Uniunea Europeană, în conflict cu giganții tehnologici. Sondajul care îți victoria lui Donald Trump în lupta cu bătrânul continent
Europa pare să-și fi consolidat poziția în fața presiunilor exercitate de Statele Unite în privința reglementărilor impuse marilor companii tehnologice. Conform unui sondaj recent realizat de YouGov în Franța, Germania și Spania, majoritatea cetățenilor din aceste țări sprijină continuarea aplicării normelor europene stricte în domeniul Big Tech, chiar și cu riscul tensionării relațiilor cu Washingtonul, în special sub o eventuală administrație Donald Trump. Rezultatele sondajului vin într-un moment în care Uniunea Europeană și SUA negociază chestiuni sensibile legate de comerț, iar presiunea exercitată asupra Bruxelles-ului de către giganții americani din tehnologie – cu sprijin politic de peste ocean – devine tot mai vizibilă. Cu toate acestea, europenii par hotărâți să nu cedeze și să susțină o piață digitală echitabilă și transparentă. Majoritatea europenilor resping concesiile față de Washington Potrivit sondajului realizat la comanda organizațiilor non-profit People vs Big Tech și WeMove Europe, aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană trebuie să continue aplicarea propriilor reguli în domeniul digital, chiar dacă acest lucru supără Statele Unite și, în mod particular, pe Donald Trump. Doar 1 din 10 persoane chestionate ar fi de acord cu o relaxare a normelor europene pentru a facilita relațiile bilaterale cu Washingtonul. Mesajul transmis de cetățeni este clar: protecția consumatorilor și reglementarea eficientă a monopolurilor digitale nu ar trebui să fie sacrificate pentru considerente geopolitice. Legea privind piețele digitale (DMA) este doar una dintre inițiativele legislative europene care vizează transparența, concurența loială și responsabilitatea giganților tehnologici americani precum Google, Amazon, Meta sau Apple. Un sprijin tot mai mare pentru destructurarea giganților Big Tech Pe lângă sprijinul larg pentru aplicarea strictă a normelor actuale, sondajul mai arată că de două ori mai mulți respondenți ar fi de acord cu destructurarea giganților Big Tech decât cei care consideră că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Această atitudine vine pe fondul unei preocupări crescute privind modul în care marile companii controlează datele personale, distorsionează piața publicitară și influențează spațiul informațional. Deputatul german Andreas Schwab, unul dintre susținătorii înverșunați ai DMA, a subliniat că aceste date confirmă percepția publică privind lipsa de echitate în ecosistemul digital: „Cetățenii europeni vor concurență reală, transparență și protecția drepturilor lor. Nimeni nu vrea să fie manipulat sau înșelat de algoritmi opaci.” Bruxelles-ul nu cedează, în ciuda presiunilor americane Deși administrația americană a criticat public reglementările UE, acuzând Bruxelles-ul că acționează împotriva companiilor americane, Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că nu intenționează să renunțe la cadrul legal adoptat. Legea privind piețele digitale, împreună cu Legea privind serviciile digitale (DSA), sunt pilonii noii strategii europene pentru spațiul digital. Aceste reglementări vizează comportamentele anticoncurențiale, obligă marile platforme să își deschidă ecosistemele și să nu mai privilegieze propriile servicii, și impun standarde ridicate în ceea ce privește transparența algoritmică. Bruxelles-ul a anunțat deja primele investigații oficiale, inclusiv împotriva Alphabet și Meta, acuzate că nu respectă pe deplin prevederile DMA. Concluzie: opinia publică din Europa susține ferm legislația digitală Rezultatele sondajului YouGov reprezintă un semnal puternic că opinia publică din Europa susține ferm inițiativele legislative menite să limiteze influența giganților Big Tech. În același timp, ele oferă un sprijin politic important pentru Comisia Europeană, care trebuie să facă față atât presiunilor externe, cât și lobby-ului agresiv din partea companiilor vizate. Într-o confruntare simbolică între interesele americane și autonomia legislativă europeană, Donald Trump pare să piardă teren în fața unei Uniuni Europene care începe să fie din ce în ce mai asumată în reglementarea tehnologiei.
Donald Trump a informat mai multe state, inclusiv Republica Moldova, despre nivelul taxelor vamale aplicate de la 1 august
Președintele american Donald Trump a emis miercuri notificări tarifare finale pentru șapte parteneri comerciali de mică anvergură, în timp ce Administrația sa se apropie de un acord cu cel mai mare partener comercial al său, Uniunea Europeană. Trump a declarat într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social că, începând cu 1 august, va impune o taxă vamală de 20% pentru mărfurile din Filipine, 30% pentru mărfurile din Sri Lanka, Algeria, Irak și Libia și 25% pentru Brunei și Republica Moldova. Nu a fost emisă nicio scrisoare către Uniunea Europeană, dar Trump a declarat marți târziu că va emite „cel puțin șapte” notificări tarifare miercuri dimineață și mai multe după-amiază. Conform Reuters, cele mai recente scrisori se adaugă altor 14 emise la începutul săptămânii, inclusiv cele stipulând taxe vamale de 25% pentru Coreea de Sud și Japonia, care vor intra, de asemenea, în vigoare la 1 august, dacă nu sunt semnate acorduri comerciale până atunci. Trump: Discuțiile comerciale cu China și Uniunea Europeană au mers bine Trump a declarat că discuțiile comerciale au mers bine cu China și Uniunea Europeană, care este cel mai mare partener comercial bilateral al SUA. Trump a declarat că „probabil” va informa UE în termen de două zile la ce rată tarifară se poate aștepta pentru exporturile sale către SUA, adăugând că blocul celor 27 de națiuni a devenit mult mai cooperant. „Ne-au tratat foarte rău până de curând, iar acum ne tratează foarte frumos. Este ceva complet diferit, de fapt”, a spus el. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește un acord comercial-cadru și că o înțelegere ar putea fi posibilă chiar în câteva zile. Sefcovic a mai declarat că speră ca negociatorii UE să își poată finaliza activitatea în curând, având la dispoziție timp suplimentar ca urmare a prelungirii termenului limită al SUA de la 9 iulie la 1 august. „Sper să ajungem la o concluzie satisfăcătoare, posibil chiar în zilele următoare”, a declarat Sefcovic. Cu toate acestea, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, avertizase anterior că discuțiile dintre cele două părți sunt „foarte complicate” și ar putea continua chiar până la termenul limită. Administrația Trump a promis „90 de acorduri în 90 de zile” după ce a prezentat o serie de taxe vamale specifice fiecărei țări la începutul lunii aprilie. Până în prezent, au fost încheiate doar două acorduri, cu Marea Britanie și Vietnam. Trump a declarat că un acord cu India era aproape. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Guvernul Poloniei cere UE să investigheze compania xAI a lui Elon Musk, după comentarii obscene ale chatbotului Grok despre politicienii polonezi
Guvernul Poloniei dorește ca Uniunea Europeană să investigheze și, eventual, să amendeze compania xAI a lui Elon Musk, în urma unor comentarii insultătoare și obscene făcute de chatbotul de inteligență artificială Grok despre politicienii polonezi. Grok a stârnit controverse săptămâna aceasta, când a răspuns unor întrebări ale utilizatorilor cu privire la oficialii polonezi, inclusiv prim-ministrul Donald Tusk, cu remarci pline de obscenități despre viața personală și aspectul politicienilor, notează Bloomberg. Această dispută ar putea agrava problemele cu care se confruntă xAI, care este criticată pentru comentariile antisemite împărtășite de Grok, inclusiv postări care îl laudă pe Adolf Hitler și care par să numească Holocaustul „eficient”. „Trecem la un nivel superior al discursului instigator la ură, care este controlat de algoritmi”, a declarat miercuri ministrul polonez al Digitalizării, Krzysztof Gawkowski. „A ignora această chestiune astăzi, sau a nu o observa, sau a râde de ea – și am văzut politicieni râzând de ea – este o greșeală care poate costa omenirea”. Polonia va raporta această evoluție Comisiei Europene, a spus el, adăugând că reglementările actuale „ar putea să nu fie suficiente”. În cazul în care platforma nu reușește să oprească „discursul instigator la ură” alimentat de boți, Uniunea Europeană ar trebui să aibă opțiunea de a o dezactiva, potrivit lui Gawkowski. „Ministerul Digitizării va reacționa în conformitate cu reglementările în vigoare, vom raporta încălcarea Comisiei Europene pentru a investiga și, eventual, a impune o amendă platformei X. Libertatea de exprimare aparține oamenilor, nu inteligenței artificiale.” Elon Musk despre îmbunătățirile aduse Grok: „Ar trebui să observați o diferență” La începutul acestui an, Musk a fuzionat startup-ul său de inteligență artificială xAI cu platforma sa de social media X, denumită anterior Twitter. Pe 4 iulie, Musk a postat că Grok ar fi fost îmbunătățit „în mod semnificativ”, fără a specifica ce a fost schimbat. „Ar trebui să observați o diferență atunci când îi puneți întrebări lui Grok”, a scris Musk. Marți, Grok a eliminat ceea ce a numit postări „nepotrivite” pe rețelele sociale, după plângerile din partea utilizatorilor platformei X și a Ligii Anti-Defamare, care au afirmat că Grok a produs conținut cu clișee antisemite și laude la adresa lui Adolf Hitler. Problemele legate de prejudecățile politice, discursul instigator la ură și acuratețea chatboturilor AI au constituit o preocupare încă din momentul lansării ChatGPT al OpenAI în 2022. Anterior, o instanță din Turcia a blocat accesul la o parte din conținutul Grok după ce autoritățile au afirmat că chatbotul a generat răspunsuri care îl insultau pe președintele Tayyip Erdogan, pe fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, și valorile religioase. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bloomberg: UE ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina
Uniunea Europeană ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia nu dă semne că se va încheia. Banii ar putea face parte din propunerea UE pentru următorul său buget pe șapte ani, care urmează să fie prezentat la sfârșitul acestei luni, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Dacă va fi acceptată de statele membre ca parte a negocierilor bugetare, finanțarea ar începe să fie plătită în 2028 pentru a menține asistența financiară constantă acordată Ucrainei, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului. UE a acordat sprijin Ucrainei în valoare de aproape 160 de miliarde de euro de la începutul invaziei ruse, în urmă cu trei ani și jumătate. Această sumă include un fond de 50 de miliarde de euro care extinde subvențiile și împrumuturile până în 2027. Împreună cu Grupul celor Șapte națiuni, UE a creat, de asemenea, un instrument bazat pe împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care utilizează veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Comisarul european pentru Economie: UE este „pregătită să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar” Conform Bloomberg, noul acord de finanțare ar urma modelul existent, în care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, oferă ajutor Ucrainei prin subvenții și împrumuturi ieftine. Majoritatea plăților au fost legate de reforme pe care Guvernul ucrainean trebuie să le facă pentru a deveni membru al UE. Ideea este luată în considerare alături de alte opțiuni și va fi discutată înainte de publicarea detaliilor privind următorul cadru financiar multianual. Acest lucru ar trebui să aibă loc pe 16 iulie, deși unele elemente ar putea apărea într-o etapă ulterioară, au declarat persoanele respective. În iunie, Comisia i-a informat pe miniștrii de Finanțe ai statelor UE că nevoile financiare ale Ucrainei ar trebui să fie acoperite până la începutul anului 2027 și că o creștere de 8,4 miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare din acest an este de așteptat să fie finanțată pe plan intern, potrivit surselor. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, le-a declarat marți reporterilor că „acum evaluăm și lucrăm la diferite opțiuni” pentru a asigura finanțarea pentru anul viitor, adăugând că blocul comunitar este „pregătit să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”. Dombrovskis a declarat că, după ce Fondul Monetar Internațional va evalua potențialul deficit de finanțare al Ucrainei, Comisia va analiza opțiunile pe care le are pentru a crește asistența „prin bugetul UE și, de asemenea, prin posibilitățile de utilizare a veniturilor din activele suverane rusești”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei
Comerțul în creștere cu regimuri autocrate poate deveni „o provocare existențială pentru UE”, susțin economiști BCE
Comerțul în creștere al Uniunii Europene cu regimuri autocrate finanțează strategia adesea expansionistă a acestora și ar putea contribui la o provocare existențială chiar la adresa Uniunii, se arată într-o postare pe blogul Băncii Centrale Europene de marți. UE s-a angajat să aibă o politică comercială bazată pe valori. Politica comercială a UE urmărește să garanteze că dezvoltarea economică merge mână în mână cu valorile democratice și sociale, cum ar fi respectarea drepturilor omului, standarde ridicate de muncă și justiție socială. Însă realitatea este cu totul alta, iar volumul comerțului UE cu regimuri autocrate a crescut constant din 1999, până în momentul în care Uniunea a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după invadarea Ucrainei, se susține în postarea de pe blog scrisă de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Postarea nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”. Schimbarea are loc deoarece UE a înregistrat o creștere a importurilor în favoarea țărilor mai puțin democratice și deoarece calitatea guvernanței democratice a scăzut în rândul partenerilor comerciali existenți. „”Comerțul cu dictatorii” înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea de blog. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”. Creșterea comerțului cu China, care ocupă un loc scăzut în clasamentul democrației, dar reprezintă aproximativ o cincime din toate importurile în Uniunea Europeană, este parțial de vină, dar nu explică pe deplin deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor 1990. Articolul susține că o tendință similară poate fi observată chiar dacă schimburile comerciale cu China sunt excluse din calcul. Pe lângă amenințările la adresa reputației și existențiale, tendința este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece multe dintre resursele-cheie necesare pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări conduse de autocrați, au adăugat autorii postării. „Constatările noastre sugerează un compromis asociat cu tranziția ecologică”, se arată pe blog. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon se bazează pe o serie de materiale din minerale rare care se găsesc de obicei în țările cu regimuri autocrate”. Ca exemplu, producția de baterii – un element de bază al strategiei UE de abordare a crizei climatice – implică patru metale principale – cobalt, cupru, litiu și nichel. UE este aproape lipsită de aceste metale. Cu excepția cuprului, toate sunt vândute pe piețele internaționale, în principal de țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în extracția acestor materii prime sub formă de muncă a prizonierilor și a copiilor au fost bine documentate. „Riscul este ca, în încercarea de a aborda o externalitate (emisiile de carbon), să agravăm din greșeală o alta (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, arată autorii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: BCE cere intensificarea rezilienței sectorului bancar, pe fondul tensiunilor geopolitice /„Riscurile asupra STABILITĂȚII financiare s-au înmulțit”
Apple se revoltă împotriva amenzii record de 500 de milioane de euro: Comisia Europeană merge mult prea departe
Apple a lansat un apel oficial împotriva amenzii de 500 de milioane de euro impuse de Comisia Europeană, calificând decizia drept „fără precedent” și acuzând Bruxelles-ul că depășește limitele legale în încercarea de a impune noi reguli pentru App Store. Este cel mai recent episod din conflictul tensionat dintre giganții americani ai tehnologiei și autoritățile europene. Amenda a fost aplicată în aprilie 2025, după ce anchetatorii UE au concluzionat că Apple a încălcat Digital Markets Act (DMA), împiedicând dezvoltatorii de aplicații să îndrume utilizatorii către oferte mai ieftine disponibile în afara magazinului oficial al companiei. Apple a fost obligată să elimine restricțiile tehnice și comerciale care afectau concurența și să își modifice structura comisioanelor, scrie The Guardian. Apple acuză Comisia că impune reguli neclare și dăunează dezvoltatorilor În apelul depus la Tribunalul General al Uniunii Europene – a doua cea mai înaltă instanță europeană – Apple afirmă că executivul european „merge mult prea departe” și forțează compania să adopte termeni de afaceri „confuzi”, care afectează atât dezvoltatorii, cât și utilizatorii finali. „Decizia Comisiei Europene și amenda fără precedent impusă merg mult dincolo de ceea ce prevede legea”, a declarat Apple într-un comunicat. „Comisia ne obligă să operăm magazinul nostru de aplicații într-un mod care creează haos pentru dezvoltatori și confuzie pentru consumatori.” Compania contestă, de asemenea, redefinirea termenului de „redirecționare” (steering), sugerând că autoritățile UE și-au extins ilegal competențele. În timp ce anterior se referea strict la posibilitatea dezvoltatorilor de a introduce linkuri externe, Comisia ar fi inclus acum și promovarea directă a ofertelor în interiorul aplicațiilor, ceea ce Apple consideră abuziv. Conflictul UE – giganți tech americani se adâncește Această dispută este doar una dintre multele tensiuni între Uniunea Europeană și companiile Big Tech din SUA. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a acuzat recent UE că „instituționalizează cenzura” prin regulile sale digitale, în timp ce fostul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, a vorbit despre un adevărat „război legal” dus de europeni împotriva firmelor americane, prin reglementări dure și amenzi uriașe. În același timp, negocierile pentru un acord comercial transatlantic stagnează. Donald Trump a fixat data de 9 iulie ca termen-limită pentru încheierea unei înțelegeri comerciale, amenințând cu tarife vamale de până la 50% pentru produsele UE, în lipsa unui acord. Potrivit experților, Apple încearcă să tragă de timp și să mențină cât mai mult controlul asupra ecosistemului său închis. „E mai ieftin să plătească câteva milioane în avocați decât să piardă miliarde din deschiderea App Store”, a explicat avocatul în concurență Tom Smith. În ciuda schimbărilor impuse de DMA și a revizuirii taxelor pentru dezvoltatori, Apple pare hotărâtă să-și apere modelul de afaceri până la capăt – și să-și mențină monopolul asupra „porții de intrare” în universul iPhone.
Uniunea Europeană anunță planuri privind acumularea de stocuri de urgență de minerale esențiale Financial Times
Bruxelles-ul spune că va acumula stocuri de urgență de minerale esențiale, pe măsură ce îngrijorările cresc cu privire la vulnerabilitatea UE la atacuri. Proiectul unui document privind o strategie de stocare la nivelul UE, văzut de Financial Times, urmează să fie publicat săptămâna viitoare. „UE se confruntă cu un peisaj de risc din ce în ce mai complex și în deteriorare, marcat de tensiuni geopolitice în creștere, inclusiv conflicte, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, degradarea mediului și amenințările hibride și cibernetice”, arată documentul. Statele membre ar trebui să coordoneze aprovizionarea cu alimente, medicamente și chiar combustibil nuclear, a spus executivul UE. De asemenea, s-ar accelera lucrările de creare de stocuri la nivelul UE de articole precum modulele de reparare a cablurilor „pentru a asigura recuperarea promptă după defecțiuni la cabluri de energie sau cabluri optice” și mărfuri precum minerale rare și magneții permanenți, care sunt cruciale pentru sistemele energetice și de apărare. Mai multe cazuri de potențial sabotaj al cablurilor de comunicații subacvatice și al conductelor de gaz din ultimii ani au provocat îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice. Strategia face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a îmbunătăți securitatea și reziliența blocului de 27 de țări. Luna trecută, generalul Carsten Breuer, Inspector General al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii patru ani. Mediul cu risc mai mare a fost determinat de „activitatea crescută a hacktiviștilor, infractorilor cibernetici și a grupurilor sponsorizate de state”, se arată în document. UE este, de asemenea, mai susceptibilă decât multe alte regiuni la efectele schimbărilor climatice, deoarece se încălzește de două ori mai repede decât media globală. UE: Populația să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore Într-un raport comandat de UE în octombrie, fostul președinte finlandez Sauli Niinisto a spus că securitatea ar trebui considerată un „bun public.” Bruxelles-ul ar trebui să „definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare”, a spus Niinisto. UE a sfătuit, de asemenea, în martie, gospodăriile să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore. Blocul deține deja o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion de evacuare medicală și articole precum spitale de campanie și materiale medicale esențiale în 22 de țări ale UE, ca parte a efortului său de răspuns de urgență pentru dezastre naturale. Comisia Europeană a declarat că va stabili o „rețea de stocare” pentru a îmbunătăți coordonarea între țările UE. Documentul UE arată că a existat „o înțelegere comună limitată a bunurilor esențiale necesare pentru pregătirea pentru crize, pe fondul unui peisaj de risc în evoluție rapidă.” De asemenea, UE va începe să întocmească liste actualizate periodic de provizii esențiale, adaptate fiecărei regiuni și fiecărui tip de criză. Statele membre ar trebui să stimuleze mai bine sectorul privat să ajute la stocare, cum ar fi prin credite fiscale. Blocul ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu aliații în ceea ce privește „depozitarea comună” și să se coordoneze mai bine cu NATO în ceea ce privește gestionarea resurselor și a infrastructurii cu dublă utilizare. Nevoia de investiții în stocuri critice va fi, de asemenea, luată în considerare în propunerile pentru noul buget multianual, care urmează să fie prezentate la sfârșitul acestei luni. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Viktor Orban propune un dialog bilateral româno-ungar cu Nicușor Dan pentru o cooperare strânsă în UE
Într-un interviu acordat portalului Krónika Online, Orbán a evidențiat interesul pentru un dialog bilateral româno-ungar și a punctat existența unor „interese convergente” între cele două state. Aflat la Târgu Mureș, unde a participat la înmormântarea juristului Előd Kincses, liderul de la Budapesta a transmis un mesaj de deschidere către București, spunând că „în probleme economice, militare, în chestiunea războiului și a păcii”, vrea să înțeleagă mai bine viziunea lui Nicușor Dan. Viktor Orbán dorește o colaborare pragmatică În aceeași intervenție, Viktor Orbán a subliniat că relațiile româno-ungare pot intra într-o nouă etapă de cooperare pragmatică, în contextul provocărilor europene și globale. Premierul a felicitat România pentru succesul în procesul de aderare la spațiul Schengen și a recunoscut eforturile diplomatice susținute, precizând că țara „merita acest statut”. Totodată, Orbán a adus în discuție și greaua moștenire economică pe care noul guvern condus de Ilie Bolojan a preluat-o, exprimând empatie față de dificultățile economice ale României: „Le țin pumnii să reușească.” Relațiile româno-ungare în UE Potrivit lui Orbán, atât România, cât și Ungaria se confruntă cu presiuni similare, iar cooperarea strânsă în cadrul UE este crucială. Declarațiile premierului ungar indică o deschidere reală spre relansarea relațiilor bilaterale, pe fundalul unei Europe marcate de instabilitate economică și conflicte regionale. Prin inițierea unui dialog bilateral româno-ungar cu noul președinte al României, Orbán pare să mizeze pe o relație strategică, care să aducă beneficii ambelor țări în cadrul Uniunii Europene.
UE trimite ajutor Moldovei pentru a se apăra de atacurile cibernetice ale Rusiei înainte de alegeri
Uniunea Europeană se pregătește să trimită un grup de experți în securitate cibernetică în Republica Moldova, ca parte a unui efort fără precedent de a proteja alegerile parlamentare din septembrie de interferențele rusești. Acțiunea, denumită „rezerva cibernetică” a UE, ar marca prima intervenție operațională a acestui mecanism aflat încă în fază incipientă. Rusia, acuzată că vizează destabilizarea Moldovei Potrivit unui document intern al Comisiei Europene, Moldova a fost afectată puternic de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și este în continuare o țintă directă a activităților hibride ale Moscovei. Acestea includ atacuri informatice, campanii de dezinformare și tentative de influențare a opiniei publice împotriva direcției pro-europene a țării, notează Politico. În acest context, Comisia Europeană accelerează lansarea rezervei cibernetice – un grup de specialiști în securitate digitală din sectorul privat care pot fi mobilizați la cerere. Deși lansarea oficială era planificată pentru decembrie 2025, misiunea din Moldova ar putea deveni prima activare efectivă a acestui instrument european. Pe fondul tensiunilor crescute în regiune, autoritățile de la Bruxelles consideră că sprijinirea Chișinăului în fața amenințărilor cibernetice este esențială pentru protejarea proceselor democratice în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Un efort european coordonat în sprijinul Moldovei Vineri, la Chișinău, va avea loc primul summit UE-Moldova, unde liderii europeni vor discuta inclusiv consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și extinderea colaborării în domeniul securității cibernetice. În cadrul aceluiași summit, Uniunea Europeană va anunța prelungirea mandatului Misiunii de Parteneriat în Moldova cu încă doi ani, suplimentarea personalului cu 30% și majorarea bugetului cu aproape 20 de milioane de euro. Această misiune a contribuit deja la crearea unei agenții de securitate cibernetică în Moldova, la instruirea a mii de funcționari și la dezvoltarea unui centru strategic de comunicare. Conform directorului agenției de securitate cibernetică de la Chișinău, Mihai Lupașcu, țara „a îndeplinit cerințele necesare” pentru a beneficia de acest sprijin, iar aderarea la rezerva cibernetică ar spori semnificativ capacitatea de reacție în cazul unor atacuri majore. Simulări, alerte și implicarea giganților tehnologici Pentru a anticipa eventuale scenarii de atac, o simulare de amenințări hibride a avut loc recent la Chișinău, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Google, Meta și TikTok. Scopul a fost pregătirea unui răspuns eficient în cazul unei campanii masive de dezinformare sau al unui atac informatic care ar putea perturba alegerile parlamentare din septembrie. De altfel, oficialii UE avertizează că un atac cibernetic de amploare în regiune ar putea avea efecte de propagare, afectând nu doar securitatea națională a Moldovei, ci și stabilitatea întregii regiuni. Prin semnarea Acordului Digital Europe Program în luna mai, Moldova a devenit eligibilă pentru asistență din partea rezervei cibernetice, în baza Regulamentului european privind solidaritatea cibernetică. Acest regulament mai include și un sistem de alertă care centralizează avertismentele și datele din domeniul securității informatice, pentru a permite reacții rapide din partea guvernelor.
Primul summit MoldovaUE, la Chișinău. Discuții privind aderarea și cooperarea bilaterală
La eveniment au participat liderii de la vârful instituțiilor europene: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, primiți la Chișinău de președinta Maia Sandu. La summit au mai participat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. „Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat Maia Sandu. UE va investi 1,9 miliarde de euro în Republica Moldova Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale. Printre temele abordate s-au numărat: extinderea relațiilor comerciale; cooperarea în domeniul securității și apărării; investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile; facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide. Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare. Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.