Donald Trump anunță amânarea taxelor vamale de 50% asupra produselor din UE până la 9 iulie
Președintele SUA Donald Trump a declarat duminică că Statele Unite vor amâna punerea în aplicare a unei taxe vamale de 50% asupra produselor din Uniunea Europeană de la 1 iunie până la 9 iulie pentru a câștiga timp pentru negocierile cu blocul. Acest acord a venit după o convorbire telefonică duminică cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care i-a spus lui Trump că „dorește să înceapă negocieri serioase”, potrivit relatării președintelui american, conform Associated Press. „Le-am spus tuturor celor care mă ascultă că trebuie să facă asta”, le-a declarat Trump reporterilor duminică în Morristown, New Jersey, în timp ce se pregătea să se întoarcă la Washington. Von der Leyen, a spus Donald Trump, a promis „să ne întâlnim rapid și să vedem dacă putem rezolva ceva”. Într-o postare pe rețelele de socializare vineri, Trump a amenințat că va impune taxe vamale de 50% pentru bunurile UE, plângându-se că a fost „foarte dificil de tratat” cu blocul celor 27 de membri în domeniul comerțului și că negocierile „nu duc nicăieri”. Aceste taxe vamale ar fi intrat în vigoare începând cu 1 iunie. Dar convorbirea cu von der Leyen a părut să aplaneze tensiunile, cel puțin pentru moment. „Am fost de acord cu prelungirea – 9 iulie 2025 – A fost privilegiul meu să fac acest lucru”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social la scurt timp după ce a vorbit cu reporterii duminică seara. La rândul său, von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană și SUA „împărtășesc cea mai importantă și strânsă relație comercială din lume”. „Europa este pregătită să avanseze rapid și decisiv în discuții”, a spus ea. „Pentru a ajunge la un acord bun, am avea nevoie de timp până pe 9 iulie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina
Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Macedonia de Nord dorește ca UE și NATO să participe la discuțiile de soluționare a disputelor cu Bulgaria
Macedonia de Nord dorește să discute cu Bulgaria chestiunile care blochează calea către aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană. Macedonia de Nord dorește ca discuțiile să aibă loc în timpul summitului NATO de la Haga de luna viitoare și speră ca la o astfel de întâlnire să poată participa și înalți oficiali ai UE și NATO, a declarat vineri prim-ministrul Hristijan Mickoski, conform Reuters. Stat membru NATO, Macedonia de Nord a devenit candidată la Uniunea Europeană în 2005 și a deschis negocierile de aderare în 2022, însă discuțiile au stagnat din cauza obiecțiilor Bulgariei vecine cu privire la aspecte care țin de istorie și limbă. Bulgaria dorește ca Macedonia de Nord să recunoască o minoritate bulgară în Constituția sa, ceea ce Guvernul naționalist al lui Mickoski a refuzat să facă. „Suntem pregătiți să discutăm, să avem discuții bilaterale la nivelul relațiilor de parteneriat în cadrul alianței NATO”, a declarat Mickoski în timpul unei conferințe de presă în Skopje, capitala Macedoniei de Nord, susținută împreună cu diplomatul de top al UE, Kaja Kallas. „Oricine dorește să ne ajute, suntem gata să discutăm cu ei”, a spus Mickoski când a fost întrebat dacă Guvernul său ar accepta o mediere externă în această chestiune. Kallas, care a sosit în Macedonia de Nord ca parte a călătoriei sale în regiunea Balcanilor de Vest, a lăudat gazdele sale pentru alinierea la politica externă și de securitate comună europeană și pentru contribuția la securitatea regională ca parte a forței de pace a UE EUFOR în Bosnia și Herțegovina. „Mesajul meu de astăzi este să menținem cursul și să facem următorii pași necesari pentru deschiderea negocierilor”, a declarat Kallas. Mickoski a declarat că ideea întâlnirii bilaterale cu Bulgaria în timpul summitului de la Haga a fost discutată și convenită cu Kallas, dar nu știe dacă Sofia va accepta oferta. „Suntem gata să ne așezăm și să discutăm cu oricine să accepte o anumită mediere”, a spus el. „Vrem o soluție, dar soluția care va fi demnă și de lungă durată. Ne-am săturat de blocajele continue care se referă la problemele bilaterale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană reintroduce COTELE pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
România, în continuare ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Care sunt statele membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei
România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 4,9%, conform datelor publicate, luni, de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În schimb, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a continuat să scadă în aprilie, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% luna precedentă. Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Cipru (1,4%) şi Danemarca (1,5%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%), potrivit Antena 3. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, comparativ cu situaţia din martie 2025, inclusiv în România (de la 5,1% până la 4,9%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în şapte state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,2%, în luna aprilie, stabilă comparativ cu luna precedentă. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,57 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,35 puncte procentuale. În România, conform datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a stagnat, în luna aprilie, la 4,9%, iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creştere a preţurilor de 6,83%. „Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 faţă de luna precedentă iar rata anuală a inflaţiei, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) faţă de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează sursa citată. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârşitul lui 2026, conform datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
România are cel mai mare declin demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
