Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Uniunea Europeană interzice vânzarea acestor telefoane începând cu luna iunie. Nici România nu scapă de regulile UE
Începând cu data de 20 iunie 2025, toate telefoanele mobile și tabletele introduse pe piața Uniunii Europene vor trebui să respecte un set nou de cerințe referitoare la ecodesign și etichetare energetică. Noile reguli, adoptate de Comisia Europeană, au ca scop prelungirea duratei de viață a acestor produse, reducerea impactului asupra mediului și încurajarea unor alegeri mai sustenabile din partea consumatorilor, anunță sursa originală. Obligațiile impuse se aplică telefoanelor inteligente, telefoanelor clasice (feature phones), telefoanelor fixe fără fir și tabletelor de tip slate (cele fără tastatură fizică, cu ecrane între 7 și 17,4 inch, care rulează sisteme de operare similare cu cele de smartphone-uri). Dispozitivele cu ecrane flexibile (care se rulează sau derulează), tabletele care rulează sisteme de operare de tip desktop (precum Windows) și telefoanele specializate pentru comunicații securizate nu intră sub incidența acestor reglementări. Cerințe privind durabilitatea și accesul la reparații Una dintre principalele modificări este introducerea unor standarde clare privind rezistența fizică a dispozitivelor. Astfel, telefoanele și tabletele vor trebui să suporte mai bine șocurile mecanice, zgârieturile, praful și umiditatea. În plus, bateriile acestora vor trebui să fie mai durabile: ele vor fi obligate să reziste la cel puțin 800 de cicluri complete de încărcare și descărcare, menținând minimum 80% din capacitatea lor inițială. Un alt aspect important este promovarea reparabilității. Producătorii vor fi obligați să ofere piese de schimb esențiale într-un termen de 5 până la 10 zile lucrătoare și să mențină această disponibilitate timp de minimum 7 ani de la oprirea vânzării modelului respectiv în UE. De asemenea, trebuie să existe acces neîngrădit pentru service-urile profesioniste la software-ul sau firmware-ul necesar pentru înlocuirea pieselor. Sistemele de operare trebuie, la rândul lor, să beneficieze de actualizări disponibile timp de cel puțin 5 ani de la scoaterea ultimului exemplar al unui model de pe piață. Această măsură are rolul de a combate învechirea forțată a dispozitivelor și de a reduce risipa de resurse. Etichetă energetică cu scor de reparabilitate și eficiență Pentru prima dată, telefoanele și tabletele vândute în UE vor trebui să afișeze o etichetă energetică standardizată. Aceasta va include informații despre eficiența energetică a dispozitivului, autonomia bateriei (exprimată în ore și minute per încărcare completă), gradul de protecție împotriva prafului și apei, rezistența la căderi repetate, precum și un scor privind ușurința cu care poate fi reparat. Eticheta va permite consumatorilor să compare rapid performanțele ecologice ale diverselor modele și să ia decizii de cumpărare mai informate. Datele detaliate despre fiecare model vor putea fi accesate prin scanarea unui cod QR de pe etichetă, care conduce către baza de date europeană EPREL (Registrul European al Produselor pentru Etichetare Energetică). Conform estimărilor Comisiei Europene, implementarea acestor norme va reduce cu până la 14 terawați-oră consumul anual de energie primară asociat cu utilizarea telefoanelor și tabletelor, echivalentul unei treimi din consumul actual al acestor dispozitive. Mai mult decât atât, măsurile vor contribui la o utilizare mai eficientă a materiilor prime critice și vor încuraja o tranziție reală către o economie circulară.
TikTok recunoaște că a stocat datele europenilor în China, dar neagă că le-a dat Beijingului
TikTok, una dintre cele mai populare aplicații de social media din lume, se află din nou în centrul unei controverse majore privind protecția datelor. Autoritatea irlandeză pentru protecția datelor (DPC) a anunțat pe 2 mai o amendă record de 530 de milioane de euro, aplicată companiei chineze, pentru faptul că a stocat datele personale ale utilizatorilor europeni pe servere din China, în lipsa unor măsuri adecvate de securitate. Deși TikTok a recunoscut pentru prima dată oficial această stocare, compania insistă că nu a transmis niciodată datele către autoritățile de la Beijing. „Nu am primit nicio solicitare din partea autorităților chineze și nu am furnizat niciodată datele utilizatorilor europeni”, susține compania într-un comunicat. Un „incident tehnic” cu urmări geopolitice TikTok afirmă că stocarea datelor în China a fost rezultatul unui „incident tehnic” petrecut în februarie 2025, care ar fi fost în prezent rezolvat. Datele europenilor ar fi trebuit să fie depozitate exclusiv în Norvegia și Irlanda, prin intermediul așa-numitului „proiect Clover”. Totuși, DPC consideră că platforma nu a putut garanta protecția acestor informații în fața posibilelor ingerințe ale regimului chinez. Regulile stricte ale Chinei privind securitatea națională permit autorităților accesul la datele deținute de companiile locale, inclusiv ByteDance, compania-mamă a TikTok. DPC subliniază că TikTok „se abate semnificativ de la normele europene”, iar transferurile de date vor trebui suspendate în termen de 6 luni. Context tensionat între TikTok și Occident Aceste dezvăluiri vin într-un moment de maximă tensiune în relațiile digitale dintre Occident și China. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană, investighează modul în care TikTok gestionează datele personale ale utilizatorilor. În SUA, Congresul a votat o lege care obligă ByteDance să vândă TikTok până la 19 ianuarie 2025, pe fondul temerilor privind spionajul chinez. Oficiali americani, precum congresmanul republican Michael McCaul, au acuzat aplicația că este un „cal troian digital al Partidului Comunist Chinez”. Mai mulți foști angajați ai companiei au confirmat că s-au colectat opinii despre subiecte sensibile precum religia sau avortul, iar unele date ar fi fost accesate din Beijing. Europa se apără prin reglementări și anchete În Europa, autoritățile au devenit din ce întrâi mai suspicioase. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au interzis angajaților folosirea TikTok pe telefoanele de serviciu. Franța, de asemenea, a impus restricții similare funcționarilor publici. Senatul francez a propus chiar interzicerea completă a platformei, iar în 2024 a fost deschisă o anchetă oficială europeană privind protecția minorilor pe TikTok. Aplicația TikTok Lite a fost criticată pentru caracterul său extrem de adictiv. TikTok, deși contestă amenda de 530 de milioane de euro, se confruntă cu presiuni fără precedent în Occident. Deocamdată, compania rămâne fermă pe poziție: „Datele europenilor sunt protejate, iar colaborarea cu autoritățile chineze este inexistentă”. Dar pentru unii analiști, faptul că aceste date au fost măcar o vreme stocate în China este deja un semnal de alarmă cu implicații geopolitice.
TikTok, amendată 530 de milioane de euro de autoritățile UE pentru transferul de date ale utilizatorilor către China
Organismele de supraveghere a confidențialității din Uniunea Europeană au amendat vineri TikTok cu 530 de milioane de euro. Decizia a venit în urma unei anchete de patru ani care a constatat că transferurile de date ale aplicației către China au încălcat normele privind confidențialitatea datelor în UE, conform Associated Press. Conform normelor UE, cunoscute sub numele de Regulamentul General privind Protecția Datelor, datele utilizatorilor europeni pot fi transferate în afara blocului comunitar numai dacă există garanții pentru a asigura același nivel de protecție. Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda a sancționat, de asemenea, TikTok pentru că nu a fost transparentă cu utilizatorii cu privire la locul în care erau trimise datele lor personale și a ordonat companiei să se conformeze normelor în termen de șase luni. TikTok intenționează să facă apel Autoritatea din Irlanda servește drept principala autoritate de reglementare a confidențialității datelor în cazul TikTok în Uniunea Europeană, deoarece sediul european al companiei se află la Dublin. „TikTok nu a reușit să verifice, să garanteze și să demonstreze că datele cu caracter personal ale utilizatorilor (europeni), accesate de la distanță de personalul din China, au beneficiat de un nivel de protecție esențial echivalent cu cel garantat în UE”, a declarat Graham Doyle, comisar adjunct al Comisiei pentru Protecția Datelor din Irlanda. Autoritatea irlandeză a declarat că investigația a constatat că TikTok nu a reușit să abordeze „potențialul acces al autorităților chineze” la datele personale ale utilizatorilor europeni în conformitate cu legile chineze privind antiterorismul, contraspionajul, securitatea cibernetică și informațiile naționale, care au fost identificate ca fiind „divergente semnificative” de standardele UE. Doyle a mai spus că autoritatea de supraveghere ia evoluțiile recente „foarte în serios” și „ia în considerare ce măsuri de reglementare suplimentare ar putea fi justificate”. TikTok, deținută de gigantul chinez din domeniul tehnologiei ByteDance, a declarat că nu este de acord cu decizia și intenționează să facă apel. Într-o postare pe blog, reprezentanții companiei au declarat că decizia se concentrează pe o „perioadă selectă” care se încheie în mai 2023, înainte de momentul când compania a inițiat un proiect de localizare a datelor numit Project Clover, care a implicat construirea a trei centre de date în Europa. „Adevărul este că Project Clover are unele dintre cele mai stricte protecții ale datelor din industrie, inclusiv o supraveghere independentă fără precedent de către NCC Group, o firmă europeană de securitate cibernetică”, a declarat Christine Grahn, responsabila pentru politici publice și relații guvernamentale în Europa la TikTok. „Decizia nu ia în considerare pe deplin aceste măsuri considerabile de securitate a datelor”. Amenda dată Tiktok, a treia cea mai mare emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR În Europa, TikTok este în centrul atenției din cauza modului în care gestionează informațiile personale ale utilizatorilor săi, pe fondul îngrijorărilor oficialilor occidentali că reprezintă un risc de securitate pentru datele utilizatorilor trimise în China. Grahn a spus că TikTok „nu a primit niciodată o cerere pentru date despre utilizatorii europeni de la autoritățile chineze și nu le-a furnizat niciodată acestora date despre utilizatorii europeni”. În 2023, autoritatea de supraveghere din Irlanda a amendat, de asemenea, compania cu sute de milioane de euro într-o investigație separată privind confidențialitatea copiilor. Sancțiunea împotriva TikTok este a treia cea mai mare amendă emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR. În 2023, compania Meta a trebuit să plătească suma record de 1,2 miliarde de euro pentru că a refuzat să oprească transferul datelor sale către Statele Unite. În 2021, Amazon a fost amendat cu 746 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea APĂRĂRII /„Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale” TikTok, MIȘCARE importantă înaintea alegerilor din România. Platforma lansează Centrul Electoral: „Provocări urgente” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Experiența ta pe Facebook se va înrăutăți și mai mult din cauza unei decizii a UE, avertizează Meta
Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, avertizează că utilizatorii din Uniunea Europeană ar putea avea parte de o „experiență semnificativ mai slabă” pe platformele sale începând din această vară. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a decis că modelul „consimți sau plătești” introdus de Meta în UE încalcă legislația europeană privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Modelul, lansat recent de companie, le oferă utilizatorilor europeni o alegere controversată: fie acceptă ca datele lor să fie colectate și combinate în scopuri publicitare, fie plătesc un abonament lunar pentru a utiliza serviciile Meta fără reclame personalizate. Comisia Europeană a considerat că această practică nu permite un consimțământ „liber și informat” și a amendat Meta cu 200 de milioane de euro. Ce înseamnă decizia pentru utilizatorii din Europa Meta a declarat, în raportul său financiar trimestrial, că va fi nevoită să facă modificări semnificative modelului său actual de monetizare pentru a se conforma cerințelor DMA. Aceste modificări, avertizează compania, ar putea duce la „un impact semnificativ negativ asupra experienței utilizatorilor din Europa” și ar putea afecta în mod direct veniturile generate în această regiune. Potrivit Meta, efectele s-ar putea resimți chiar din al treilea trimestru al acestui an, în paralel cu procedura de contestare a deciziei europene în instanțele competente. Cu alte cuvinte, europenii ar putea vedea mai puține funcții, o experiență de navigare mai greoaie sau mai multe limitări în utilizarea aplicațiilor Meta, cel puțin temporar. Meta vs. Comisia Europeană: o confruntare în plină desfășurare Analiștii cred că Meta încearcă să transforme nemulțumirea utilizatorilor în presiune publică împotriva Comisiei Europene. „Scopul real este ca publicul să devină vocal împotriva acestui regim de reglementare, care, într-adevăr, ar putea degrada serviciile disponibile pentru rezidenții UE”, a declarat Eric Seufert, analist la Mobile Dev Memo, pentru BBC. Comisia Europeană evaluează în prezent și alte modele alternative de monetizare introduse de Meta, inclusiv variante care folosesc mai puține date personale în scopuri publicitare. Însă până la o decizie clară, Meta are 60 de zile pentru a se conforma deciziei deja emise, în caz contrar riscând sancțiuni suplimentare. Meta prosperă financiar, dar sub presiune legală Paradoxal, avertismentul Meta vine într-un moment în care compania are performanțe financiare solide. Raportul pe primul trimestru al anului arată venituri publicitare consistente și o creștere de 6% a numărului de utilizatori activi zilnic. Mark Zuckerberg a declarat că Meta „face progrese semnificative” în dezvoltarea inteligenței artificiale și a ochelarilor inteligenți, iar Meta AI are deja aproape un miliard de utilizatori activi lunar. Totuși, compania se confruntă și cu alte fronturi de presiune: în SUA, Meta este în proces cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC), care o acuză că a creat un monopol pe rețelele sociale prin achiziționarea Instagram și WhatsApp. În același timp, Apple a fost amendată recent cu 500 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru practici similare de control asupra propriului ecosistem digital. Ce urmează pentru utilizatorii din România și Europa Deși nu au fost anunțate încă detalii concrete privind modificările pe care Meta le va implementa, este posibil ca acestea să afecteze felul în care utilizatorii europeni interacționează cu Facebook și Instagram: mai puține opțiuni gratuite, mai puține funcții, sau o diferențiere vizibilă față de experiența oferită în alte regiuni ale lumii. Rămâne de văzut dacă acest conflict dintre Meta și UE va duce la o reglementare mai clară a modului în care giganții tech pot monetiza datele utilizatorilor — sau dacă, între timp, experiența digitală a milioane de europeni va fi redusă la un produs „tăiat pe margini”.
Microsoft se opune planului lui Trump de a opri serviciile cloud în Europa din cauza conflictului comercial cu UE
Pe fondul tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Microsoft a anunțat miercuri că va contesta în instanță orice ordin prezidențial al administrației Trump care ar obliga compania să suspende serviciile sale cloud în Europa. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde că infrastructura digitală europeană ar putea deveni o monedă de schimb în disputele transatlantice, în special în contextul noilor reglementări europene privind giganții tech. Declarația a fost făcută la Bruxelles de Brad Smith, președintele Microsoft, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului tehnologic european. Smith a recunoscut că un asemenea scenariu este „extrem de improbabil”, dar a subliniat că îngrijorarea este reală în rândul guvernelor și instituțiilor din Europa. Clauză contractuală specială pentru protejarea clienților europeni Pentru a liniști partenerii europeni, Microsoft a anunțat că va introduce o clauză juridică obligatorie în contractele încheiate cu guvernele din UE și cu Comisia Europeană. Această clauză le oferă garanția că, în cazul în care autoritățile americane vor impune suspendarea serviciilor cloud către clienții europeni, compania va avea libertatea de a contesta ordinul în instanță. „Oamenii vor mai mult decât promisiuni — de aceea suntem pregătiți să susținem aceste angajamente prin clauze contractuale ferme”, a declarat Smith, într-o postare pe blogul oficial Microsoft, citat de Politico. El a subliniat că Microsoft recunoaște suveranitatea legislativă a UE și se angajează să respecte reglementările europene, inclusiv legislația în domeniul concurenței și noul Digital Markets Act. Investiții masive în infrastructura digitală europeană Microsoft nu s-a limitat doar la promisiuni legale. Compania a anunțat o extindere majoră a capacității sale de centre de date pe teritoriul Europei, cu o creștere estimată de 40% în următorii doi ani. Extinderea va acoperi 16 țări europene și este în concordanță cu planul Comisiei Europene de a tripla capacitatea de stocare de date la nivelul blocului comunitar în următorii cinci până la șapte ani — un obiectiv-cheie în cursa globală pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Aceste investiții sunt considerate de oficialii europeni drept o confirmare a angajamentului Microsoft față de piața din UE și un răspuns direct la apelurile tot mai vocale privind nevoia de „suveranitate digitală” în Europa. Risc de coliziune cu planurile SUA și apeluri pentru un cloud european Deși Microsoft adoptă o poziție conciliantă față de reglementările europene, poziționarea sa intră în contradicție cu retorica tot mai agresivă a administrației Trump și a altor giganți tech americani, care contestă intens legislația UE în materie de concurență și protecție a datelor. În același timp, se intensifică și apelurile din partea unor guverne europene pentru construirea unei infrastructuri digitale proprii — un „cloud suveran” european, care să reducă dependența de serviciile oferite de companii americane. Planurile Microsoft de extindere a centrelor de date pe continent pot fi interpretate ca o încercare de a menține un echilibru între cerințele reglementatorilor europeni și interesele comerciale proprii. „Înțelegem că legile europene se aplică practicilor noastre comerciale din Europa, la fel cum legile locale se aplică în Statele Unite”, a declarat Smith. Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, Microsoft încearcă să se impună drept „o voce a rațiunii”, promițând stabilitate și continuitate în relațiile transatlantice — chiar și în contextul unei posibile escaladări comerciale. Prin aceste măsuri, Microsoft speră să-și consolideze statutul de partener de încredere pentru Europa, chiar în fața unui posibil ordin prezidențial american care ar putea pune în pericol însăși funcționarea infrastructurii cloud pe continent.
Bloomberg: Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să reducă numărul de bănci sub supravegherea directă a BCE
Mai mulți oficiali de rang înalt din zona euro vor să scoată mai multe bănci de sub supravegherea directă a Băncii Centrale Europene, ca parte a eforturilor de simplificare a reglementărilor bancare, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Oficialii îndeamnă un nou grup de lucru al BCE să ia în calcul modificarea criteriilor care determină dacă o bancă este „semnificativă” și merită să fie supravegheată de BCE, mai degrabă decât de către autoritățile naționale, au spus sursele, care au cerut să rămână anonime, conform Bloomberg. Sâmbătă, Bloomberg a relatat că BCE a convocat un grup condus de unii dintre cei mai puternici guvernatori ai săi, cu scopul de a simplifica reglementările bancare. Crearea grupului de lucru vine după ce, la începutul acestui an, guvernatorii băncilor centrale din Germania, Franța, Italia și Spania au scris Comisiei Europeane, pledând direct pentru o „evaluare cuprinzătoare” a regulilor pentru a asigura „condiții de concurență echitabile” cu alte jurisdicții majore. Comitetul va avea în curând prima sa întâlnire și nu este încă clar care va fi rezultatul final al eforturilor sale. Membrii grupului de lucru le-au spus clar colegilor că intenția activității lor nu este de a reduce nivelurile de solvabilitate ale băncilor europene, au spus sursele. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante BCE a preluat supravegherea băncilor în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a ajuta la restabilirea încrederii în industria bancară după criza creditelor din 2008 și criza datoriilor suverane din regiune. BCE supraveghează direct 114 instituții financiare importante și a căpătat o reputație de rigoare. Cu toate acestea, unii oficiali se întreabă dacă instituțiile financiare mai mici nu sunt copleșite de cererile sale. Mii de alte bănci sunt supravegheate de autoritățile naționale. Supravegherea BCE tinde să fie mai extinsă decât supravegherea de către autoritățile naționale de reglementare, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să facă investiții mari în conformitate și raportare odată ce depășesc active de 30 de miliarde de euro sau alte praguri care le plasează automat sub supravegherea directă a BCE. Spre deosebire de SUA, băncile din Europa, indiferent de mărime, sunt supuse aceluiași cadru privind capitalul și lichiditatea. Vicepreședintele BCE: Simplificare a cadrului de reglementare, dar nu dereglementare Supravegherea de zi cu zi de către oficialii BCE supune băncile semnificative unui control suplimentar aprofundat al portofoliilor de credite, guvernanței și tehnologiei informației. În timp ce creditorii sunt din ce în ce mai deranjați de acest control, BCE spune că abordarea sa „intruzivă” este în interesul lor. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, i-a asigurat pe membrii Parlamentului European de la Bruxelles că BCE sprijină eforturile de simplificare a cadrului de reglementare, dar acest lucru nu trebuie confundat cu dereglementarea. „Reziliența sistemului nostru financiar poate fi atribuită în mare parte regulilor stabilite după criza financiară globală. Stabilitatea financiară este un bun public global – este în interesul tuturor și trebuie să rămână obiectivul pe termen lung.” Reducerea numărului de bănci aflate sub supravegherea directă la BCE ar putea ajuta la reducerea poverii creditorilor implicați și la degrevarea personalului băncii centrale, au spus unele dintre surse. Acest lucru ar putea fi realizat prin creșterea pragului activelor peste care băncile sunt considerate semnificative sau prin includerea unui număr mai mic de bănci din țări mai mici, au spus sursele. Modificarea criteriilor ar necesita acțiuni din partea legiuitorilor europeni, ceea ce înseamnă că calea către reformă ar fi dificilă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele BCE avertizează că ordinea economică s-a SCHIMBAT din cauza tensiunilor comerciale /„Protecționismul” afectează rețelele de aprovizionare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Apple, între ciocanul UE și nicovala lui Trump: fitilul războiului digital transatlantic a fost reaprins, scrie Politico
Comisia Europeană a dat din nou cu bâta-n baltă – cel puțin așa ar spune Apple. Gigantul american a fost sancționat cu o amendă de 500 de milioane de euro pentru modul în care operează App Store-ul în Europa, o decizie care tensionează și mai mult firava relație transatlantică dintre UE și SUA. În spatele sancțiunii nu se află doar un conflict tehnic sau comercial, ci și o filosofie profund diferită despre cine controlează lumea digitală – și cum. UE strânge șurubul, Apple răspunde acuzând Amenda de miercuri, impusă în baza Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), este doar ultimul episod dintr-un conflict care durează de ani de zile. Anul trecut, Comisia Europeană a mai aplicat Apple o sancțiune de 1,8 miliarde de euro pentru aceeași conduită, iar într-un alt caz notoriu, i-a cerut să returneze Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neplătite. Apple, de partea sa, acuză Comisia că își schimbă constant regulile jocului. „În ciuda nenumăratelor întâlniri, Comisia continuă să mute porțile la fiecare pas”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei, Emma Wilson. Aceasta a subliniat că Apple se simte vizată în mod nedrept, în contextul în care aproape toate marile companii vizate de DMA sunt americane. Zach Meyers, cercetător la Centre on Regulation in Europe (CERRE), spune pentru Politico că la mijloc este o diferență de viziune: „Apple și Comisia Europeană se află într-un dezacord profund, care face aproape imposibilă o soluție de compromis.” Compania vede ecosistemul său digital ca pe un sistem închis, cu beneficii în ceea ce privește securitatea și experiența utilizatorului. UE, în schimb, acuză practici anticoncurențiale care limitează libertatea dezvoltatorilor și afectează consumatorii. Tensiuni dincolo de tech: Trump, tarifele și miza geopolitică Contextul general complică și mai mult lucrurile. Amenda vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump a suspendat pentru 90 de zile impunerea unor tarife „reciprocitare” împotriva Uniunii Europene. Mulți văd decizia Comisiei Europene ca fiind cel puțin influențată de aceste fricțiuni comerciale. Într-un climat geopolitic în care „suveranitatea digitală” a devenit o temă majoră în Europa, acțiunile împotriva Apple sunt privite nu doar ca măsuri de reglementare, ci ca gesturi de autonomie strategică. Potrivit lui Dirk Auer, de la International Center for Law & Economics, DMA este exact genul de inițiativă pe care Trump o vede ca o barieră netarifară împotriva intereselor americane. Apple nu este singura vizată. În aceeași zi, Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – a fost amendată cu 200 de milioane de euro. În plus, Comisia Europeană a emis noi concluzii preliminare privind condițiile contractuale impuse de Apple pentru distribuirea alternativă de aplicații – un potențial nou front de conflict. Ce urmează: presiuni, apeluri și amenințări cu sancțiuni zilnice Apple are termen până pe 22 iunie să se conformeze deciziei. După această dată, Comisia poate începe să aplice amenzi zilnice. Totuși, compania a anunțat că va contesta decizia, la fel ca în cazurile anterioare. Pe fond, disputa rămâne una emblematică: un colos american de aproape 4 trilioane de dolari, care controlează un ecosistem digital global, confruntat cu o Europă care încearcă să-și recâștige controlul asupra spațiului digital propriu. Pentru Apple, App Store-ul este una dintre „bijuteriile coroanei”, aducând anul trecut venituri de aproape 100 de miliarde de dolari, în mare parte din taxe percepute dezvoltatorilor. Pentru UE, însă, aceste taxe sunt expresia unei dominații inacceptabile și a unei piețe sufocate de lipsa alternativelor. Alba Ribera Martínez, profesor de drept la Universitatea Villanueva din Madrid, rezumă miza: „Comisia vrea ca Apple să reducă drastic comisioanele. Dar Apple nu pare dispusă să cedeze.” Așadar, departe de a fi un caz izolat, lupta dintre Apple și UE este reflexul unei confruntări mai ample: cine stabilește regulile în economia digitală globală – și în ce condiții? Iar răspunsul, deocamdată, nu pare să vină prea curând.
Apple și Meta, amendate de Comisia Europeană. Sancțiuni de 700 de milioane de euro pentru giganții americani
Comisia Europeană a anunțat miercuri impunerea unor sancțiuni financiare în valoare totală de 700 de milioane de euro împotriva companiilor americane Apple și Meta (deținătorul Facebook și Instagram), acuzându-le de încălcarea normelor de concurență. Măsurile vin într-un context tensionat la nivel transatlantic, cu un posibil impact asupra relației comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în special în condițiile în care președintele american Donald Trump a criticat deja vehement reglementările europene privind serviciile digitale. Apple, sancționată pentru abuz de poziție dominantă și restricționarea concurenței Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro pentru practicile anticoncurențiale din App Store, acuzată că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în dauna dezvoltatorilor de aplicații și a utilizatorilor finali. Potrivit Comisiei Europene, compania a restricționat în mod nedrept capacitatea dezvoltatorilor de a-i informa pe utilizatori despre opțiuni alternative de achiziție a serviciilor, la prețuri mai mici, în afara magazinului Apple. În plus, Apple a primit o altă amendă de 200 de milioane de euro pentru modul în care gestionează datele personale, fiind vizată de noile reguli europene privind protecția consumatorilor și utilizarea datelor cu caracter personal. Aceste sancțiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament privind piețele digitale (DMA), intrat în vigoare în urmă cu un an. Scopul reglementărilor este limitarea abuzului de poziție dominantă de către platformele digitale majore și stimularea unui climat concurențial echitabil în piața online. Meta, sub presiunea respectării normelor de transparență Și Meta a intrat în vizorul autorităților europene, compania fiind vizată pentru nerespectarea unor cerințe legale legate de modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor. În mod specific, Comisia acuză Meta că nu le oferă suficient control consumatorilor asupra datelor personale atunci când aceștia utilizează serviciile companiei, precum Facebook și Instagram. Deși nu s-a anunțat o amendă separată pentru Meta în acest moment, este de așteptat ca procedurile să continue, în condițiile în care compania este deja implicată într-o serie de investigații legate de practicile sale privind confidențialitatea. Tensiuni comerciale în creștere între UE și SUA Sancțiunile vin într-un moment sensibil, când Uniunea Europeană se află în negocieri cu administrația Trump pentru eliminarea taxelor vamale suplimentare impuse