANI Raul a fost numit ambasador al UE în Republica Dominicană BANDINI Duccio a fost numit ambasador al UE în El Salvador DARMANIN Joanna a fost numită ambasador al UE în Eritreea KARANKO Johanna a fost numită ambasador al UE în Guatemala BIANCHI Federico a fost numit ambasador al UE în Guineea-Bissau STICKER Xavier a fost numit ambasador al UE în Guineea Conakry PIERANTONI Luca a fost numit ambasador al UE în Guyana ROOS Hélène a fost numită ambasador al UE în Haiti SEMTNER Klemens a fost numit ambasador al UE în Irak MANN Michael a fost numit ambasador al UE în Israel SUNNERGREN Mette a fost numit ambasador al UE în Lesotho ARISTI GAZTELUMENDI Daniel a fost numit ambasador al UE în Malawi PIORKO BERMIG Iwona a fost numită ambasador al UE în Moldova TZANTCHEV Dimiter a fost numit ambasador al UE în Maroc KAROBLIS Raimundas a fost numit ambasador al UE în Pakistan HASZNOS Erika a fost numit ambasador al UE în Papua Noua Guinee AFHELDT Katja a fost numită ambasador al UE în Paraguay VON BECKERATH Andreas a fost numit ambasador al UE în Serbia BERTULIS Artis a fost numit ambasador al UE în Singapore DI MAURO Francesca a fost numită ambasador al UE în Somalia ASTUTO Ugo a fost numit ambasador al UE în Coreea de Sud ENARSSON Per a fost numit ambasador al UE în Sudanul de Sud KÜNNE Andreas a fost numit ambasador al UE în Elveția și Liechtenstein DARSKI Radoslaw a fost numit ambasador al UE în Tadjikistan BARGFREDE Thorsten a fost numit ambasador al UE în Timorul de Est MAVROMICHALIS Petros a fost numit ambasador al UE în Uruguay POTZEL Deike a fost numit ambasador al UE pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva SIMONNET Patrick a fost numit ambasador al UE în Yemen RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Fost consilier al lui Dacian Cioloș, numit pentru a doua oară secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Ilie Bolojan a semnat decizia Puci la partidul REPER. Octavian Berceanu, ales președinte acum 6 zile, și-a dat DEMISIA. O grupare apropiată de Boc ar fi făcut presiuni în partid CCR dezbate pe 24 septembrie proiectul privind legea pensiilor magistraților/ÎCCJ: „Judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat”
Comisarul pentru Energie: UE își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028
Uniunea Europeană își menține planurile de eliminare treptată a importului de petrol din Rusia până în 2028, a declarat comisarul UE pentru energie Dan Jorgensen. Comisarul UE a adăugat că nu s-a confruntat cu presiuni din partea Statelor Unite pentru o devansare a termenului limită. Joi, președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, a declarat un oficial de la Casa Albă. Îndemnul a venit în contextul eforturilor lui Trump de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Comisarul pentru energie Dan Jorgensen a declarat pentru Reuters că el personal nu a fost supus presiunilor Administrației americane pentru a opri achizițiile de petrol rusesc mai repede decât termenul limită din 2028, dar ar fi bucuros ca SUA să sprijine planul UE. „Nu numai că Putin a transformat energia într-o armă folosită împotriva noastră, a șantajat statele membre, dar de fapt ajutăm indirect la finanțarea războiului lui Putin, iar acest lucru trebuie să înceteze. Iar dacă președintele Trump este de acord cu asta, atunci este un sprijin binevenit, pentru că acesta este cu siguranță obiectivul nostru principal”, a spus Jorgensen. Energia este cel mai profitabil produs de export al Rusiei, iar veniturile din exporturile de combustibil au ajutat Moscova să-și finanțeze războiul. Discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind importurile de petrol din Rusia Uniunea Europeană negociază mecanismele pentru a elimina treptat importurile de petrol și gaze rusești ale UE până la 1 ianuarie 2028. Ungaria și Slovacia continuă să importe țiței rusesc prin conducta Drujba și se opun planului UE, spunând că acesta ar majora prețurile la energie. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Jorgensen a spus că este în discuții cu ambele guverne – dar că, dacă este necesar, țările UE ar putea aproba planurile fără cele două state. El a refuzat să confirme dacă Bruxelles-ul va oferi finanțare sau garanții legale pentru a încerca să câștige sprijinul celor două țări. „Dacă, din motive interne, există țări care nu consideră că pot susține planul, atunci acest lucru nu necesită unanimitate”, a spus Jorgensen. Miniștrii Energiei urmează să aprobe propunerile UE luna viitoare Propunerile UE sunt concepute pentru a fi adoptate de o majoritate consolidată de țări membre. Diplomați UE au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca miniștrii Energiei din țările membre să le aprobe în timpul unei reuniuni luna viitoare. Achizițiile UE de gaze rusești rămân mult mai mari. S-a calculat că Europa ar cumpăra aproximativ 13% din gazul său din Rusia în acest an, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Discuții cu secretarul american pentru Energie la Bruxelles Săptămâna viitoare, Jorgensen va purta discuții cu secretarul american pentru Energie Chris Wright la Bruxelles, cu privire la promisiunea UE de a cumpăra energie în valoare de 250 de miliarde de dolari din SUA pe an, ca parte a acordului comercial dintre SUA și UE. Analiștii au spus că angajamentul de cumpărare a energiei este nerealist – în parte, deoarece UE poate controla doar într-o mică măsură energia importată de companiile europene. Jorgensen a spus că vor discuta opțiuni pentru modul în care Administrațiile UE și SUA pot asigura implementarea acordului. De exemplu, Comisia a spus că ar putea “pune la comun” cererea companiilor europene pentru a cumpăra mai mult gaz din SUA. „Este clar că rolul nostru este de a facilita. UE nu este un comerciant de gaz”, a spus Jorgensen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir Putin NEAGĂ că economia Rusiei are probleme, cu toate că specialiștii susțin contrariul
Reuters: Trump ia în considerare sancțiuni împotriva oficialilor UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale
Administrația președintelui SUA Donald Trump ia în considerare impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor Uniunii Europene sau ai statelor membre UE responsabili de implementarea Legii privind Serviciile Digitale, au declarat două surse familiare cu chestiunea. Washingtonul consideră că UE urmărește impunerea de restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare, în eforturile sale de a combate discursul instigator la ură și dezinformarea, și că Legea privind Serviciile Digitale sporește și mai mult aceste restricții. Pe lângă cenzură, Legea ar impune costuri companiilor americane de tehnologie, notează Reuters. O astfel de decizie fără precedent ar escalada eforturile Administrației Trump împotriva a ceea ce ea consideră încercarea Europei de a suprima vocile conservatoare. Oficialii de rang înalt ai Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie finală dacă să continue cu implementarea măsurilore punitive, care ar putea veni sub formă de restricții de viză, au spus sursele. Nu este clar ce oficiali UE sau ai statelor membre UE ar fi vizați, dar săptămâna trecută au existat mai multe întrevederi între oficialii americani pe această temă, potrivit surselor. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat nu a confirmat și nici nu a infirmat relatările Reuters despre potențialele acțiuni punitive. „Monitorizăm cenzura în creștere în Europa cu mare îngrijorare, dar nu avem alte informații de furnizat în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt. Taxe vamale pentru statele care care au impozite pe serviciile digitale Luni, Trump a amenințat statele care au impozite pe serviciile digitale cu „taxe vamale suplimentare ulterioare” pe exporturile lor către SUA, dacă aceste națiuni nu elimină legislația respectivă. Administrația Trump s-a îndepărtat în general de politica tradițională de promovarea a democrației și a drepturilor omului a SUA, concentrându-se în schimb pe încercarea de a încheia acorduri comerciale bilaterale. Administrația a pledat pentru cauze selective, în special cele legate de politicienii de dreapta și ceea ce consideră a fi o suprimare a vocilor conservatoare din online. Cele mai izbitoare au fost incursiunile Administrației în politica internă a aliaților europeni. Oficialii Administrației Trump au denunțat ceea ce ei spun că este suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în România, Germania și Franța, și au acuzat autoritățile europene că cenzurează opinii precum criticile la adresa imigrației. Oficiali americani de rang înalt, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au atacat în mod repetat oficialii și reglementările europene, acuzându-i că „cenzurează” americanii, o afirmație pe care UE o respinge. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA intenționează să achiziționeze nave din Coreea de Sud/ Seulul pledează pentru o extindere a cooperării cu Washingtonul
Macron, la Chișinău: Cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate
„Știm că aceste reforme necesită eforturi mari, dar cetățenii Moldovei au înțeles că aderarea la UE reprezintă o șansă istorică pentru prosperitate și securitate”, a declarat Macron, potrivit Agora. Liderul francez a amintit că Republica Moldova a înscris anul trecut opțiunea europeană în Constituție, pe care a descris-o drept „un gest plin de semnificație, dovadă a hotărârii dumneavoastră de a vă decide singuri viitorul”. Macron a precizat că împreună cu cancelarul Germaniei și premierul Poloniei a dorit să fie prezent la Chișinău pentru a transmite „un mesaj de respect, prietenie, solidaritate și încredere în viitor” poporului moldovenesc. El a evidențiat sprijinul european, menționând Planul de Creștere și Reformă pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru următorii doi ani, precum și investițiile Agenției Franceze pentru Dezvoltare, care a deblocat peste 250 de milioane de euro. Macron a subliniat și inițiativele în domeniul educației și culturii, inclusiv o dublă diplomă francofonă de drept între Universitatea Sorbona și Universitatea de Stat din Moldova. Referindu-se la situația regională, Macron a acuzat Rusia că duce un „război de agresiune”, insistând asupra diferenței fundamentale dintre Uniunea Europeană și fosta Uniune Sovietică. „Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni și respectă suveranitatea fiecărui stat. Ea nu este Uniunea Sovietică, ci o comunitate a păcii, prosperității și valorilor democratice”, a punctat președintele Franței. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk vizitează Republica Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu înainte de alegerile parlamentare, avertizând asupra ingerinței ruse.
Bloomberg: În schimbul unor taxe vamale mai mici pe mașini, UE elimină taxele pe importurile de bunuri industriale din SUA
Uniunea Europeană va încerca să accelereze până la sfârșitul săptămânii procedurile pentru a elimina toate taxele vamale pentru importurile de bunuri industriale americane. Eliminarea taxelor vamale pe bunurile industriale americane este o condiție pusă de președintele SUA Donald Trump pentru ca Statele Unite să reducă taxele vamale pe importurile de automobile din Uniunea Europeană. În plus, Comisia Europeană ar percepe taxe vamale preferențiale pentru anumite produse agricole și fructe de mare, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, notează Bloomberg. Comisia va renunța la efectuarea unei evaluări a impactului propunerii – procedura normală în aceste situații – în încercarea de a avansa rapid, au mai spus sursele, care au dorit să rămână anonime. UE a recunoscut că acordul comercial încheiat cu Trump favorizează SUA, dar a subliniat că acordul este necesar pentru a le oferi companiilor stabilitate și certitudine. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris anterior acordul cu SUA ca „un acord puternic, chiar dacă nu este perfect”. Automobilele, una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA În prezent, automobilele și piesele auto din UE se confruntă cu o taxă vamală de 27,5% când sunt exportate către SUA. Chiar dacă SUA și UE au încheiat un acord comercial care ar duce la scăderea taxelor vamale americane pentru aproape toate produsele europene la 15%, Trump a spus că acest lucru nu se va aplica automobilelor până când nu va fi propusă o legislație pentru eliminarea taxelor vamale pe produsele industriale. Dacă UE propune legislația până la sfârșitul lunii, atunci rata tarifară de 15% pentru mașinile europene va fi aplicată retroactiv începând cu data de 1 august. Automobilele constituie una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA. Doar Germania a exportat mașini și piese în valoare de 34,9 miliarde de dolari în SUA în 2024. Demersurile UE vin în contextul în care Trump a amenințat că va impune taxe vamale și alte sancțiuni țărilor care taxează serviciile online, fără a specifica ce națiuni va viza și dacă UE va fi implicată. Trump a criticat de mult timp reglementările UE în domeniul tehnologiei și antitrust în legătură cu companiile gigant americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Google și Apple. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană RESPINGE amenințările lui Trump privind noi tarife comerciale /UE își menține „suveranitatea” în sectorul digital