Într-o Uniune Europeană (UE) a cărei populație crește anual cu 0,4%, România înregistrează cel mai mare declin demografic din ultimii 20 de ani. Pe lângă asta, nu există șapte țări cu mai puțini cetățeni decât numărul românilor care au plecat din țară. Practic, România tinde să dispară. Densitatea populației României a scăzut de la 95 de locuitori pe kilometru pătrat la 81, în ultimii 20 de ani. În contrast, pe ansamblul Uniunii Europene, densitatea de locuitori a crescut în această perioadă de la 105 la 109 locuitori pe kilometru pătrat. La noi, pe lângă natalitate și mortalitate, pe lângă declinul populației, emigrația a accentuat puternic sentimentul de țară pustie. În acest moment, șapte țări din Uniunea Europeană au populații mai puțin numeroase decât grupul românilor care și-au părăsit țara. Acum, românii reprezintă cel mai mare grup de cetățeni europeni care trăiesc în alte țări ale Uniunii Europene ca străini 3,1 milioane sau 22% din toți cei 13,9 milioane aflați în această situație în UE. Dar și acest clasament se modifică în două dintre țările cu populații mai puțin numeroase de câte migrația română. Malta și Luxemburg au dinamici puternic pozitive. În Malta, densitatea de locuitori pe kilometru pătrat a crescut de la 1.263, acum două decenii, la 1766, iar în Luxemburg creșterea a fost de la 175 la 258, potrivit România TV. FOTO – Captură video: România TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
O lovitură pentru Temu și Shein: UE impune o taxă pe coletele mici livrate de retailerii online
Bruxelles-ul ar putea aplica o taxă de manipulare de doi euro pe miliardele de colete mici livrate de retailerii online, în principal din China. Uniunea Europeană intenționează să perceapă o taxă forfetară pe miliardele de colete mici cu articole comandate online care intră în Uniune, în principal din China. Decizia reprezintă o nouă lovitură pentru comercianții cu amănuntul online precum Temu și Shein, conform Financial Times. Luni, Comisia Europeană a difuzat un proiect de propunere privind o taxă de manipulare pe coletele de mici dimensiuni, în urma presiunilor exercitate de statele membre, ale căror autorități vamale sunt copleșite de cele 4,6 miliarde de articole comandate anual și livrate clienților direct acasă. Propunerea, consultată de reporterii Financial Times, nu stabilea nivelul taxei, dar persoane familiarizate cu abordarea Comisiei Europene au sugerat că aceasta ar fi de aproximativ doi euro per colet. „Vorbim de doi euro pe pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European de la Bruxelles, conform Le Figaro. O parte din bani ar acoperi costurile vamale, dar ar intra și în bugetul UE, adăugând miliarde de euro anual. Proiectul de propunere al Comisiei Europene afirmă că taxa de doi euro se va aplica vânzărilor directe, dar articolele trimise la depozite vor fi impozitate cu 0,50 euro. Anterior, Maros Sefcovic a promis să abordeze creșterea numărului de colete, despre care a spus că a dus la o creștere a mărfurilor periculoase și neconforme și la plângeri din partea comercianților cu amănuntul din UE privind concurența neloială. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană ar putea ridica toate sancțiunile ECONOMICE împotriva Siriei/ „Exprimă dorința regională și internațională de susținere a țării” Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă DISOCIEREA de Statele Unite Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru STABILITATEA financiară și economia globală Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală
Banca Centrală Europeană a avertizat că escaladarea tensiunilor tarifare globale a devenit un motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală. „Autoritățile decidente trebuie să identifice riscurile care decurg din tensiunile comerciale, să le monitorizeze și să evalueze impactul lor potențial asupra stabilității financiare”, au scris șase economiști ai băncii într-o notă publicată marți. Nota urmează să fie inclusă într-un raport mai amplu privind riscurile, care urmează să fie publicat miercuri. BCE a recomandat ca „instituțiile financiare să ia o serie de măsuri proactive pentru a face față riscurilor generate de tensiunile comerciale”. Raportul repetă comentariile vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, care săptămâna trecută a avertizat că recentele turbulențe privind taxele vamale ar putea răsturna sistemul financiar al regiunii, conform Bloomberg. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018-2019 Răspunsul celor mai expuse firme din zona euro la recentele anunțuri tarifare pare mai pronunțat decât în timpul primei președinții Trump, arată documentul. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018 și 2019, în timpul căreia au fost introduse o serie de taxe vamale, arată că tensiunile comerciale tind să aibă un efect negativ semnificativ asupra evaluărilor acțiunilor, atât în țara care impune taxele vamale, cât și în alte țări. În acea perioadă, prețurile acțiunilor au scăzut cu aproximativ 2% în medie atât în Statele Unite, cât și în zona euro, în urma anunțării taxelor vamale. Efectul taxelor impuse în perioada februarie-mai 2025 a fost, în linii mari, similar pentru zona euro, dar mult mai pronunțat pentru piețele americane. Ce mai afirmă documentul BCE: Reapariția tensiunilor comerciale și a știrilor legate de taxe vamale a pus presiune asupra prețurilor acțiunilor în unele industrii din zona euro. Incertitudinea politicii comerciale duce la provizioane mai mari, la o rentabilitate mai scăzută și la o reducere a împrumuturilor acordate economiei reale. Acumularea treptată a acestor efecte în timp reflectă impactul persistent al incertitudinii sporite asupra economiei reale. Sectoarele care depind în mare măsură de comerțul cu SUA și, prin urmare, cele mai expuse la taxele vamale impuse de Administrația SUA, s-ar putea confrunta cu probleme de profitabilitate și de capacitate de servire a datoriei. Expunerea băncilor din zona euro la sectoare care depind de Statele Unite ca partener comercial pot duce la un risc de credit în creștere pe măsură ce restricțiile comerciale sunt sporite. În general, băncile s-ar putea confrunta cu o creștere a ratelor de nerambursare și a cerințelor de provizionare asociate. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele