Gimnasta Ana Maria Bărbosu vrea să-și ia diplomă în inginerie civilă la Stanford pe banii americanilor
Gimnasta Ana Maria Bărbosu a plecat din România pentru a studia la celebra universitate Stanford, din Statele Unite, acolo unde a primit o bursă sportivă. Ea a explicat de ce a luat această decizie și spune că vrea să-și ia o diplomă în inginerie civilă. Aflată la momentul confesiunilor, sportiva a vorbit despre sportul în care s-a afirmat, dar și despre viața sa în afara antrenamentelor și competițiilor. Bursa sportivă primită în SUA a fost binevenită pentru Ana Bărbosu întrucât îi oferă oportunitatea să studiez și același timp să practice gimnastica. Mai greu a fost cu reacția părinților. „M-am supărat pe ei, pentru că eram «Stați un pic, eu mă gândesc pentru viitorul meu și încerc să fac ceva și voi îmi spuneți că sunt visuri nebunești și nu sunt destul de matură să văd că nu e pe bune?». Și încet-încet eu am tot făcut demersurile, ei m-au ajutat să învăț cum să trimit e-mailuri, cum să selectez persoanele cu care ar trebui să comunic și tot așa. Și după aceea părinții, când au văzut că e pe bune treaba, au zis «Wow!» Și după aceea m-au susținut până în pânzele albe, pentru că vă dați seama că a fost cam un an. A fost cam un an de discuții și înainte să iau decizia și după aceea înainte să plec efectiv. Și vă dați seama că au existat multe momente în care eram nehotărâtă, voiam să renunț, voiam… «Nu, că eu nu pot să merg acolo». Și părinții s-au ținut ei tare ca să-mi dea mie curaj că pot să fac”, a declarat Ana Bărbosu în podcastul lui Cătălin Striblea. Apoi a explicat cum e să studieze și ce oportunități are la celebra universitate din Statele Unite ale Americii. „Este o bursă sportivă care îmi dă oportunitatea să studiez acolo în același timp cu practicarea gimnasticii și, cu siguranță, este o oportunitate. Datorită sistemului de acolo, am oportunitatea să explorez mai multe cursuri și mai multe arii la universitate. În primul an, am luat diferite cursuri de literatură, de matematică, de antropologie, pe toate ariile. Și am realizat că, până la urmă, am o satisfacție mai mare când învăț și reușesc să înțeleg concepte noi la cursurile de matematică. Cumva, acest lucru m-a împins către dorința de a avea la sfârșitul facultății o diplomă în inginerie civilă sau Management Science and Engineering, așa se numește, însă e un fel de diplomă în afaceri. Dar, cu siguranță, n-o să fie ușor și, de obicei, mă feresc să spun dinainte ce o să fac, pentru că niciodată nu știi dacă vei reuși până la capăt, însă acesta este parcursul pe care mi-l propun. E cu totul o altă lume, pot să spun. Pentru că lucrurile care m-au făcut să mă îndrăgostesc cumva de universitatea unde mă aflu acum sunt faptul că nu ești văzut doar ca un sportiv sau doar ca un elev, ca un student. Studenții atleți care sunt acolo au atât de multe pasiuni și lucruri pe care vor să le realizeze și se implică în absolut fiecare club extrașcolar sau voluntariat. Iar modul în care lumea îți recunoaște eforturile și calitatea ca om te face să te simți bine”, a mai spus sportiva. Ana Bărbosu, suspendată provizoriu de ITA Pe plan sportiv, Ana Bărbosu își joacă viitorul la Lausanne, unde s-a aliniat la startul celui mai dificil „concurs” din viața sa, de data aceasta în fața judecătorilor de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). Este vorba despre anularea unei suspendări de doi ani solicitate de ITA, după ce sportiva a bifat trei ratări ale controalelor în afara competiției într-un interval de 12 luni. La sediul Curții de la Lausanne, gimnasta a înfruntat Federația Internațională de Gimnastică (FIG) într-o audiere maraton de cinci ore. Cazul nu implică consumul unor substanțe interzise, ci reprezintă o problemă strict administrativă, apărută în contextul mutării sale în SUA, unde studiază și concurează pentru celebra Universitate Stanford. Sistemul de monitorizare al ITA nu iartă nicio eroare de raportare în programul ADAMS, instrumentul WADA prin care sportivii de elită trebuie să își declare locația 24 de ore din 24. Pentru a-și proteja sportiva de 20 de ani în fața suspendării drastice care i-ar bloca complet cariera, Universitatea Stanford nu a lăsat nimic la voia întâmplării. Oficialii americani l-au angajat pe celebrul avocat Howard Jacobs, nimeni altul decât specialistul care a reușit să obțină reducerea istorică a pedepsei Simonei Halep în celebrul său dosar de la TAS.
Procesul Anei Bărbosu la TAS depinde de Jeffrey Benz. Avocatul Howard Jacobs l-a ales după cazul Simonei Halep
Ana Bărbosu își joacă viitorul sportiv la Lausanne, unde s-a aliniat la startul celui mai dificil „concurs” din viața sa, de data aceasta în fața judecătorilor de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). La sediul Curții de la Lausanne, gimnasta tricoloră a înfruntat Federația Internațională de Gimnastică (FIG) într-o audiere maraton de cinci ore. Miza este una uriașă. Cum au apărut cele trei ratări în programul ADAMS Este vorba despre anularea unei suspendări de doi ani solicitate de Agenția Internațională de Testare (ITA), după ce sportiva a bifat trei ratări ale controalelor în afara competiției (whereabouts failures) într-un interval de 12 luni. Important de precizat, cazul nu implică consumul unor substanțe interzise, ci reprezintă o problemă strict administrativă, apărută în contextul mutării sale în SUA, unde studiază și concurează pentru celebra Universitate Stanford. Sistemul de monitorizare al ITA nu iartă nicio eroare de raportare în programul ADAMS, instrumentul WADA prin care sportivii de elită trebuie să își declare locația 24 de ore din 24. Pentru Ana Bărbosu, adaptarea la rigoarea sistemului universitar american și o serie de disfuncționalități logistice au declanșat acuzațiile oficiale de încălcare a articolului 2.4 din Regulamentul Antidoping al FIG. Erorile s-au concentrat într-o perioadă scurtă, de doar patru luni, între septembrie 2025 și ianuarie 2026. Dacă prima ratare s-a produs pe teritoriu românesc, următoarele două au fost strâns legate de mutarea în Statele Unite. Cea de-a doua abatere a survenit dintr-un paradox birocratic, a ajuns mai devreme în America, Ana a trecut în sistemul ADAMS că poate fi găsită în campusul Stanford. Universitatea nu îi comunicase însă că porțile campusului se deschid la o dată ulterioară. Obligată să se cazeze temporar în altă parte, sportiva a omis să își actualizeze coordonatele în aplicație. Când ofițerii anti-doping au sosit la control, au găsit campusul închis, bifând astfel o nouă absență nemotivată. Avocatul Simonei Halep, trimis de Universitatea Stanford pentru salvarea gimnastei Pentru a-și proteja sportiva de 20 de ani în fața suspendării drastice care i-ar bloca complet cariera, Universitatea Stanford nu a lăsat nimic la voia întâmplării. Oficialii americani l-au angajat pe celebrul avocat Howard Jacobs, nimeni altul decât specialistul care a reușit să obțină reducerea istorică a pedepsei Simonei Halep în celebrul său dosar de la TAS. Jacobs l-a nominalizat în panelul de la TAS pe cel cu care a colaborat și la procesul Simonei Halep, Jeffrey Benz. Un foarte cunoscut nume al arbitrajului sportiv internațional (unul dintre cei aproximativ 400 de arbitri TAS din întreaga lume), potrivit golazo.ro. Benz este dublu calificat drept avocat în Statele Unite (California, Colorado, New York, Hawaii) și barrister în Marea Britanie (Membru la 4 New Square Chambers din Londra). Fost patinator de performanță și fost consilier juridic general al Comitetului Olimpic al SUA (USOC), el predă Dreptul Sportului și Arbitrajul la Pepperdine University și este renumit pentru eficiența cu care soluționează disputele procedurale și de dopaj de mare complexitate. Strategia apărării Strategia apărării în fața completului de arbitri s-a bazat de acestă dată pe demonstrarea bunei-credințe și pe argumentul că erorile au fost cauzate de o lipsă acută de informare logistică, nu de o tentativă de sustragere de la control. Pentru emiterea unui verdict favorabil la TAS nu este necesară unanimitatea, ci doar acordul a doi dintre cei trei arbitri din complet. Decizia finală este așteptată în perioada următoare și va stabili dacă românca va fi iertată sau dacă va fi obligată să ispășească perioada de inactivitate.
O nouă speranță medicală: Ultrasunetele pot sprijini vindecarea creierului după un accident vascular cerebral
Un nou studiu al Universității Stanford sugerează că ultrasunetele pulsate aplicate prin craniu ar putea îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire după un accident vascular cerebral hemoragic, scrie New Scientist. În experimentele pe șoareci, această metodă a eliminat celulele sangvine moarte și a accelerat recuperarea prin stimularea drenajului limfatic, reducând inflamația și leziunile cerebrale fără intervenție chirurgicală. Cum ajută ultrasunetele creierul să se vindece AVC-urile hemoragice, cauzate de ruperea unui vas de sânge, reprezintă aproximativ 15% din totalul cazurilor, dar sunt printre cele mai periculoase. Tratamentul actual implică deseori proceduri invazive pentru îndepărtarea cheagurilor, ceea ce crește riscul de infecții și deteriorare suplimentară a țesuturilor. Cercetătorul principal, Raag Airan, a descoperit că undele ultrasonice pot mobiliza lichidul cefalorahidian, curățând în siguranță resturile din creier. În testele de laborator, șoarecii tratați cu ultrasunete au avut o rată de supraviețuire aproape dublă față de cei netratați și au prezentat o coordonare și o forță musculară mai bune. Știința din spatele recuperării Ultrasunetele au activat proteine sensibile la presiune din celulele imune ale creierului, reducând inflamația și stimulând eliminarea celulelor moarte. Această stimulare a crescut și fluxul de lichid cefalorahidian, permițând eliminarea deșeurilor prin nodurile limfatice din gât (un mecanism esențial de detoxifiere). Efectele observate imită procesele naturale de curățare ale creierului, sugerând că ultrasunetele pot sprijini sănătatea neurologică pe termen lung. Potențial pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative Cercetarea, publicată în revista Nature Biotechnology, ar putea avea aplicații mai largi dincolo de recuperarea după AVC. Deoarece ultrasunetele pot elimina particule mari, precum celulele sangvine, oamenii de știință cred că pot ajuta și la îndepărtarea proteinelor toxice mai mici, asociate cu Alzheimer și Parkinson. Testele clinice pe pacienți cu Alzheimer urmează să înceapă anul viitor.