Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu mai poate verifica stocul de uraniu al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai reușit de luni întregi să verifice stocurile de uraniu aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor nucleare din Iran, potrivit unui raport confidențial obținut de Associated Press. Instituția avertizează că a „pierdut continuitatea informațiilor” privind materialele nucleare declarate anterior de Teheran la instalațiile afectate de atacurile Israelului și Statelor Unite în timpul conflictului din iunie, și cere ca situația să fie „rezolvată urgent”. Ultimul raport complet al AIEA, publicat în septembrie, arăta că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate, un pas tehnic scurt față de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat recent pentru AP că o astfel de cantitate ar fi suficientă pentru până la zece bombe nucleare, dacă Iranul ar decide să militarizeze programul său atomic. „Asta nu înseamnă că Iranul are o armă nucleară,” a subliniat el. Teheranul insistă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice. Totuși, AIEA și mai multe state occidentale susțin că Iranul a avut un program organizat de dezvoltare a armelor nucleare până în 2003.Raportul de miercuri accentuează îngrijorările internaționale privind lipsa de transparență a Iranului, într-un moment în care tensiunile regionale rămân ridicate, iar sancțiunile economice continuă să afecteze grav economia țării.
Secretar de stat în Ministerul ENERGIEI: Se poartă discuţii pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica
Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, anunţă „deschiderea discuţiilor” pentru un contract pe zece ani cu privire la furnizarea de uraniu între compania de stat Nuclearelectrica şi Kazatomprom. Oficialul a condus delegaţia Ministerului Energiei la lucrările Grupului de lucru Kazahstan–România în domeniul energiei, desfăşurate la Astana. „Am purtat discuţii constructive cu ministrul Energiei, Erlan Akkenzhenov, vice-ministrul Energiei, Ilyas Bakytzhan, vice-ministrul Afacerilor Externe, Roman Vassilenko, şi cu preşedintele Agenţiei pentru Dezvoltare Nucleară, Almassadam Satkaliyev. De asemenea, am avut întâlniri importante cu conducerea companiei KazAtomProm. Am discutat despre consolidarea colaborării în sectorul energetic, securitatea aprovizionării cu ţiţei, politici fiscale cu impact asupra companiilor cu capital kazah din România şi posibile noi proiecte comerciale. Un punct-cheie: deschiderea discuţiilor pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica”, scrie el, pe Facebook. România este interesată şi de transferul de tehnologie pentru prelucrarea beriliului, iar KazAtomProm a invitat delegaţia României să viziteze fabrica metalurgică de la Ulba în luna iulie. „Un pas important pentru întărirea cooperării energetice româno-kazahe!”, a conchis el. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja susține că nu sunt probleme în sistemul energetic național: „Nu există RISC de blackout! Ținem lumina aprinsă pentru România” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Bursa de valori București a deschis pe roșu. Toți indicii bursieri sunt în SCĂDERE după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Sebastian Burduja despre proiectul de la Teiuș: Peste 600 MW au fost deja finalizaţi şi conectaţi la reţeaua naţională. Suntem pe drumul cel bun Gigi Becali spune că George Simion știa din 18 martie că va intra în turul 2 cu Nicușor Dan: „Ce facem?! Dacă ne învață așa, cu libertatea de gay” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Energia care vine din deșeuri: japonezii au creat prima baterie reîncărcabilă pe bază de uraniu
O nouă descoperire remarcabilă în domeniul energiei electrice vine din Japonia și promite să rescrie complet regulile jocului: prima baterie reîncărcabilă pe bază de uraniu a fost inventată. Dacă până acum uraniul era asociat exclusiv cu centralele nucleare și cu riscuri radioactive, cercetătorii japonezi au găsit o cale inedită de a transforma un deșeu periculos într-o resursă utilă și stabilă pentru viitorul energetic al planetei. Echipa din spatele acestei invenții este formată din specialiști ai Agenției Japoneze pentru Energie Atomică, iar ideea lor a fost simplă, dar revoluționară: să folosească uraniul epuizat, un produs secundar rezultat din îmbogățirea combustibilului nuclear, ca material activ într-un acumulator. Această inițiativă ar putea marca începutul unei noi epoci pentru tehnologiile de stocare a energiei și pentru modul în care gestionăm deșeurile radioactive. În esență, noua baterie urmează același principiu de funcționare ca orice baterie clasică, însă în loc să folosească metale comune precum litiu, plumb sau nichel, cercetătorii au integrat uraniu ca element activ în reacția electrochimică. De remarcat este faptul că uraniul utilizat are aceleași caracteristici chimice ca uraniul epuizat, ceea ce deschide o poartă neașteptată către valorificarea acestor resturi radioactive. Prototipul realizat de cercetători este compact – are doar 10 cm în lățime și 5 cm în înălțime, iar tensiunea generată este de 1,3V, foarte apropiată de tensiunea unei baterii alcaline obișnuite. Deși pare modest la prima vedere, performanțele obținute după zece cicluri complete de încărcare și descărcare au fost constante, sugerând un potențial real de durabilitate. În paralel, japonezii explorează și versiuni mai sofisticate ale bateriei, inclusiv baterii redox cu flux, unde electroliții circulă prin sisteme de pompe, mărind capacitatea de stocare și eficiența energetică. Acestea ar putea deveni soluții ideale pentru stocarea energiei solare, ajutând la echilibrarea rețelelor în perioadele cu variații mari de producție și consum. De la risipă radioactivă la resursă de viitor Până acum, uraniul epuizat era o problemă majoră pentru statele cu activitate nucleară intensă. Doar Japonia are în stoc peste 16.000 de tone de uraniu epuizat, în timp ce la nivel mondial se estimează că există în jur de 1,6 milioane de tone. Dacă această tehnologie se dovedește viabilă la scară largă, nu doar că vom reuși să valorificăm un deșeu problematic, dar vom crea și o sursă alternativă de energie care să reducă presiunea asupra materiilor prime rare. Totuși, e important să înțelegi că aplicarea practică a acestor baterii va fi limitată la medii industriale controlate, cum sunt centralele nucleare sau marile huburi energetice. Uraniul rămâne o substanță radioactivă, chiar și în forma sa epuizată, iar implementarea tehnologiei va necesita reglementări stricte, protocoale de siguranță și o infrastructură specială. Însă potențialul este uriaș. Bateriile pe bază de uraniu ar putea deveni veriga lipsă dintre producerea de energie regenerabilă și stocarea eficientă a acesteia, o provocare reală în contextul tranziției ecologice. Gândește-te cât de util ar fi să transformăm o sursă de poluare într-un vector de sustenabilitate energetică. Ce înseamnă acest pas pentru viitorul energetic global Dacă tehnologia bateriilor pe bază de uraniu se dezvoltă și se dovedește sigură, am putea asista la o revoluție în domeniul stocării energiei. De ce? Pentru că multe dintre actualele provocări în tranziția către surse regenerabile se leagă de lipsa unor sisteme eficiente de stocare. Soarele nu strălucește noaptea, iar vântul nu bate tot timpul – ceea ce înseamnă că surplusul de energie produs trebuie păstrat undeva. Aici pot interveni aceste noi tipuri de baterii. În plus, dacă statele care acum se luptă cu depozitarea uraniului epuizat vor putea să-l transforme în energie, costurile de stocare ar putea scădea, iar economia circulară ar primi un impuls important în sectorul nuclear. Sigur, drumul de la laborator la implementare comercială e lung și plin de obstacole, însă primele teste arată că bateria pe bază de uraniu este nu doar posibilă, ci și eficientă. Rămâne de văzut cum va răspunde piața și cât de repede se vor adapta reglementările pentru a permite acest pas îndrăzneț. Viitorul ar putea fi alimentat de deșeuri – dar într-un mod cu totul nou și benefic pentru întreaga planetă.