Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta
Fricile legate de supravegherea digitală ating un nou nivel în Europa. Europarlamentarii care au vizitat săptămâna aceasta Ungaria au primit huse speciale anti-spionaj pentru telefoane mobile, într-un gest rar și semnificativ din partea Parlamentului European. Husele de tip Faraday, care blochează toate semnalele electromagnetice, au fost distribuite de serviciile interne ale Parlamentului ca măsură de precauție pentru protejarea echipamentelor electronice personale, scrie Politico. Inițiativa vine în contextul unei vizite de trei zile a unei delegații a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), formată din cinci eurodeputați, care a mers în Ungaria pentru a evalua situația statului de drept, a democrației și a respectării drepturilor fundamentale. Printre membrii delegației se numără Tineke Strik (Verzii – Olanda), Sophie Wilmès (liberali – Belgia) și Krzysztof Śmiszek (social-democrați – Polonia). Temeri justificate de un trecut controversat Distribuirea Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta nu este o practică obișnuită în cadrul misiunilor oficiale ale Parlamentului European, ceea ce subliniază gravitatea percepută a riscurilor de supraveghere în Ungaria. Recomandările au inclus și evitarea folosirii rețelelor Wi-Fi publice sau a stațiilor de încărcare nesecurizate, semnalând un grad ridicat de neîncredere în infrastructura digitală locală. Temerile nu sunt nefondate. Ungaria s-a aflat în ultimii ani în centrul unor scandaluri internaționale legate de utilizarea softurilor de spionaj împotriva jurnaliștilor, activiștilor și opoziției politice. În 2023, comisia specială a Parlamentului European privind utilizarea programelor spion (PEGA) a efectuat o investigație în acest sens, iar în anii anteriori au existat dezvăluiri conform cărora serviciile secrete ungare ar fi spionat oficiali ai UE cazați în hoteluri din Budapesta, în perioada 2015–2017. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Acest nou episod adâncește ruptura tot mai vizibilă dintre Bruxelles și guvernul condus de Viktor Orban. Deja supusă unei proceduri de infringement în baza Articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcări ale statului de drept, Ungaria este percepută ca un caz problematic în cadrul Uniunii. Faptul că europarlamentarii sunt nevoiți să ia măsuri specifice de protecție împotriva posibilelor interceptări, într-un stat membru UE, este un semnal îngrijorător pentru sănătatea democrației europene. În mod obișnuit, asemenea protocoale de securitate digitală — inclusiv telefoane temporare sau laptopuri de unică folosință — sunt aplicate în misiuni diplomatice în state percepute ca adversare, precum China sau Rusia. Parlamentul European a evitat să ofere detalii suplimentare despre măsurile concrete luate în această vizită, invocând proceduri interne și necesitatea de a proteja membrii delegației. Totuși, mesajul transmis este clar: chiar și în inima Uniunii, încrederea nu mai este un dat.
În ciuda presiunilor Uniunii Europene, președintele Serbiei și premierul Slovaciei vor fi prezenți la parada de 9 mai de la Moscova
Președintele Serbiei Aleksandar Vucici a declarat miercuri că nu s-a răzgândit cu privire la prezența sa la marea paradă a victoriei de 9 mai de la Moscova, în ciuda presiunilor mari din partea Uniunii Europene. Oficialii europeni îl avertizaseră pe președintele sârb că vizita sa la Moscova cu ocazia comemorării victoriei în al Doilea Război Mondial ar fi o încălcare a criteriilor de aderare pentru potențialii noi membri și ar putea deraia ambițiile declarate ale țării de a adera la UE. Vizita ar echivala efectiv cu o demonstrație de sprijin pentru Vladimir Putin și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conform Associated Press. Vucici, care și-a exprimat adesea opiniile pro-ruse, a declarat că una dintre unitățile militare ale Serbiei va participa la parada din 9 mai din Piața Roșie din capitala rusă. El a mai spus că pentru prima dată Serbia participă la organizarea „comună” a paradei. Vucici, însoțit la Moscova de Robert Fico și de liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik Vucici a declarat că va călători la Moscova împreună cu premierul slovac Robert Fico. Liderul separatist sârb bosniac Milorad Dodik a declarat că va fi și el prezent la Moscova. „În perioada următoare, vom fi sub presiune în ceea ce privește evenimentul de la Moscova la care ne-am anunțat participarea”, le-a spus Vucici reporterilor. La începutul acestei săptămâni, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea „a indicat foarte clar că nu dorim ca nicio țară candidată să participe la aceste evenimente de pe 9 mai la Moscova”. La rândul său, Robert Fico a calificat drept „lipsite de respect” remarcile lui Kallas care îi avertizau pe liderii europeni să nu călătorească la Moscova. Deși susține că vrea ca Serbia să devină parte a UE, Vucici a păstrat relații strânse cu Rusia și a refuzat să introducă sancțiuni împotriva Moscovei, politici care au blocat aproape complet negocierile de aderare a Serbiei cu Uniunea Europeană. Miercuri, Parlamentul sârb a aprobat un nou Guvern dominat de miniștri anti-UE, inclusiv ministrul Informațiilor Boris Bratina, care a fost filmat recent dând foc unui steag UE și scandând „nu vrem UE, vrem unire cu Rusia”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Prinsă între SUA și Gazprom, Serbia se confruntă cu întreruperea importurilor de PETROL Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: După 2020 s-a schimbat cursul istoric al Europei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre modul în care întreaga lume s-a schimbat după anul 2020. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D.Hartmann: „Noi nu mai vorbim de democrație astăzi.” În incipitul discuției, jurnalistul Marius Tucă a introdus în discuție crearea unor canale de combatere a dezinformării, moduri de fact-check-ing. Tucă a aruncat și ideea că toate aceste forme de combatere au început să prindă viață după anul 2020. H. D. Hartmann a explicat apariția rețelelor de combatere a dezinformării, drept rezultate normale ale unor evenimente ca cele prin care a trecut omenirea după începerea Pandemiei de Covid din anul 2020. Acesta susține că astfel de evenimente nu sunt normale în istoria lumii. „Pot să fiu rău? Cum e Hartmann? Aceste crime, care au fost făcute după 2020, începând cu pandemia, sunt atât de grave, încât au schimbat cursul cultural și istoric al Europei și al lumii. România s-a schimbat. Lovitura dată în 06 decembrie 2024 a schimbat cursul istoriei României. Mie îmi pare foarte rău pentru acești imberbi analfabeți de peste tot, de unde sunt. Ei nu realizează că ei au schimbat cursul istoriei României. Noi nu mai vorbim de democrație astăzi. Noi nu mai vorbim de epoca democrației. Alegerile din mai, că sunt, că nu sunt, nu contează, legitime, ilegitime, istoria va decide. Sau va decide un judecător, la un moment dat. Ele sunt produsul unei lovituri de forță. Lovitură care nu-i normală în istorie, care nu-i normală în dezvoltarea demografică. Din punctul meu de vedere, candidații de astăzi… Victor Ponta nu s-ar fi gândit niciodată la alegerile legale și legitime, de anul trecut, să se ducă drept candidat. Nici nu i-ar fi trecut prin minte. Nu aveam niciun fel de idee, absolut, că Terheș va trăda România.”, a explicat H.D.Hartmann
Inteligența artificială a lui Musk, sub lupa Europei: suspiciuni că a folosit datele utilizatorilor din UE
Rețeaua X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, se confruntă cu o anchetă oficială din partea Uniunii Europene, după ce au apărut suspiciuni că ar fi utilizat datele personale ale utilizatorilor europeni pentru a antrena propria inteligență artificială, Grok. Autoritatea irlandeză de protecție a datelor (DPC), care acționează în numele întregii UE, a deschis vineri o investigație oficială. Potrivit comunicatului emis de DPC, ancheta vizează în mod specific „datele personale incluse în postările accesibile publicului, încărcate pe platforma X de către utilizatorii din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European”. Suspiciunile autorităților vizează faptul că aceste informații ar fi fost colectate și procesate fără consimțământ explicit, cu scopul de a antrena Grok – sistemul AI dezvoltat de compania xAI a lui Musk. Platforma X, în vizorul autorităților europene În centrul anchetei se află o problemă majoră de confidențialitate: dacă datele publice postate de europeni pe X pot fi considerate „material de antrenament” pentru un algoritm AI. Deși multe companii de inteligență artificială încearcă să-și antreneze modelele pe cantități uriașe de date din mediul online, utilizarea acestora fără transparență și fără acordul explicit al persoanelor vizate ridică semne de întrebare majore din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Autoritatea irlandeză solicită rețelei X să explice clar ce fel de date au fost folosite, în ce scopuri, și dacă utilizatorii au fost informați în prealabil. În plus, se verifică dacă au existat opțiuni reale de refuz din partea acestora, așa cum cere legislația europeană. Musk, din nou în centrul controverselor Inteligența artificială Grok este integrată în platforma X și are ca scop generarea automată de răspunsuri și conținut. În mod oficial, compania lui Musk a anunțat că folosește date publice pentru antrenarea acestei tehnologii, dar nu a specificat clar dacă printre acestea se află și postările utilizatorilor europeni. Ancheta vine într-un context tensionat, în care Uniunea Europeană încearcă să impună o reglementare mai strictă asupra companiilor Big Tech, în special în privința AI-ului. Dacă se va dovedi că Musk a încălcat normele GDPR, compania ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală. În paralel, mai multe organizații pentru drepturile digitale au cerut transparență totală în legătură cu metodele de antrenare ale lui Grok, dar și protejarea mai eficientă a utilizatorilor față de posibile abuzuri tehnologice.
Ursula von der Leyen: UE ar putea impozita marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump
UE este pregătită să implementeze cele mai puternice măsuri comerciale și ar putea impune taxe companiilor de tehnologie din SUA dacă negocierile cu Donald Trump nu reușesc să pună capăt războiului său tarifar împotriva Europei. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru Financial Times că UE va căuta un acord „complet echilibrat” cu Washingtonul în timpul pauzei de 90 de zile în aplicarea taxelor. Dar președintele Comisiei a avertizat că este gata să extindă dramatic războiul comercial transatlantic astfel încât să includă sectorul serviciilor dacă aceste discuții eșuează, incluzând potențial o taxă pe veniturile din publicitatea digitală care ar afecta companii precum Meta și Google. „Dezvoltăm măsuri de retorsiune”, a spus von der Leyen, explicând că acestea ar putea include prima utilizare a instrumentului anti-coerciție al blocului, capabil să lovească exporturile de servicii. „Există o gamă largă de contramăsuri… în cazul în care negocierile nu sunt satisfăcătoare”. Von der Leyen: „Vedem costul haosului” Ea a spus că acest lucru ar putea include taxe pe comerțul cu servicii dintre SUA și UE, subliniind că măsurile vor depinde de rezultatul discuțiilor cu Washingtonul. „Un exemplu este că ai putea pune o taxă pe veniturile din publicitate ale serviciilor digitale.” Măsura ar fi o taxă aplicată la nivelul întregii piețe unice. Acest lucru diferă de taxele pe vânzările digitale, care sunt impuse individual de statele membre. Von der Leyen a declarat că războiul comercial al lui Trump a provocat „un punct de inflexiune complet în comerțul global”: „Este un punct de cotitură pentru Statele Unite, fără nicio îndoială”, a spus ea, adăugând: „Nu ne vom mai întoarce niciodată la status quo”. „Nu există câștigători în acest sens, doar învinși”, a continuat ea, referindu-se la turbulențele de pe piețele de acțiuni și obligațiuni. „Astăzi vedem costul haosului… Costurile incertitudinii cu care ne confruntăm astăzi vor fi mari.” Conform lui von der Leyen, Comisia Europeană a încercat anterior să negocieze cu SUA, dar i s-a spus să aștepte până la anunțul lui Trump din 2 aprilie, care a impus Uniunii o taxă vamală „reciprocă” de 20%. Ea a oferit public un acord tarifar zero la zero pentru bunurile industriale, dar ideea nu a avut succes la Washington, unde oficialii se plâng de presupusele bariere comerciale non-tarifare ale UE, cum ar fi TVA și standardele produselor. Von der Leyen a spus că este deschisă să discute despre alinierea standardelor UE și SUA, dar a spus că aceasta ar avea probabil rezultate limitate. „Cred că merită neapărat să ne uităm unde ne putem alinia normele și standardele pentru a face afacerile mai ușoare. Așa că sunt deschisă la asta”, a spus ea. „Dar nu ar trebui să avem așteptări prea mari pentru că… Adesea există standarde diferite pentru că există diferențe în modul de viață și în cultură.” Ea a exclus revizuirea reglementărilor „de neatins” ale UE privind conținutul digital și puterea de piață, pe care oficialii Trump le văd ca o taxă percepută firmelor Big Tech din SUA. Nici UE nu vrea să negocieze TVA, despre care a spus că este echivalent al taxi pe vânzări din SUA: „Acestea nu sunt în pachetele de negocieri, deoarece acestea sunt deciziile noastre suverane”. Dacă negocierile eșuează, UE va reactiva automat măsurile de retorsiune planificate ca răspuns la taxele vamale americane pe oțel și aluminiu. În plus, von der Leyen a spus că alte contramăsuri la așa-numitele taxe reciproce ale lui Trump ar putea viza excedentul uriaș al SUA din sectorul serviciilor cu UE. Președintele SUA a inclus doar bunurile în cifrele sale privind comerțul, excluzând serviciile exportate de SUA în restul lumii. „Companiile care oferă servicii fac o afacere bună pe această piață [UE]. Și marea majoritate a serviciilor, 80% din servicii provin din SUA. Deci, din nou, vrem o soluție negociată care să fie cea mai bună pentru noi, pentru noi toți”, a spus von der Leyen. Bruxelles-ul ia în considerare și o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA Pe lângă comerțul cu servicii, von der Leyen a declarat că Bruxelles-ul ia în considerare și măsuri precum o posibilă taxă pe exporturile de fier vechi către SUA, unde fierul vechi din UE este la mare căutare la oțelăriile americane. Referindu-se la potențialul efect de domino al unui război comercial global, von der Leyen a spus că UE „nu va tolera” ca bunurile chinezești afectate de taxele vamale americane să fie redirecționate către Europa, adăugând că Bruxelles-ul va „lua precauții” dacă un nou mecanism de monitorizare detectează o creștere a importurilor chinezești. Von der Leyen a spus că i-a spus acest lucru clar premierului chinez Li Qiang într-o convorbire telefonică săptămâna aceasta și că acesta a răspuns că „acest risc nu există pentru că ar stimula consumul în China”. „Să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună” Indiferent de rezultatul negocierilor cu SUA, politicile lui Trump au remodelat radical relațiile comerciale globale, a spus von der Leyen, și au stimulat discuțiile dintre UE și puteri precum Malaezia, Thailanda, Filipine, Indonezia și Emiratele Arabe Unite. „Există un interes din partea atât de multor țări din întreaga lume să lucreze mai strâns cu noi, împreună, pentru a echilibra sistemul și pentru ca comerțul liber să concureze cu adevărat pe calitate și nu în jurul taxelor”, a spus von der Leyen. Atât SUA, cât și UE sunt de acord că regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu au reușit să asigure condiții de concurență echitabile, deoarece China subvenționează o parte din producția sa de producție, inundând cu mărfuri piețele globale. Războiul comercial a stimulat acum discuții despre „gândirea modului în care putem moderniza, reforma și stabiliza OMC”. „Dar accentul trebuie pus pe modernizare și reformă, nu pe a păstra ceea ce avem astăzi pentru că există prea multe dificultăți”, a spus ea. „Adică, să nu irosim niciodată ocazia oferită de o criză bună.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde: BCE este pregătită să asigure STABILITATEA financiară a zonei euro Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul
Președintele Azerbaidjanului cere UE să își reevalueze restricțiile financiare cu privire la extinderea coridorului gazelor
Uniunea Europeană trebuie să-și reevalueze finanțarea și politicile privind contractele pe termen lung dacă dorește să continue să importe gaze naturale din Azerbaidjan, a declarat miercuri președintele azer, Ilham Aliev, adăugând că Baku ar putea căuta, în schimb, alte piețe de export. Aliev a menționat interdicția Băncii Europene de Investiții cu privire la finanțarea de noi proiecte în domeniul combustibililor fosili precum și lipsa de contracte de achiziții de gaze pe termen lung printre barierele care stau în calea majorării exporturilor spre UE, arată Reuters. „Piața din UE este de tip premium în termeni de legislație, reguli și prețuri, dar nu ar trebui să ne uităm numai spre vest. Ne putem uita și spre est, și spre sud. Acest lucru este important pentru viitorul industriei gazelor din Azerbaidjan și pentru securitatea energetică a Europei”, a spus Ilham Aliev la un forum organizat la Baku. UE a crescut importurile de gaze din Azerbaidjan În contextul diversificării importurilor de energie, după invazia rusească din Ucraina, UE și-a majorat importurile de gaze din Azerbaidjan până la 13 miliarde metri cubi în 2024, de la opt miliarde metri cubi în 2021. În anul 2022, Bruxellesul a semnat un acord cu Baku pentru dublarea importurilor de gaze, până la cel puțin 16 miliarde metri cubi în 2027. Recent, ministrul azer al Energiei a anunțat că țara sa vrea să își crească exporturile de gaze spre Europa, până la 14 miliarde metri cubi în 2026. Însă, comentariile făcute miercuri de președintele Ilham Aliev sugerează că aceste obiective ar putea fi greu de atins, date fiind dificultățile în obținerea de finanțări în infrastructură din partea Bruxelles-ului. „Toate marile noastre proiecte energetice, petrol sau gaze, sunt finanțate pe baza unui model de 70% împrumuturi și 30% finanțare corporate. Acum instituțiile europene trebuie să revină la această abordare”, a spus Aliev. Autoritățile de la Baku și-au anunțat dorința de a extinde principala arteră de export a gazelor spre Europa, Coridorul Sudic al Gazelor, care se întinde pe o lungime de 3.500 de kilometri, din Azerbaidjan și până în Italia. Un număr de 12 țări, inclusiv 10 din Europa, primesc gaze din Azerbaidjan, a spus Aliyev, în condițiile în care a fost convenit un proiect de gasificare în Albania și un altul este planificat în Bulgaria. CITEȘTE ȘI: Președintele Azerbaidjanului cere Armeniei să accepte condițiile țării sale pentru a putea semna un tratat de pace Sursa foto: Profimedia Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere
După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico. Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa. „Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate. Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei. Presiuni crescânde din partea companiilor de top Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”. Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”. O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat. O dezbatere care se anunță din nou tensionată Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei. Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI. „Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice. Ce urmează pentru AI în Europa? În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI. Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.
Statele UE au votat: Primele contramăsuri împotriva taxelor vamale impuse de SUA intră în vigoare pe 15 aprilie
Statele membre ale Uniunii Europene au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a introduce contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite. Propunerea Comisiei fusese făcută ca răspuns la decizia din martie a SUA de a impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu din UE. Uniunea Europeană se alătură astfel Chinei și Canadei în inițierea de represalii și escaladarea unui conflict comercial global. “UE consideră că taxele vamale ale SUA sunt nejustificate și dăunătoare, provocând daune economice ambelor părți, precum și economiei globale. UE și-a exprimat preferința clară de a găsi rezultate negociate cu SUA, care ar fi echilibrate și reciproc avantajoase”, a anunțat Comisia Europeană. Un comitet de experți în comerț din cele 27 de țări ale UE a votat miercuri după-amiază propunerea Comisiei. Diplomații UE au declarat că 26 de membri ai UE au votat pentru, doar Ungaria împotrivă. Aprobarea a venit în ziua în care au intrat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA impuse Uniunii Europene și a altor câteva zeci de țări, inclusiv taxe de 104% asupra Chinei. Uniunea Europeană se confruntă cu taxe de import de 25% pentru oțel, aluminiu și mașini, precum și cu o nouă serie de taxe mai largi de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Uniunea Europeană va institui taxe de 25% pe o serie de importuri din Statele Unite începând de marțea viitoare, ca răspuns la taxele impuse de SUA pentru metale. UE încă evaluează cum să răspundă la celelalte taxe vamale. Printre importurile americane se numără porumb, grâu, orz, orez, motociclete, păsări de curte, fructe, lemn, îmbrăcăminte și ață dentară, potrivit unui document consultat de Reuters. Acestea au totalizat aproximativ 21 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce înseamnă că represaliile UE vor fi împotriva unor bunuri în valoare mai mică decât exporturile de metale ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, afectate de taxele americane. Taxele vamale urmează să intre în vigoare în etape – pe 15 aprilie, 16 mai și o etapă finală (pe migdale și soia) pe 1 decembrie. „Aceste contramăsuri pot fi suspendate în orice moment, în cazul în care SUA sunt de acord cu un rezultat negociat corect și echilibrat”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump AMENINȚĂ că nu a terminat cu măsurile referitoare la importuri. Președintele spune că va viza sectorul farmaceutic
CE: Exporturile europene de produse agricole au ajuns la un nivel record în 2024. Care au fost principalii parteneri comerciali
Atât exporturile, cât și importurile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene, au atins un nivel record în anul 2024, arată un raport al Comisiei Europene. Potrivit documentului, la nivelul sectorului agroalimentar au fost înregistrate mai multe evoluții pozitive, iar balanța comercială a Uniunii în acest domeniu este una pozitivă, ridicându-se la 63,6 miliarde de euro, arată raportul. Exporturile cumulate de produse agroalimentare ale UE au crescut anul trecut cu 3% (sau 6,6 miliarde euro) până la un nivel record de 235,4 miliarde euro. Marea Britanie a rămas prima destinație a exporturilor UE de produse agroalimentare, în condițiile în care a fost destinația pentru 23% (53,9 miliarde euro) din exporturile blocului comunitar. În schimb, au scăzut exporturile spre Rusia și China. Alte evoluții semnificative în 2024 au fost creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare spre Elveția (cu 6% sau 653 milioane de euro) și spre Japonia (tot cu 6% sau 458 milioane euro). În timp ce preparatele din cereale (24,8 miliarde euro sau 11% din total), produsele lactate (19,7 miliarde euro sau 8%) și vinul (17,4 miliarde euro sau 7%) ocupă primele poziții pe lista produselor agroalimentare exportate de UE în 2024, măslinele și produsele din cacao au înregistrat cele mai mari creșteri ca valoare a exporturilor, în principal datorită exploziei prețurilor. Pe de altă parte, și importurile de produse agroalimentare ale UE au atins un nivel record în 2024, după o creștere de 8% (12,4 miliarde euro) în ritm anual până la 171,8 miliarde euro, depășind precedentul record atins în anul 2022. Potrivit executivului comunitar, acest lucru se datorează în primul rând creșterii dramatice a prețurilor la importurile de cacao, precum și la cafea, fructe și nuci. Brazilia, Marea Britanie și Ucraina au rămas cele mai importante surse pentru produsele agroalimentare importate de UE. Coasta de Fildeș, Ucraina și Nigeria au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale exporturilor spre UE. În schimb, au scăzut puternic importurile blocului comunitar de produse agroalimentare din Rusia (cu 46% sau 865 milioane euro) și Australia (cu 28% sau 722 milioane euro). Creșterea mai puternică a importurilor comparativ cu cea a exporturilor a dus la o diminuare a excedentului balanței comerciale a UE în domeniul agroalimentar, până la un excedent de 63,6 miliarde euro, cu 5,8 miliarde euro (sau 8% mai puțin) decât excedentul record înregistrat în 2023. CITEȘTE ȘI: China a oprit în ultimele două luni importurile de gaz natural lichefiat din SUA. E cea mai lungă asemenea pauză din ultimii cinci ani Donald Trump: Uniunea Europeană trebuie să cumpere din SUA energie în valoare de 350 de miliarde de dolari Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele
Washington Post: Elon Musk i-a cerut în mod direct lui Donald Trump să renunțe la noile taxe vamale
În acest weekend, miliardarul Elon Musk, văzut de multe persoane ca fiind „numărul doi de la Casa Albă”, a lansat o serie de critici pe rețelele sociale la adresa consilierilor președintelui Donald Trump în ceea ce privește taxele vamale uriașe anunțate de Washington și chiar a făcut o serie de apeluri personale în legătură cu acestea către Trump. Potrivit The Washington Post, care citează două surse apropiate discuțiilor, tentativa lui Musk de a-l convinge pe Trump să renunțe la tarife nu a avut succes până acum. Mai mult, luni, Trump a amenințat că va adăuga noi taxe, de 50%, pentru importurile din China, dacă Beijingul nu va renunța la taxele anunțate recent, ca răspuns la decizia SUA. Între timp, Musk a postat un videoclip pe X în care regretatul economist conservator Milton Friedman a prezentat beneficiile cooperării comerciale internaționale, arată sursa citată. Dezacordul lui Musk față de decizia lui Trump cu privire la acest subiect este dezacordul cel mai mare dintre cei doi de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Elon Musk a investit aproape 290 de milioane de dolari pentru a-l sprijini pe Trump în alegerile de anul trecut și a fost numit la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), instituția însărcinată cu reducerea cheltuielilor publice. De asemenea, Musk nu a fost de acord cu alți membri ai Administrației Trump cu privire la chestiuni precum vizele H1-B pentru imigranții calificați și cu privire la abordarea DOGE privind cheltuielile guvernamentale. Sâmbătă, Musk l-a vizat consilierul pentru probleme comerciale al lui Trump, Peter Navarro, lansând un mesaj subtil la adresa acestuia prin care i-a criticat activitatea. „Un doctor în economie de la Harvard este un lucru rău, nu un lucru bun”, a scris Musk. Navarro nu i-a adresat niciun răspuns fondatorului Tesla. Elon Musk nu pare a fi de acord cu războiul comercial spre care s-ar putea îndrepta Statele Unite În replică, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, i-a luat apărarea lui Navarro, subliniind că actuala Administrație a înregistrat progrese remarcabile de la preluarea mandatului de către Donald Trump. „Președintele a alcătuit o echipă remarcabilă de indivizi foarte talentați și experimentați, care aduc idei diferite la masă, știind că președintele Trump este cel mai important factor de decizie. Când el ia o decizie, toți vorbesc în aceeași direcție pentru a o executa. De aceea această Administrație a făcut mai mult în două luni decât a făcut cea anterioară în patru ani”, a transmis aceasta într-un comunicat de presă. Între timp, într-un interviu cu vicepremierul italian Matteo Salvini în weekend, Musk a spus că și-ar dori să vadă o „zonă de liber schimb” între Europa și Statele Unite „În final, sper că este de acord că atât Europa, cât și Statele Unite, ar trebui să treacă în mod ideal, în în opinia mea, la o situație cu tarife zero”, a declarat el. Musk a mai spus că și-ar dori mai multă libertate de mișcare pentru cetățenii europeni și cei ai Statelor Unite și a adăugat că oamenii ar trebui să lucreze în orice țară (din UE sau în SUA, n. red.) „dacă își doresc acest lucru”, mai arată sursa citată. CITEȘTE ȘI: Donald Trump a semnalat că Elon Musk ar putea DEMISIONA de la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală Elon Musk atribuie „stângii radicale” excluderea lui Marine Le Pen din cursa prezidențială /Un fost oficial SUA compară situația cu cea din ROMÂNIA Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele