Germania, până recent destinația favorită din UE pentru solicitanții de azil, nu mai este în top trei. Care sunt noile destinații ale azilanților
Germania nu mai este destinația numărul unu pentru persoanele care solicită azil în UE, după ce sfârșitul regimului Assad a dus la o scădere a numărului de cereri de azil din partea sirienilor. Potrivit unui raport nepublicat al Agenției UE pentru Azil, consultat de reporterii Financial Times, sistemul de azil al UE trece printr-o „schimbare semnificativă” după căderea fostului președinte sirian Bashar al-Assad de la putere în decembrie. În ultimul deceniu, sirienii formaseră cel mai mare grup de solicitanți de azil în UE, plus Norvegia și Elveția. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil Conform celor mai recente date disponibile, în mai 2025, Agenția a înregistrat 64.000 de cereri de azil în UE, o scădere de aproape un sfert față de aceeași lună din 2024. De remarcat, scăderea „extrem de abruptă” a cererilor din partea sirienilor, de la aproximativ 16.000 în octombrie anul trecut la doar 3.100 în mai. „Din februarie, Germania nu mai este destinația de top din UE+; Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri în mai 2025”, scrie agenția. În Germania, numărul total de cereri de azil a scăzut de la 18.700 în mai 2024 la 9.900 în mai 2025. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil, cu aproape 12.800 înregistrate în mai, în scădere de la 16.300 anul trecut. Numărul total a scăzut, dar a crescut numărul de cereri din partea persoanelor din Venezuela, conform Agenției UE. Italia a primit 12.300 de cereri în mai, în scădere de la 15.500 anul trecut, dintre care o treime au fost depuse de persoane din Bangladesh și Peru. Pe locul al treilea se află Franța, cu 11.900 de cereri, puțin sub cele 12.500 de anul trecut, cele mai multe din partea unor cetățeni din Congo, Afganistan și Haiti. Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil Raportul vine în contextul în care un număr tot mai mare de țări europene cer măsuri mai dure pentru a reduce migrația neregulamentară pe continent. Mai multe țări, cum ar fi Danemarca, caută modalități de a deporta imigranți în state terțe. În ciuda schimbărilor recente, Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil, deoarece a acceptat mult mai multe cereri decât alte țări în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat azil pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu aproximativ 50.900 în Spania, 40.000 în Italia și 65.200 în Franța, potrivit Eurostat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Grecia SUSPENDĂ procesarea solicitărilor de azil ale migranților din Africa de Nord
Maia Sandu avertizează asupra tentativelor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, șefa statului a declarat că eventualul succes al forțelor proruse la scrutinul legislativ ar transforma țara într-un avanpost al războiului hibrid dus de Kremlin împotriva Uniunii Europene. Maia Sandu: „Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova înainte de alegeri” Potrivit acesteia, Moscova utilizează o gamă largă de instrumente pentru a influența procesul electoral: de la finanțarea ilegală a partidelor politice, manipulare în Găgăuzia, atacuri cibernetice, până la campanii masive de dezinformare și cumpărare de voturi. Autoritățile de la Chișinău au identificat deja „cazuri de cumpărare a votului în rândul a 140.000 de cetățeni” în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ceea ce reprezintă între 8 și 10% din electorat, a precizat Maia Sandu. Avertisment ferm: Moldova riscă să devină bază a războiului hibrid al Kremlinului Maia Sandu a tras un semnal de alarmă: „Dacă Rusia vine la putere în Moldova (prin partidele pe care le controlează), țara va deveni o bază a războiului hibrid împotriva Uniunii Europene”. În acest context, președinta a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. „Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și vrem să ajungem împreună la destinație”, a spus Sandu, adăugând că democrația moldoveană poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Procesul de evaluare privind aderarea este estimat să se finalizeze până în septembrie 2025, iar autoritățile sunt pregătite să deschidă negocierile pe primele capitole. Ucraina apără, indirect, pacea în Republica Moldova Potrivit Maiei Sandu, „pacea în Republica Moldova este apărată în prezent de Ucraina”, subliniind încă o dată interdependența regională în fața amenințărilor rusești.
Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
O grupare de hackeri pro-ruși, destabilizată. Mandate de arestare pe numele a șapte membri suspectați că ar fi făcut interesele Rusiei
Autoritățile din Germania și Spania au emis mandate de arestare pentru șapte membri suspectați ai grupării cibernetice pro-ruse NoName057(16), acuzați de atacuri informatice asupra infrastructurii critice, companiilor din industria de apărare, furnizorilor de energie și instituțiilor publice din mai multe state europene. Acțiunea a fost parte a unei operațiuni internaționale coordonate de Europol și autorități judiciare din SUA, Franța, Suedia, Italia, Țările de Jos și Elveția, scrie Reuters. Concret, marți au fost efectuate percheziții în 24 de locații asociate grupării, inclusiv la Berlin și în Bavaria, au anunțat procurorii germani. Germania a emis șase mandate, cinci publice și unul secret, iar Spania a emis un al șaptelea mandat. O rețea globală de voluntari care opera atacuri DDoS asupra instituțiilor occidentale NoName057(16) este un grup de hackeri cunoscut pentru promovarea intereselor rusești și a utilizat platforma Telegram pentru a recruta peste 4.000 de voluntari. Aceștia și-au pus sistemele la dispoziția grupării pentru a inunda serverele țintelor cu atacuri de tip Distributed Denial of Service (DDoS). În ultimii ani, grupul de hackeri a revendicat atacuri asupra Ucrainei, dar și asupra site-urilor guvernamentale, infrastructurii, băncilor, serviciilor de sănătate și telecomunicațiilor din state europene care au sprijinit Kievul. Potrivit anchetatorilor, scopul acestor atacuri în Germania era obținerea de atenție mediatică și influențarea deciziilor politice și sociale. Autoritățile italiene au declarat că simpatizanții erau ghidați prin liste cu ținte occidentale și primeau software-ul necesar pentru a participa la atacuri. Gruparea plătea în criptomonede și opera o rețea proprie de servere compromise, amplificând impactul atacurilor. Conexiuni cu Federația Rusă – noi riscuri hibride în Europa Procurorii europeni au publicat numele și fotografiile a cinci cetățeni ruși suspectați, considerați a se afla pe teritoriul Federației Ruse. Unul dintre aceștia este descris ca lider al grupării de hackeri. Deși autoritățile nu au legat oficial suspecții de statul rus, Europol afirmă că voluntarii erau recrutați prin canale rusești, grupuri de chat, rețele sociale și forumuri de gaming sau hacking. Italia a precizat că organizația avea o „linie centrală de comandă și control în Federația Rusă”. La anchetă au contribuit și autorități din Cehia, Finlanda, Lituania și Polonia, Europol având rol de coordonare.
După negocieri INTENSE, UE a ajuns la un acord asupra următorului cadru financiar multianual
Uniunea Europeană a propus suma de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul buget pe șapte ani, pentru perioada 2028-2034. Negocierile au fost intense și s-au prelungit până târziu în noaptea de marți spre miercuri și au fost reluate miercuri dimineață, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să-și păstreze anonimatul, conform Bloomberg. Cifra de 1.980 de miliarde de euro reprezintă o creștere substanțială față de cele 1.200 de miliarde de euro – echivalentul a 1% din produsul intern al UE – care a fost alocată bugetului în timpul ultimului ciclu bugetar, între 2021 și 2027. Comisar european: „Urmează doi ani de negocieri dificile” Propunerea de miercuri dă startul unui proces laborios în cadrul căruia Parlamentul European și Consiliul European se vor pronunța asupra planului. Deasemenea, este nevoie de acordul unanim al liderilor UE. Bugetul, care este cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, trebuie să fie aprobat până la sfârșitul anului 2027. Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție, Statul de drept și Protecția Consumatorilor, a declarat că bugetul este elaborat „în circumstanțe dificile”, inclusiv cerința de a începe în 2028 rambursarea datoriei UE din perioada pandemiei de coronavirus, care ar putea ajunge la 25 de miliarde de euro pe an. „Urmează doi ani de negocieri dificile”, a spus el. „Astăzi este totuși o zi importantă”. Proiectul include un fond pentru competitivitate, prosperitate și securitate în valoare de aproape 590 de miliarde de euro, din care 450 de miliarde de euro sunt destinate unui fond pentru competitivitatea UE, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Agricultura, care a fost mult timp una dintre pietrele de temelie ale bugetului UE, va primi încă o dată o mare parte din finanțare, cu aproape 300 de miliarde de euro propuse pentru politica agricolă comună a blocului, potrivit persoanelor respective. Bugetul UE este finanțat în principal prin contribuțiile statelor membre, economiile mai bogate fiind contribuitori neți la fondul comun. Planul de buget va întâmpina probabil reacții negative din partea unor state membre ale UE care se confruntă deja cu probleme bugetare și care vor fi responsabile pentru finanțarea celei mai mari părți a pachetului. Situația este și mai sensibilă anul acesta, având în vedere obiectivul UE de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și îmbunătăți competitivitatea, deoarece se confruntă cu amenințări economice din partea SUA și cu o concurență tot mai mare din partea Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui
Mesajul Ursulei von der Leyen despre proiectul pentru viitorul buget al UE: Va fi cel mai ambițios propus vreodată
Comisia Europeană a propus un proiect de buget central al UE de 1.816 miliarde de euro pentru perioada de șapte ani începând cu 2028, după zile de negocieri interne tensionate. Membrii Comisiei, conduși de președintele Ursula von der Leyen, au ajuns în cele din urmă miercuri la această sumă. Conform proiectului, cheltuielile totale ar crește la 1,15% din venitul brut al Uniunii Europene, față de aproximativ 1,1% în bugetul pe 2021-2027. „Este un buget care corespunde ambiției Europei, care face față provocărilor cu care se confruntă Europa și care ne consolidează independența”, le-a declarat von der Leyen reporterilor. „Bugetul este mai mare, este mai inteligent și mai clar definit”. Comisia a afirmat că bugetul său se va ridica la 2.000 de miliarde de euro. Această sumă ia în calcul rambursarea datoriei post-Covid a UE, care ar reprezenta 1,26% din venitul brut. Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen, a descris această metodă drept „înșelătoare”. Criticile sale au fost reluate de europarlamentari din toate grupurile. „Bugetul propus este prea mare”, a declarat ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen. Este probabil ca multe guverne să militeze pentru un buget mai mic sau cu priorități diferite decât cel propus de Comisie. Ca un indiciu cu privire la bătăliile care vor urma, notează Politico, Carla Tavares, membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European, din partea Partidului Socialist, și co-raportor pentru următorul cadru financiar multianual, a declarat: „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU [împrumuturile de recuperare post-Covid]”. Comisia va aloca 865 de miliarde de euro pentru „planuri naționale și regionale”, care ar putea include politica regională și Politica Agricolă Comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE, potrivit comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în fața Parlamentului European. Subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale. Comisia va aloca 410 miliarde de euro pentru „Fondul european pentru competitivitate”, 200 de miliarde de euro pentru „Europa globală”, care include ajutorul pentru dezvoltare și asistența acordată țărilor vecine, 292 de miliarde de euro pentru „alte” programe, inclusiv dezafectarea nucleară și justiția și 49 de miliarde de euro pentru programul de schimb de studii Erasmus+. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui UE a pregătit o listă de produse care ar urma să fie taxate suplimentar dacă SUA introduc noi taxe pe importuri. Care sunt acestea
TOP 10: Cele mai ieftine țări din Europa, pentru a trăi. Pe ce loc este România
În contextul scumpirilor din ultima perioadă și a nivelului de trai din ce în ce mai ridicat, tot mai multe persoane caută cele mai ieftine țări din Europa pentru a face turism sau chiar pentru a se muta definitiv în ele. Și, deși multe țări europene sunt asociate în general cu prețuri mari, există și unele state unde cheltuielile zilnice pot fi chiar surprinzător de scăzute. Există cel puțin 10 țări suficient de ieftine pentru a trăi în Europa, fiind vorba d eu nclasament bazat pe datele actualizate din anul 2025, potrivit publicației ziarulromanesc.at. De exemplu, Austria, Ungaria, Germania și Polonia sunt apropiate, din punct de vedere geografic, dar costurile zilnice de trai pot fi complet diferite în fiecare stat în parte. În aceste cazuri, sunt utile indicatorii nivelului de prețuri, care arată cât de scumpe (sau ieftine) sunt bunurile și serviciile într-o țară în raport cu media UE. Chiar dacă nu iau în considerare veniturile, acești permit surprinderea unei imagini generale a costurilor de trai și se calculează pe baza așa-numitului paritate a puterii de cumpărare (PPC) – un instrument care funcționează ca „monedă comună”, permițând compararea valorii reale a banilor în diferite țări. Anul trecut, din 36 de state europeme analizate, cea mai scumpă s-a dovedit a fi Elveția, unde prețurile erau de 184% din media UE, adică mai mari cu 84% decât prețurile medii din UE. La polul opus, cea mai ieftină țară a fost considerată Turcia, unde nivelul prețurilor era de doar 47% din media UE, adică cu 53% mai mic decât în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia, ceea ce ilustrează perfect cât de mari sunt diferențele în costurile de trai pe continentul european. Dar care sunt, în afară de Turcia, cele mai ieftine țări pentru a trăi în Europa? Conform Eurostat, pe lângă Turcia, în Europa se trăiește cel mai ieftin în Macedonia, Bulgaria, România, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Albania, Ungaria și Polonia. Turcia Macedonia de Nord Bulgaria România Muntenegru Bosnia și Herțegovina Serbia Albania Ungaria Polonia Între țările din UE, Luxemburg este cel mai scump, cu un nivel al prețurilor cu 51% mai mare decât media UE, în timp ce Bulgaria și România fac parte din cele mai ieftine state membre, cu prețuri ce ating doar 57% din media UE. Acest fapt înseamnă că Luxemburg este de aproximativ 2,7 ori mai scump decât Bulgaria și România… o diferență mare, deși mai mică decât cea dintre Elveția și Turcia. Imediat după Luxemburg se află Danemarca (143%) și Irlanda (141%). Între cele patru mari economii ale UE, Germania (109%) și Franța (108%) se află ușor peste medie, în timp ce Italia (98%) și Spania (91%) rămân sub nivelul mediu al prețurilor. Veniturile individuale sau familiale nu sunt incluse în comparațiile nivelului de prețuri. „Aceste date sunt o simplă comparație a prețurilor bunurilor și serviciilor. Nu iau în considerare nivelul salariilor, al remunerațiilor sau alte forme de venit personal” – a explicat Lars Svennebye într-un interviu pentru Euronews Business.
Uniunea Europeană prezintă o listă de posibile măsuri în valoare de 72 de miliarde de euro, dacă SUA aplică taxe de 30%
Comisia Europeană a prezentat luni statelor membre ale Uniunii Europene o listă care cuprinde posibile reacții în valoare totală de 72 de miliarde de euro. Acestea ar putea fi aplicate dacă Statele Unite decid să impună taxe vamale de 30% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, potrivit unei informații transmise de AFP. „Noi negociem mai întâi, dar ne pregătim în acelaşi timp”, a declarat comisarul european Maros Sefcovic. Afirmația sa a venit după o reuniune desfășurată la Bruxelles cu miniștrii Comerțului din cele 27 de state membre. „Miniştrii au adoptat o poziţie complet unită cu privire la necesitatea de a fi pregătiţi să reacţionăm”, a transmis ministrul danez de Externe Lars Lokke Rasmussen, a cărui țară deține președinția semestrială a Uniunii Europene. Maros Sefcovic, care conduce negocierile comerciale din partea Uniunii, a afirmat că dorește continuarea dialogului până la termenul limită stabilit de președintele american Donald Trump pentru 1 august. „Însă, aşa cum a spus deja, ai nevoie de două mâini pentru ca să aplauzi”, a adăugat Sefcovic. El a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul și măsuri alternative dacă negocierile nu ajung la un rezultat. Lista propusă de Comisie, care include produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, nu reprezintă limita maximă a răspunsului european. „Toate instrumentele rămân pe masă”, a avertizat comisarul.
Meta sfidează UE în scandalul datelor personale. Teoretic urmează sancțiuni, practic e greu cu Trump pe fundal
Meta, compania-mamă a Facebook, Whatsapp și Instagram, refuză să mai facă modificări suplimentare la controversatul său model „plătești sau accepți”, în ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene. În teorie, gigantul american riscă amenzi zilnice usturătoare, dar realitatea geopolitică, în care președintele Donald Trump negociază dur taxe vamale cu Europa, complică deciziile Bruxelles-ului. Potrivit agenției Reuters, care citează surse directe din interiorul negocierilor, Meta nu are de gând să ofere concesii suplimentare în ceea ce privește modelul său de monetizare a datelor personale. Acest model le oferă utilizatorilor europeni doar două opțiuni: fie consimt la utilizarea datelor pentru publicitate personalizată, fie plătesc un abonament lunar pentru acces fără reclame. Comisia Europeană a considerat că această abordare încalcă Digital Markets Act (DMA), legislația menită să limiteze abuzurile marilor companii tech. Riscul amenzilor este real, dar aplicarea lor este… delicată Oficialii europeni au avertizat deja Meta cu privire la posibile amenzi de până la 5% din veniturile sale globale zilnice – o cifră care s-ar putea ridica la milioane de dolari. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters afirmă că Meta nu va schimba nimic în absența unor „circumstanțe noi”. Iar aceste circumstanțe ar putea veni mai curând de la Washington decât de la Bruxelles. În aprilie, Meta a fost deja amendată cu 200 de milioane de euro pentru o presupusă încălcare anterioară a DMA. De atunci, compania a ajustat ușor modelul – folosind mai puține date personale în reclame – dar nu într-atât încât să liniștească autoritățile europene. Pe 27 iunie, termenul limită pentru conformare a expirat, iar deciziile Comisiei privind noi sancțiuni ar trebui să apară în curând. Trump, taxa digitală și frica de represalii comerciale Problema este că Europa se află într-o poziție delicată. Președintele Trump, reales recent, a făcut din taxele vamale o armă de negociere în relația cu UE. Una dintre temele sensibile este chiar „taxa digitală” propusă de mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, care vizează companiile americane precum Meta, Google și Amazon. Washingtonul a reacționat agresiv la orice tentativă de reglementare percepută ca discriminatorie. În acest context tensionat, un nou val de amenzi împotriva Meta ar putea fi exploatat de Trump pentru a impune tarife vamale europenilor, într-un moment economic delicat. Astfel, deși Comisia Europeană a promis acțiuni ferme împotriva abuzurilor Big Tech, în culise se joacă un joc diplomatic mult mai complex, în care interesele comerciale riscă să bată drepturile utilizatorilor. Ce urmează pentru utilizatorii europeni? Pentru moment, europenii rămân captivi în același model „alege: datele sau banii”. Meta insistă că oferă „mai mult decât cere legea” și că este tratată incorect în comparație cu alte platforme. Însă criticii spun că acest sistem subminează libertatea de alegere reală a consumatorului și transformă protecția datelor într-un lux pe care doar unii și-l permit. Decizia finală a Comisiei Europene privind posibilele amenzi este așteptată în următoarele săptămâni, dar puțini mai cred că Bruxelles-ul va risca o confruntare deschisă cu Washingtonul. Până atunci, Meta câștigă timp și bani, iar principiile europene despre confidențialitate rămân, cel puțin pentru moment, în stand-by.
Mai multe state europene cer oprirea represiunii politice din Georgia
Șaptesprezece țări din Europa, împreună cu Uniunea Europeană, au transmis o declarație comună în care își exprimă „profund îngrijorate şi preocupate de degradarea situaţiei în Georgia”. Țările semnatare atrag atenția asupra acțiunilor autorităților georgiene împotriva opoziției. În document, țările europene avertizează că „nu vom ezita să utilizăm toată panoplia de instrumente unilaterale şi multilaterale aflate la dispoziţia noastră dacă autorităţile georgiene continuă să ia măsuri care aduc atingere democraţiei şi drepturilor omului în Georgia”. Printre semnatari se numără Franța, Germania, Regatul Unit și alți miniștri de externe din: Belgia, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Ţările de Jos, Polonia, Republica Cehă și Suedia. Declarația este susținută și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate. Declarația vine în contextul în care cinci lideri ai opoziției georgiene au primit condamnări în ultimele săptămâni. Aceștia au refuzat să se prezinte în fața unei comisii parlamentare care investighează presupuse abuzuri din perioada 2004 – 2013, când Mihail Saakașvili era președinte. Saakașvili se află în detenție din anul 2021. Semnatarii susțin că aceste sentințe au fost motivate politic și au avut scopul clar de a reduce la tăcere opoziția. „Raţiuni politice (…) al căror obiectiv este cu claritate sufocarea opoziţiei politice în Georgia, cu câteva luni înaintea alegerilor locale”. Țările europene afirmă că acest val de represiune „contribuie la destructurarea democraţiei în Georgia şi la o transformare rapidă într-un regim autoritar”, și atrag atenția că acest fapt a dus deja „la o puternică degradare a relaţiei noastre, în special la diminuarea asistenţei pentru Georgia şi a cooperării cu autorităţile georgiene”. În final, mesajul transmis lasă loc pentru o posibilă schimbare de direcție, în sensul că „nu este prea târziu pentru a schimba direcţia”. Pentru aceasta, europenii cer autorităților georgiene „să elibereze imediat personalităţile politice, jurnaliştii şi militanţii deţinuţi incorect, să revină asupra legislaţiei represive şi să deschidă un dialog naţional”.