de Washington. În prezent, SUA aplică tarife de 25% pentru automobile, oțel și aluminiu provenite din Europa, la care se adaugă o suprataxă de 10% pentru alte bunuri. Donald Trump a criticat în termeni duri măsurile luate de Bruxelles, susținând că acestea reprezintă „piedici nejustificate” în calea firmelor americane care oferă servicii digitale în Europa. Spre deosebire de alte decizii importante ale Comisiei, amenzile anunțate miercuri au fost făcute publice doar printr-un comunicat de presă, fără o conferință oficială, ceea ce a alimentat speculații privind presiunile diplomatice în jurul acestui subiect. Apple contestă sancțiunea, dar UE își menține poziția În reacție la decizia Comisiei, Apple a calificat amenda ca fiind „nedreaptă” și a anunțat că va face apel, menționând că va continua dialogul cu autoritățile europene. Compania susține că restricțiile din App Store au fost concepute pentru a proteja utilizatorii și că oferă un echilibru între siguranță și libertatea dezvoltatorilor. Cu toate acestea, oficialii europeni afirmă că sancțiunile sunt „modeste” în comparație cu veniturile generate de giganții din tehnologie și că ele reprezintă doar începutul unui val mai larg de reglementări care vizează reechilibrarea pieței digitale. În trecut, Comisia Europeană a mai aplicat amenzi considerabile altor companii americane din domeniul tehnologiei. În martie 2024, Apple a fost deja sancționată cu 1,8 miliarde de euro în urma unei plângeri formulate de Spotify, care acuza restricționarea concurenței pe segmentul serviciilor de streaming muzical. Decizia de miercuri reconfirmă determinarea Bruxelles-ului de a impune reguli clare marilor platforme digitale, chiar și cu riscul de a tensiona relațiile comerciale cu Statele Unite. Pe măsură ce noul regulament DMA capătă aplicabilitate deplină, se conturează o eră în care giganții tech trebuie să respecte reguli mai stricte în Europa, în special în ceea ce privește transparența, accesul la piață și protecția utilizatorilor.
The Independent: Marea Britanie se apropie de semnarea unui acord de apărare post-Brexit cu Uniunea Europeană
Marea Britanie este aproape de a încheia un acord major cu Uniunea Europeană care le-ar permite companiilor britanice să vândă armament în valoare de mai multe miliarde de lire sterline aliaților europeni. Firmele britanice vor putea accesa fondul pentru apărare al Uniunii Europene după ce negociatorii s-au pregătit să facă concesii în domeniul pescuitului, scrie The Independent. Conform acordului, companiile britanice ar putea licita pentru contracte în cadrul noului fond de apărare de 150 de miliarde de euro al blocului. Acordul vine după ce Marea Britanie a făcut concesii majore Bruxelles-ului cu privire la accesul flotelor de pescuit ale statelor UE în apele Marii Britanii, în ceea ce criticii vor vedea probabil ca o trădare a Brexitului. Luna trecută Uniunea Europeană a dezvăluit strategia de securitate „Readiness 2030” ca parte a unui efort de a rupe dependența de SUA pe fondul agresiunii rusești. Strategia a inclus o relaxare a regulilor bugetare pentru a crea un plan de împrumut de mai multe miliarde de euro axat pe achiziționarea de echipamente de apărare în Europa, mai degrabă decât de la furnizori din SUA. Firmele britanice urmau să fie excluse din planul de împrumut dacă nu se va ajunge la un pact de apărare și securitate cu UE, iar drepturile de pescuit au devenit un obstacol major în cadrul discuțiilor. Se pare că există o încredere tot mai mare în Downing Street că se poate ajunge la un acord înainte de summitul Marea Britanie-UE din 19 mai. Se pare că obstacolele au fost depășite după ce negociatorii britanici au decis să accepte cererile UE pentru un acord multianual privind pescuitul în apele Marii Britanii. Marea Britanie va acorda un acord multianual pentru pescarii europeni și va îngheța cotele pentru pescuit, mai degrabă decât să reducă și mai mult accesul blocului. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu premierul norvegian Jonas Gahr Store. Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că premierul „și-a reiterat sprijinul de nezdruncinat pentru Ucraina”. “Marea Britanie sprijină apelurile Ucrainei ca Rusia să se angajeze la o încetare completă a focului și că acum este momentul ca Putin să arate că este serios în ceea ce privește încheierea războiului său brutal”, a spus Keir Starmer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele