Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico. Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă. Noul front al războiului comercial Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale. Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale. Instrumentele de presiune și riscurile escaladării În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE. Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice. Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului. Echilibrul între negociere și fermitate În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate. Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.
Europa vrea suveranitate tehnologică: investește 1,3 miliarde de euro în inteligență artificială, securitate cibernetică și competențe digitale
Comisia Europeană a anunțat recent o investiție majoră în valoare de 1,3 miliarde de euro, în cadrul programului Digital Europe Programme (DIGITAL), cu scopul de a consolida suveranitatea tehnologică a continentului. Investiția se concentrează pe trei direcții principale: inteligența artificială (AI), securitatea cibernetică și dezvoltarea competențelor digitale. Proiecte-cheie pentru viitorul digital al Europei Fondurile sunt programate să fie distribuite în perioada 2025-2027 și vor susține proiecte diverse, printre care se numără întărirea rezilienței cibernetice și protejarea infrastructurilor critice precum spitalele și cablurile submarine. De asemenea, o parte semnificativă a investiției va merge către dezvoltarea proiectelor AI în domeniul securității cibernetice și a programelor educaționale axate pe securitatea datelor și alte competențe digitale. Comisia a subliniat că aceste investiții fac parte dintr-un program mai amplu, DIGITAL, care prevede fonduri totale de 8,1 miliarde de euro pentru produse și soluții tehnologice inovatoare pe o perioadă de patru ani (2023-2027). Condiții stricte pentru companii și strategia UE de autonomie tehnologică „Soluțiile în domeniul securității cibernetice, cum ar fi EU Cybersecurity Reserve, vor contribui semnificativ la îmbunătățirea rezilienței și securității infrastructurilor esențiale, inclusiv ale spitalelor și cablurilor submarine,” a declarat Comisia Europeană cu ocazia anunțului, informează agenția de presă Reuters. Pentru a avea acces la aceste fonduri, companiile trebuie să fie stabilite într-un stat membru al UE. Această cerință ar putea constitui o provocare pentru companiile din Statele Unite și Marea Britanie, în contextul relațiilor tensionate dintre aceste state și Uniunea Europeană din ultimii ani. Regatul Unit continuă să gestioneze consecințele economice și de reglementare ale Brexit-ului, în timp ce Statele Unite au fost implicate în diferite dispute comerciale și politice cu blocul european. Prin anunțul acestei inițiative, UE își manifestă intenția clară de a-și dezvolta propriile tehnologii în mod independent față de Statele Unite și Asia, regiunile considerate tradițional ca centre globale ale inovației tehnologice. „Asigurarea suveranității tehnologice europene începe cu investiții în tehnologii avansate și facilitarea dezvoltării competențelor digitale ale cetățenilor europeni,” a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. Prin intermediul Digital Europe Programme, UE urmărește să asigure că noile tehnologii și oportunitățile pe care acestea le aduc ajung eficient și rapid la cetățeni, companii și administrațiile publice europene.
Scandalul Huawei lovește Parlamentul European: anchetă penală, birouri percheziționate, plăți suspecte către eurodeputați
Un nou val de tensiune a cuprins instituțiile europene, după ce autoritățile judiciare belgiene au lansat o anchetă de amploare privind presupuse plăți ilegale făcute de compania chineză Huawei către membri ai Parlamentului European. Investigația, aflată în desfășurare, vizează activități de lobby suspecte și posibile acte de corupție care ar fi avut drept scop influențarea poziției oficiale a instituției europene în favoarea gigantului tech din China. Percheziții la Strasbourg și Bruxelles Potrivit informațiilor obținute de publicația Politico, două birouri ale asistenților politici ai unor eurodeputați au fost percheziționate joi în sediul Parlamentului European din Strasbourg, Franța. Oficiali apropiați anchetei au confirmat că aceste percheziții au legătură directă cu investigația asupra practicilor de lobby desfășurate de Huawei. Birourile respective fuseseră sigilate încă din 13 martie, zi în care autoritățile belgiene au coordonat o amplă operațiune ce a vizat peste 20 de locații din Belgia și Portugalia. În paralel, alte două birouri din sediul Parlamentului de la Bruxelles fuseseră anterior percheziționate și ulterior redeschise. Scrisoare de susținere în centrul scandalului În centrul anchetei se află o scrisoare deschisă semnată de opt membri ai Parlamentului European, care ar fi fost redactată în 2021 pentru a apăra interesele Huawei în contextul tensiunilor comerciale și geopolitice dintre UE, SUA și China. Documente judiciare consultate de jurnaliștii Politico sugerează că această inițiativă ar fi fost susținută financiar de compania chineză. Procurorii investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține sprijinul eurodeputaților, în condițiile în care firma era deja supusă unor presiuni internaționale privind riscurile de securitate cibernetică asociate echipamentelor sale. Arestări și acuzații penale În cadrul anchetei, patru persoane au fost deja inculpate pentru corupție și constituirea unui grup infracțional organizat, iar o altă persoană este acuzată de spălare de bani. Printre cei vizați se află și un asistent parlamentar al eurodeputatului italian Fulvio Martusciello (grupul PPE), care a fost arestat în Italia pe 20 martie. Parlamentul European a confirmat suspendarea sa din funcție. Martusciello este cunoscut ca principalul promotor al scrisorii deschise din 2021, document considerat acum element central în presupusa schemă de influențare politică orchestrată de Huawei. Reacția companiei Huawei a reacționat anterior într-un comunicat oficial, afirmând că are o politică de „toleranță zero față de corupție și orice alte forme de abatere” și că se angajează să respecte „în orice moment toate legile și reglementările aplicabile”. Compania nu a oferit însă comentarii suplimentare cu privire la acuzațiile concrete investigate în Belgia. Un nou capitol în criza de încredere Scandalul survine într-un moment sensibil pentru relațiile UE-China și ridică semne de întrebare cu privire la transparența activităților de lobby din interiorul instituțiilor europene. Nu este prima oară când Parlamentul European este implicat într-o anchetă de corupție cu ramificații internaționale — dar amploarea și gravitatea acuzațiilor din acest caz, precum și implicarea unei companii de talia Huawei, amplifică miza politică. Ancheta este în curs, iar instituțiile europene evită deocamdată declarațiile publice. Totuși, presiunea pentru mai multă transparență și răspundere în fața cetățenilor este în creștere.
FT: Autoritățile de supraveghere bancară din UE avertizează că relaxarea reglementărilor riscă să provoace un nou colaps financiar
Demersul Comisiei Europene de a simplifica și raționaliza reglementarea financiară îi neliniștește pe reprezentanții principalelor autorități de supraveghere cu privire la riscul ca principalele măsuri de protecție să fie diluate. Doi dintre reprezentanții celor mai importante autorități de supraveghere financiară din UE au declarat pentru Financial Times că sunt hotărâți să prevină eliminarea măsurilor de prevenire a crizelor, în cadrul eforturilor de relansare a creșterii economice a regiunii. „Dacă este vorba despre dereglementare și scăderea nivelului de protecție financiară, nu vom fi pregătiți să facem față volatilității. Asta înseamnă crize, ceea ce înseamnă mai puțină creștere,” a declarat Dominique Laboureix, șeful Comitetului Unic de Rezoluție. Comitetul Unic de Rezoluție este o agenție a UE înființată la Bruxelles în 2015, ca parte a unui set mai larg de reforme cunoscut sub numele de “uniunea bancară”, și se ocupă de băncile falimentare din zona euro. Intervenția, care este neobișnuită pentru organismele de supraveghere, vine după ce Comisia Europeană a anunțat recent că intenționează să reducă drastic domeniul de aplicare al normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea companiilor, introduse în urmă cu doi ani. De asemenea, Comisia revizuiește normele privind capitalul pentru bănci și asigurători, ca parte a planurilor de stimulare a activității și a creșterii pieței financiare. Unii oficiali doresc ca Bruxelles-ul să meargă mai departe. Șefii băncilor centrale din Germania, Franța, Spania și Italia au scris recent Comisiei, solicitându-i să elimine secțiunile „nejustificat de complexe” ale normelor financiare care denaturează concurența internațională fără a îmbunătăți stabilitatea financiară. Șeful Comitetului Unic de Rezoluție: „Nu uitați criza din 2008” Laboureix a declarat că este „absolut pregătit” să răspundă solicitărilor de reducere a poverii reglementărilor, dar a avertizat factorii de decizie să nu uite lecțiile ultimei mari prăbușiri a sectorului bancar: „Nu uitați criza din 2008. Ce a însemnat aceasta? Nevoia de a salva o mulțime de bănci. Sunt gata să discut despre simplificare, dar nu sunt gata să cobor ștacheta în ceea ce privește protejarea stabilității financiare”. Frank Elderson, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat că, după criza financiară din 2008, Guvernele din zona euro au cheltuit 1.500 de miliarde de euro pentru sprijinirea capitalului și 3.700 de miliarde de euro pentru sprijinirea lichidităților sistemului financiar. „Este bine să ne amintim de ce am făcut acest lucru în primul rând”, a declarat Elderson, adăugând: „Nu trebuie să fim relaxați și să spunem că următorul deceniu va fi roz – trebuie să fim precauți în ceea ce privește eliminarea funcțiilor de supraveghere care ar putea duce la repetarea acestei situații.” „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor” Săptămâna trecută, Elderson a declarat în timpul unei conferințe bancare la Londra: „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor”. În loc să reducă cerințele de reglementare, el a afirmat că UE ar trebui să se concentreze pe armonizarea acestora în cadrul celor 27 de state membre: „Nu reduceți normele, armonizați-le”, a spus Elderson . Reprezentantul BCE a declarat că sprijină „simplificarea într-un mod nuanțat” a normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea, dar a avertizat că, dacă se merge prea departe, băncile ar putea fi private de informațiile de care au nevoie de la companii pentru a-și evalua propria expunere la riscurile legate de schimbările climatice. „Au fost toate perfecte? Probabil că nu”, a spus el. „Putem să ne descurcâm mai bine fără să plătim un preț prea mare? Posibil. Dacă acest lucru ar duce la faptul că băncile nu ar mai avea datele de care au nevoie pentru a evalua aceste riscuri, aceasta ar fi o problemă pentru bănci și ne-ar îngreuna munca în calitate de autoritate de supraveghere.” „Câteva bănci” ar putea fi amendate 5% din cifra de afaceri pentru că nu au abordat riscurile privind schimbarea climatică BCE a presat băncile din zona euro să abordeze riscurile generate de inundații, secetă, incendii de vegetație și tranziția de la combustibilii fosili, amenințând că le va amenda pe cele care întârzie. BCE are puterea de a impune băncilor „penalități periodice” în valoare de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică în fiecare zi, timp de până la șase luni. Elderson a declarat că există „câteva bănci” pentru care astfel de penalități sunt încă „o posibilitate concretă”, după ce au ratat primul dintr-o serie de termene limită pentru a lua măsuri de abordare a riscurilor climatice din bilanțurile lor. „Există un număr mic” de alte bănci care au fost informate că ar putea, de asemenea, să se confrunte cu sancțiuni pentru ratarea celui de-al doilea termen limită al BCE privind acțiunile climatice, stabilit pentru sfârșitul anului 2023, a spus el. Un ultim termen a expirat atât de recent încât este „prea devreme pentru a spune” dacă vreo bancă ar putea fi amendată pentru acest lucru. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană a stabilit un termen de cinci ani pentru creșterea capacității de APĂRARE/ Premierul Poloniei sprijină inițiativele militare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Comisia Europeană amână taxele vamale pe produsele americane până la jumătatea lunii aprilie
Comisia Europeană a anunțat joi că amână până la jumătatea lunii aprilie intrarea în vigoare a contramăsurilor sale care vizează produsele americane, ca răspuns la taxele vamale de 25% pe oțel și aluminiu impuse de Administrația Donald Trump. „Contramăsurile UE anunțate la 12 martie vor intra toate în vigoare la jumătatea lunii aprilie”, a anunțat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerț, explicând că acest lucru ar oferi „mai mult timp” pentru negocierile cu Administrația americană, conform Le Figaro. Chiar în ziua intrării în vigoare a taxelor americane, pe care le consideră „nejustificate” și „dăunătoare”, Uniunea Europeană a anunțat taxe vamale „puternice, dar proporționale” pentru o serie de produse importate din SUA, cum ar fi bărcile, motocicletele și whisky, începând cu 1 aprilie. Dar, potrivit a două surse europene intervievate de AFP, Spania, Franța și Italia au făcut presiuni pentru a câștiga puțin timp, temându-se de amenințarea lui Trump de a impune taxe pe vinurile europene și alte băuturi spirtoase ca răspuns la taxele vamale pe whisky anunțate de Bruxelles. Potrivit uneia dintre aceste surse, acest produs va fi chiar retras de pe lista produselor vizate începând cu jumătatea lunii aprilie. Pentru moment, Comisia a anunțat că nu s-a decis încă nimic. Comisia Europeană vrea un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane” Taxele vamale impuse de Administrația Donald Trump vor avea impact asupra creșterii economice a zonei euro, a afirmat Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că situația inflației va deveni mai ”incertă”. Reacția europeană urma să aibă loc în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile UE puse în aplicare în 2018 și 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din timpul primului mandat al lui Donald Trump urmau să reintre în vigoare automat, suspendarea lor expirând la 31 martie. O a doua serie de taxe ar urma să intre în vigoare la 13 aprilie. În cele din urmă, Comisia „a decis să alinieze calendarul pentru cele două seturi de contramăsuri ale UE”, a explicat Olof Gill. „Prin alinierea calendarelor, Comisia consultă simultan statele membre cu privire la ambele liste. Acest lucru lasă mai mult timp pentru discuțiile cu Administrația SUA”, a observat el. „Scopul nostru este de a găsi un echilibru corect între produse, ținând seama de interesele producătorilor, exportatorilor și consumatorilor din UE”. „Această modificare reprezintă o ușoară ajustare a calendarului și nu diminuează impactul răspunsului nostru”, a spus el, subliniind dorința Comisiei de a găsi un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane, minimizând în același timp potențialul impact negativ asupra producătorilor și consumatorilor din UE”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Axios.com: Cum sunt AFECTATE politicile economice pe plan global de acțiunile lui Trump /Expert: Activitățile încetinesc Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele