Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta
Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.
Microsoft se opune planului lui Trump de a opri serviciile cloud în Europa din cauza conflictului comercial cu UE
Pe fondul tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Microsoft a anunțat miercuri că va contesta în instanță orice ordin prezidențial al administrației Trump care ar obliga compania să suspende serviciile sale cloud în Europa. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde că infrastructura digitală europeană ar putea deveni o monedă de schimb în disputele transatlantice, în special în contextul noilor reglementări europene privind giganții tech. Declarația a fost făcută la Bruxelles de Brad Smith, președintele Microsoft, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului tehnologic european. Smith a recunoscut că un asemenea scenariu este „extrem de improbabil”, dar a subliniat că îngrijorarea este reală în rândul guvernelor și instituțiilor din Europa. Clauză contractuală specială pentru protejarea clienților europeni Pentru a liniști partenerii europeni, Microsoft a anunțat că va introduce o clauză juridică obligatorie în contractele încheiate cu guvernele din UE și cu Comisia Europeană. Această clauză le oferă garanția că, în cazul în care autoritățile americane vor impune suspendarea serviciilor cloud către clienții europeni, compania va avea libertatea de a contesta ordinul în instanță. „Oamenii vor mai mult decât promisiuni — de aceea suntem pregătiți să susținem aceste angajamente prin clauze contractuale ferme”, a declarat Smith, într-o postare pe blogul oficial Microsoft, citat de Politico. El a subliniat că Microsoft recunoaște suveranitatea legislativă a UE și se angajează să respecte reglementările europene, inclusiv legislația în domeniul concurenței și noul Digital Markets Act. Investiții masive în infrastructura digitală europeană Microsoft nu s-a limitat doar la promisiuni legale. Compania a anunțat o extindere majoră a capacității sale de centre de date pe teritoriul Europei, cu o creștere estimată de 40% în următorii doi ani. Extinderea va acoperi 16 țări europene și este în concordanță cu planul Comisiei Europene de a tripla capacitatea de stocare de date la nivelul blocului comunitar în următorii cinci până la șapte ani — un obiectiv-cheie în cursa globală pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Aceste investiții sunt considerate de oficialii europeni drept o confirmare a angajamentului Microsoft față de piața din UE și un răspuns direct la apelurile tot mai vocale privind nevoia de „suveranitate digitală” în Europa. Risc de coliziune cu planurile SUA și apeluri pentru un cloud european Deși Microsoft adoptă o poziție conciliantă față de reglementările europene, poziționarea sa intră în contradicție cu retorica tot mai agresivă a administrației Trump și a altor giganți tech americani, care contestă intens legislația UE în materie de concurență și protecție a datelor. În același timp, se intensifică și apelurile din partea unor guverne europene pentru construirea unei infrastructuri digitale proprii — un „cloud suveran” european, care să reducă dependența de serviciile oferite de companii americane. Planurile Microsoft de extindere a centrelor de date pe continent pot fi interpretate ca o încercare de a menține un echilibru între cerințele reglementatorilor europeni și interesele comerciale proprii. „Înțelegem că legile europene se aplică practicilor noastre comerciale din Europa, la fel cum legile locale se aplică în Statele Unite”, a declarat Smith. Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, Microsoft încearcă să se impună drept „o voce a rațiunii”, promițând stabilitate și continuitate în relațiile transatlantice — chiar și în contextul unei posibile escaladări comerciale. Prin aceste măsuri, Microsoft speră să-și consolideze statutul de partener de încredere pentru Europa, chiar în fața unui posibil ordin prezidențial american care ar putea pune în pericol însăși funcționarea infrastructurii cloud pe continent.
Bloomberg: Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să reducă numărul de bănci sub supravegherea directă a BCE
Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să scoată mai multe bănci de sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene, ca parte a eforturilor de simplificare a reglementărilor bancare, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Oficialii îndeamnă un nou grup de lucru al BCE să ia în calcul modificarea criteriilor care determină dacă o bancă este „semnificativă” și merită să fie supravegheată de BCE, mai degrabă decât de către autoritățile naționale, au spus sursele, care au cerut să rămână anonime, conform Bloomberg. Sâmbătă, Bloomberg a relatat că BCE a convocat un grup condus de unii dintre cei mai puternici guvernatori ai săi, cu scopul de a simplifica reglementările bancare. Crearea grupului de lucru vine după ce, la începutul acestui an, guvernatorii băncilor centrale din Germania, Franța, Italia și Spania au scris Comisiei Europeane, pledând direct pentru o „evaluare cuprinzătoare” a regulilor pentru a asigura „condiții de concurență echitabile” cu alte jurisdicții majore. Comitetul va avea în curând prima sa întâlnire și nu este încă clar care va fi rezultatul final al eforturilor sale. Membrii grupului de lucru le-au spus clar colegilor că intenția activității lor nu este de a reduce nivelurile de solvabilitate ale băncilor europene, au spus sursele. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante BCE a preluat supravegherea băncilor în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a ajuta la restabilirea încrederii în industria bancară după criza creditelor din 2008 și criza datoriilor suverane din regiune. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante și a căpătat o reputație de rigoare. Cu toate acestea, unii oficiali se întreabă dacă instituțiile financiare mai mici nu sunt copleșite de cererile sale. Mii de alte bănci sunt supravegheate de autoritățile naționale. Supravegherea BCE tinde să fie mai extinsă decât supravegherea de către autoritățile naționale de reglementare, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să facă investiții mari în conformitate și raportare odată ce depășesc active de 30 de miliarde de euro sau alte praguri care le plasează automat sub supravegherea directă a BCE. Spre deosebire de SUA, băncile din Europa, indiferent de mărime, sunt supuse aceluiași cadru privind capitalul și lichiditatea. Vicepreședintele BCE: Simplificare a cadrului de reglementare, dar nu dereglementare Supravegherea de zi cu zi de către oficialii BCE supune băncile semnificative unui control suplimentar aprofundat al portofoliilor de credite, guvernanței și tehnologiei informației. În timp ce creditorii sunt din ce în ce mai deranjați de acest control, BCE spune că abordarea sa „intruzivă” este în interesul lor. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, i-a asigurat pe membrii Parlamentului European de la Bruxelles că BCE sprijină eforturile de simplificare a cadrului de reglementare, dar acest lucru nu trebuie confundat cu dereglementarea. „Reziliența sistemului nostru financiar poate fi atribuită în mare parte regulilor stabilite după criza financiară globală. Stabilitatea financiară este un bun public global – este în interesul tuturor și trebuie să rămână obiectivul pe termen lung.” Reducerea numărului de bănci aflate sub supravegherea directă la BCE ar putea ajuta la reducerea poverii creditorilor implicați și la degrevarea personalului băncii centrale, au spus unele dintre surse. Acest lucru ar putea fi realizat prin creșterea pragului activelor peste care băncile sunt considerate semnificative sau prin includerea unui număr mai mic de bănci din țări mai mici, au spus sursele. Modificarea criteriilor ar necesita acțiuni din partea legiuitorilor europeni, ceea ce înseamnă că calea către reformă ar fi dificilă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele BCE avertizează că ordinea economică s-a SCHIMBAT din cauza tensiunilor comerciale /„Protecționismul” afectează rețelele de aprovizionare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Apple, între ciocanul UE și nicovala lui Trump: fitilul războiului digital transatlantic a fost reaprins, scrie Politico
Comisia Europeană a dat din nou cu bâta-n baltă – cel puțin așa ar spune Apple. Gigantul american a fost sancționat cu o amendă de 500 de milioane de euro pentru modul în care operează App Store-ul în Europa, o decizie care tensionează și mai mult firava relație transatlantică dintre UE și SUA. În spatele sancțiunii nu se află doar un conflict tehnic sau comercial, ci și o filosofie profund diferită despre cine controlează lumea digitală – și cum. UE strânge șurubul, Apple răspunde acuzând Amenda de miercuri, impusă în baza Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), este doar ultimul episod dintr-un conflict care durează de ani de zile. Anul trecut, Comisia Europeană a mai aplicat Apple o sancțiune de 1,8 miliarde de euro pentru aceeași conduită, iar într-un alt caz notoriu, i-a cerut să returneze Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neplătite. Apple, de partea sa, acuză Comisia că își schimbă constant regulile jocului. „În ciuda nenumăratelor întâlniri, Comisia continuă să mute porțile la fiecare pas”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei, Emma Wilson. Aceasta a subliniat că Apple se simte vizată în mod nedrept, în contextul în care aproape toate marile companii vizate de DMA sunt americane. Zach Meyers, cercetător la Centre on Regulation in Europe (CERRE), spune pentru Politico că la mijloc este o diferență de viziune: „Apple și Comisia Europeană se află într-un dezacord profund, care face aproape imposibilă o soluție de compromis.” Compania vede ecosistemul său digital ca pe un sistem închis, cu beneficii în ceea ce privește securitatea și experiența utilizatorului. UE, în schimb, acuză practici anticoncurențiale care limitează libertatea dezvoltatorilor și afectează consumatorii. Tensiuni dincolo de tech: Trump, tarifele și miza geopolitică Contextul general complică și mai mult lucrurile. Amenda vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump a suspendat pentru 90 de zile impunerea unor tarife „reciprocitare” împotriva Uniunii Europene. Mulți văd decizia Comisiei Europene ca fiind cel puțin influențată de aceste fricțiuni comerciale. Într-un climat geopolitic în care „suveranitatea digitală” a devenit o temă majoră în Europa, acțiunile împotriva Apple sunt privite nu doar ca măsuri de reglementare, ci ca gesturi de autonomie strategică. Potrivit lui Dirk Auer, de la International Center for Law & Economics, DMA este exact genul de inițiativă pe care Trump o vede ca o barieră netarifară împotriva intereselor americane. Apple nu este singura vizată. În aceeași zi, Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – a fost amendată cu 200 de milioane de euro. În plus, Comisia Europeană a emis noi concluzii preliminare privind condițiile contractuale impuse de Apple pentru distribuirea alternativă de aplicații – un potențial nou front de conflict. Ce urmează: presiuni, apeluri și amenințări cu sancțiuni zilnice Apple are termen până pe 22 iunie să se conformeze deciziei. După această dată, Comisia poate începe să aplice amenzi zilnice. Totuși, compania a anunțat că va contesta decizia, la fel ca în cazurile anterioare. Pe fond, disputa rămâne una emblematică: un colos american de aproape 4 trilioane de dolari, care controlează un ecosistem digital global, confruntat cu o Europă care încearcă să-și recâștige controlul asupra spațiului digital propriu. Pentru Apple, App Store-ul este una dintre „bijuteriile coroanei”, aducând anul trecut venituri de aproape 100 de miliarde de dolari, în mare parte din taxe percepute dezvoltatorilor. Pentru UE, însă, aceste taxe sunt expresia unei dominații inacceptabile și a unei piețe sufocate de lipsa alternativelor. Alba Ribera Martínez, profesor de drept la Universitatea Villanueva din Madrid, rezumă miza: „Comisia vrea ca Apple să reducă drastic comisioanele. Dar Apple nu pare dispusă să cedeze.” Așadar, departe de a fi un caz izolat, lupta dintre Apple și UE este reflexul unei confruntări mai ample: cine stabilește regulile în economia digitală globală – și în ce condiții? Iar răspunsul, deocamdată, nu pare să vină prea curând.
Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană. Sancțiuni de 700 de milioane de euro pentru giganții americani
Comisia Europeană a anunțat miercuri impunerea unor sancțiuni financiare în valoare totală de 700 de milioane de euro împotriva companiilor americane Apple și Meta (deținătorul Facebook și Instagram), acuzându-le de încălcarea normelor de concurență. Măsurile vin într-un context tensionat la nivel transatlantic, cu un posibil impact asupra relației comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în special în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat deja vehement reglementările europene privind serviciile digitale. Apple, sancționată pentru abuz de poziție dominantă și restricționarea concurenței Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru practicile anticoncurențiale din App Store, acuzată că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în dauna dezvoltatorilor de aplicații și a utilizatorilor finali. Potrivit Comisiei Europene, compania a restricționat în mod nedrept capacitatea dezvoltatorilor de a-i informa pe utilizatori despre opțiuni alternative de achiziție a serviciilor, la prețuri mai mici, în afara magazinului Apple. În plus, Apple a primit o altă amendă de 200 de milioane de euro pentru modul în care gestionează datele personale, fiind vizată de noile reguli europene privind protecția consumatorilor și utilizarea datelor cu caracter personal. Aceste sancțiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament privind piețele digitale (DMA), intrat în vigoare în urmă cu un an. Scopul reglementărilor este limitarea abuzului de poziție dominantă de către platformele digitale majore și stimularea unui climat concurențial echitabil în piața online. Meta, sub presiunea respectării normelor de transparență Și Meta a intrat în vizorul autorităților europene, compania fiind vizată pentru nerespectarea unor cerințe legale legate de modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor. În mod specific, Comisia acuză Meta că nu le oferă suficient control consumatorilor asupra datelor personale atunci când aceștia utilizează serviciile companiei, precum Facebook și Instagram. Deși nu s-a anunțat o amendă separată pentru Meta în acest moment, este de așteptat ca procedurile să continue, în condițiile în care compania este deja implicată într-o serie de investigații legate de practicile sale privind confidențialitatea. Tensiuni comerciale în creștere între UE și SUA Sancțiunile vin într-un moment sensibil, când Uniunea Europeană se află în negocieri cu administrația Trump pentru eliminarea taxelor vamale suplimentare impuse de Washington. În prezent, SUA aplică tarife de 25% pentru automobile, oțel și aluminiu provenite din Europa, la care se adaugă o suprataxă de 10% pentru alte bunuri. Donald Trump a criticat în termeni duri măsurile luate de Bruxelles, susținând că acestea reprezintă „piedici nejustificate” în calea firmelor americane care oferă servicii digitale în Europa. Spre deosebire de alte decizii importante ale Comisiei, amenzile anunțate miercuri au fost făcute publice doar printr-un comunicat de presă, fără o conferință oficială, ceea ce a alimentat speculații privind presiunile diplomatice în jurul acestui subiect. Apple contestă sancțiunea, dar UE își menține poziția În reacție la decizia Comisiei, Apple a calificat amenda ca fiind „nedreaptă” și a anunțat că va face apel, menționând că va continua dialogul cu autoritățile europene. Compania susține că restricțiile din App Store au fost concepute pentru a proteja utilizatorii și că oferă un echilibru între siguranță și libertatea dezvoltatorilor. Cu toate acestea, oficialii europeni afirmă că sancțiunile sunt „modeste” în comparație cu veniturile generate de giganții din tehnologie și că ele reprezintă doar începutul unui val mai larg de reglementări care vizează reechilibrarea pieței digitale. În trecut, Comisia Europeană a mai aplicat amenzi considerabile altor companii americane din domeniul tehnologiei. În martie 2024, Apple a fost deja sancționată cu 1,8 miliarde de euro în urma unei plângeri formulate de Spotify, care acuza restricționarea concurenței pe segmentul serviciilor de streaming muzical. Decizia de miercuri reconfirmă determinarea Bruxelles-ului de a impune reguli clare marilor platforme digitale, chiar și cu riscul de a tensiona relațiile comerciale cu Statele Unite. Pe măsură ce noul regulament DMA capătă aplicabilitate deplină, se conturează o eră în care giganții tech trebuie să respecte reguli mai stricte în Europa, în special în ceea ce privește transparența, accesul la piață și protecția utilizatorilor.
The Independent: Marea Britanie se apropie de semnarea unui acord de apărare post-Brexit cu Uniunea Europeană
Marea Britanie este aproape de a încheia un acord major cu Uniunea Europeană care le-ar permite companiilor britanice să vândă armament în valoare de mai multe miliarde de lire sterline aliaților europeni. Firmele britanice vor putea accesa fondul pentru apărare al Uniunii Europene după ce negociatorii s-au pregătit să facă concesii în domeniul pescuitului, scrie The Independent. Conform acordului, companiile britanice ar putea licita pentru contracte în cadrul noului fond de apărare de 150 de miliarde de euro al blocului. Acordul vine după ce Marea Britanie a făcut concesii majore Bruxelles-ului cu privire la accesul flotelor de pescuit ale statelor UE în apele Marii Britanii, în ceea ce criticii vor vedea probabil ca o trădare a Brexitului. Luna trecută Uniunea Europeană a dezvăluit strategia de securitate „Readiness 2030” ca parte a unui efort de a rupe dependența de SUA pe fondul agresiunii rusești. Strategia a inclus o relaxare a regulilor bugetare pentru a crea un plan de împrumut de mai multe miliarde de euro axat pe achiziționarea de echipamente de apărare în Europa, mai degrabă decât de la furnizori din SUA. Firmele britanice urmau să fie excluse din planul de împrumut dacă nu se va ajunge la un pact de apărare și securitate cu UE, iar drepturile de pescuit au devenit un obstacol major în cadrul discuțiilor. Se pare că există o încredere tot mai mare în Downing Street că se poate ajunge la un acord înainte de summitul Marea Britanie-UE din 19 mai. Se pare că obstacolele au fost depășite după ce negociatorii britanici au decis să accepte cererile UE pentru un acord multianual privind pescuitul în apele Marii Britanii. Marea Britanie va acorda un acord multianual pentru pescarii europeni și va îngheța cotele pentru pescuit, mai degrabă decât să reducă și mai mult accesul blocului. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu premierul norvegian Jonas Gahr Store. Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că premierul „și-a reiterat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”. “Marea Britanie sprijină apelurile Ucrainei ca Rusia să se angajeze la o încetare completă a focului și că acum este momentul ca Putin să arate că este serios în ceea ce privește încheierea războiului său brutal”, a spus Keir Starmer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta
Fricile legate de supravegherea digitală ating un nou nivel în Europa. Europarlamentarii care au vizitat săptămâna aceasta Ungaria au primit huse speciale anti-spionaj pentru telefoane mobile, într-un gest rar și semnificativ din partea Parlamentului European. Husele de tip Faraday, care blochează toate semnalele electromagnetice, au fost distribuite de serviciile interne ale Parlamentului ca măsură de precauție pentru protejarea echipamentelor electronice personale, scrie Politico. Inițiativa vine în contextul unei vizite de trei zile a unei delegații a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), formată din cinci eurodeputați, care a mers în Ungaria pentru a evalua situația statului de drept, a democrației și a respectării drepturilor fundamentale. Printre membrii delegației se numără Tineke Strik (Verzii – Olanda), Sophie Wilmès (liberali – Belgia) și Krzysztof Śmiszek (social-democrați – Polonia). Temeri justificate de un trecut controversat Distribuirea Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta nu este o practică obișnuită în cadrul misiunilor oficiale ale Parlamentului European, ceea ce subliniază gravitatea percepută a riscurilor de supraveghere în Ungaria. Recomandările au inclus și evitarea folosirii rețelelor Wi-Fi publice sau a stațiilor de încărcare nesecurizate, semnalând un grad ridicat de neîncredere în infrastructura digitală locală. Temerile nu sunt nefondate. Ungaria s-a aflat în ultimii ani în centrul unor scandaluri internaționale legate de utilizarea softurilor de spionaj împotriva jurnaliștilor, activiștilor și opoziției politice. În 2023, comisia specială a Parlamentului European privind utilizarea programelor spion (PEGA) a efectuat o investigație în acest sens, iar în anii anteriori au existat dezvăluiri conform cărora serviciile secrete ungare ar fi spionat oficiali ai UE cazați în hoteluri din Budapesta, în perioada 2015–2017. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Acest nou episod adâncește ruptura tot mai vizibilă dintre Bruxelles și guvernul condus de Viktor Orban. Deja supusă unei proceduri de infringement în baza Articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcări ale statului de drept, Ungaria este percepută ca un caz problematic în cadrul Uniunii. Faptul că europarlamentarii sunt nevoiți să ia măsuri specifice de protecție împotriva posibilelor interceptări, într-un stat membru UE, este un semnal îngrijorător pentru sănătatea democrației europene. În mod obișnuit, asemenea protocoale de securitate digitală — inclusiv telefoane temporare sau laptopuri de unică folosință — sunt aplicate în misiuni diplomatice în state percepute ca adversare, precum China sau Rusia. Parlamentul European a evitat să ofere detalii suplimentare despre măsurile concrete luate în această vizită, invocând proceduri interne și necesitatea de a proteja membrii delegației. Totuși, mesajul transmis este clar: chiar și în inima Uniunii, încrederea nu mai este un dat.
În ciuda presiunilor Uniunii Europene, președintele Serbiei și premierul Slovaciei vor fi prezenți la parada de 9 mai de la Moscova
Președintele Serbiei Aleksandar Vucici a declarat miercuri că nu s-a răzgândit cu privire la prezența sa la marea paradă a victoriei de 9 mai de la Moscova, în ciuda presiunilor mari din partea Uniunii Europene. Oficialii europeni îl avertizaseră pe președintele sârb că vizita sa la Moscova cu ocazia comemorării victoriei în al Doilea Război Mondial ar fi o încălcare a criteriilor de aderare pentru potențialii noi membri și ar putea deraia ambițiile declarate ale țării de a adera la UE. Vizita ar echivala efectiv cu o demonstrație de sprijin pentru Vladimir Putin și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conform Associated Press. Vucici, care și-a exprimat adesea opiniile pro-ruse, a declarat că una dintre unitățile militare ale Serbiei va participa la parada din 9 mai din Piața Roșie din capitala rusă. El a mai spus că pentru prima dată Serbia participă la organizarea „comună” a paradei. Vucici, însoțit la Moscova de Robert Fico și de liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik Vucici a declarat că va călători la Moscova împreună cu premierul slovac Robert Fico. Liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik a declarat că va fi și el prezent la Moscova. „În perioada următoare, vom fi sub presiune în ceea ce privește evenimentul de la Moscova la care ne-am anunțat participarea”, le-a spus Vucici reporterilor. La începutul acestei săptămâni, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea „a indicat foarte clar că nu dorim ca nicio țară candidată să participe la aceste evenimente de pe 9 mai la Moscova”. La rândul său, Robert Fico a calificat drept „lipsite de respect” remarcile lui Kallas care îi avertizau pe liderii europeni să nu călătorească la Moscova. Deși susține că vrea ca Serbia să devină parte a UE, Vucici a păstrat relații strânse cu Rusia și a refuzat să introducă sancțiuni împotriva Moscovei, politici care au blocat aproape complet negocierile de aderare a Serbiei cu Uniunea Europeană. Miercuri, Parlamentul sârb a aprobat un nou Guvern dominat de miniștri anti-UE, inclusiv ministrul Informațiilor Boris Bratina, care a fost filmat recent dând foc unui steag UE și scandând „nu vrem UE, vrem unire cu Rusia”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Prinsă între SUA și Gazprom, Serbia se confruntă cu întreruperea importurilor de PETROL Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: După 2020 s-a schimbat cursul istoric al Europei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre modul în care întreaga lume s-a schimbat după anul 2020. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D.Hartmann: „Noi nu mai vorbim de democrație astăzi.” În incipitul discuției, jurnalistul Marius Tucă a introdus în discuție crearea unor canale de combatere a dezinformării, moduri de fact-check-ing. Tucă a aruncat și ideea că toate aceste forme de combatere au început să prindă viață după anul 2020. H. D. Hartmann a explicat apariția rețelelor de combatere a dezinformării, drept rezultate normale ale unor evenimente ca cele prin care a trecut omenirea după începerea Pandemiei de Covid din anul 2020. Acesta susține că astfel de evenimente nu sunt normale în istoria lumii. „Pot să fiu rău? Cum e Hartmann? Aceste crime, care au fost făcute după 2020, începând cu pandemia, sunt atât de grave, încât au schimbat cursul cultural și istoric al Europei și al lumii. România s-a schimbat. Lovitura dată în 06 decembrie 2024 a schimbat cursul istoriei României. Mie îmi pare foarte rău pentru acești imberbi analfabeți de peste tot, de unde sunt. Ei nu realizează că ei au schimbat cursul istoriei României. Noi nu mai vorbim de democrație astăzi. Noi nu mai vorbim de epoca democrației. Alegerile din mai, că sunt, că nu sunt, nu contează, legitime, ilegitime, istoria va decide. Sau va decide un judecător, la un moment dat. Ele sunt produsul unei lovituri de forță. Lovitură care nu-i normală în istorie, care nu-i normală în dezvoltarea demografică. Din punctul meu de vedere, candidații de astăzi… Victor Ponta nu s-ar fi gândit niciodată la alegerile legale și legitime, de anul trecut, să se ducă drept candidat. Nici nu i-ar fi trecut prin minte. Nu aveam niciun fel de idee, absolut, că Terheș va trăda România.”, a explicat H.D.Hartmann
Inteligența artificială a lui Musk, sub lupa Europei: suspiciuni că a folosit datele utilizatorilor din UE
Rețeaua X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, se confruntă cu o anchetă oficială din partea Uniunii Europene, după ce au apărut suspiciuni că ar fi utilizat datele personale ale utilizatorilor europeni pentru a antrena propria inteligență artificială, Grok. Autoritatea irlandeză de protecție a datelor (DPC), care acționează în numele întregii UE, a deschis vineri o investigație oficială. Potrivit comunicatului emis de DPC, ancheta vizează în mod specific „datele personale incluse în postările accesibile publicului, încărcate pe platforma X de către utilizatorii din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European”. Suspiciunile autorităților vizează faptul că aceste informații ar fi fost colectate și procesate fără consimțământ explicit, cu scopul de a antrena Grok – sistemul AI dezvoltat de compania xAI a lui Musk. Platforma X, în vizorul autorităților europene În centrul anchetei se află o problemă majoră de confidențialitate: dacă datele publice postate de europeni pe X pot fi considerate „material de antrenament” pentru un algoritm AI. Deși multe companii de inteligență artificială încearcă să-și antreneze modelele pe cantități uriașe de date din mediul online, utilizarea acestora fără transparență și fără acordul explicit al persoanelor vizate ridică semne de întrebare majore din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Autoritatea irlandeză solicită rețelei X să explice clar ce fel de date au fost folosite, în ce scopuri, și dacă utilizatorii au fost informați în prealabil. În plus, se verifică dacă au existat opțiuni reale de refuz din partea acestora, așa cum cere legislația europeană. Musk, din nou în centrul controverselor Inteligența artificială Grok este integrată în platforma X și are ca scop generarea automată de răspunsuri și conținut. În mod oficial, compania lui Musk a anunțat că folosește date publice pentru antrenarea acestei tehnologii, dar nu a specificat clar dacă printre acestea se află și postările utilizatorilor europeni. Ancheta vine într-un context tensionat, în care Uniunea Europeană încearcă să impună o reglementare mai strictă asupra companiilor Big Tech, în special în privința AI-ului. Dacă se va dovedi că Musk a încălcat normele GDPR, compania ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală. În paralel, mai multe organizații pentru drepturile digitale au cerut transparență totală în legătură cu metodele de antrenare ale lui Grok, dar și protejarea mai eficientă a utilizatorilor față de posibile abuzuri tehnologice.