Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei
Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.
UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”
Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.
Ursula von der Leyen înfruntă două moțiuni de cenzură în Parlamentul European. Ce grupuri o vor demisă
Luni, europarlamentarii vor dezbate, iar joi vor vota asupra celor două moțiuni de cenzură depuse împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care va putea evalua statutul majorității sale la Strasbourg, scrie AFP, citată de Agerpres. Calendarul acesta a fost convenit miercuri de liderii grupurilor parlamentare. Aceste moțiuni sunt depuse de extrema dreaptă și stânga radical. Însă aceste moțiuni nu au șanse să p înlăture pe Ursula von der Leyen, însă riscă să evidențieze tensiunile din Parlament din ultimul an. De altfel, opoziția intenționează în special să denunțe acordul comercial, semnat în această vară de Ursula von der Leyen cu SUA, pe care mulți europarlamentari, chiar și cei care o susțin pe președinta Comisiei, îl consideră dezechilibrat. sursa foto: Hepta La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins în mare parte o moțiune de cenzură a extremei drepte ce a vizat-o pe șefa executivului european. Dar examinarea a trei moțiuni de cenzură în doar câteva luni este fără precedent la Strasbourg. Acest fapt reflectă schimbarea configurației politice de la alegerile europene din iunie 2024, care au fost marcate de ascensiunea extremei drepte și consolidarea dreptei. De precizat este că, pentru a reuși, o moțiune de cenzură ar trebui să obțină cele două treimi din voturile exprimate, dar și majoritatea absolută a membrilor Parlamentului, asta însemnând cel puțin 361 de eurodeputați. Autorul recomandă: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Ursula von der Leyen salută victoria PAS la alegerile europarlamentare: „Moldova, ai reușit din nou, ușa noastră este deschisă”
De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Poziția Ursulei von der Leyen cu privire la alegerile din Germania. Ce spune șefa Comisiei Europene despre posibila candidatură la prezidențiale, în 2027
Ursula von der Leyen nu se gândește să candideze la alegerile prezidențiale din Germania din 2027, a declarat politicianul german într-un interviu acordat unui ziar și publicat duminică. „Sunt pe deplin dedicată îndatoririlor mele de președintă a Comisiei și nu sunt disponibilă pentru alte funcții”, a declarat von der Leyen în răspunsurile scrise la întrebările adresate de publicațiile din Leading European Newspaper Alliance. Von der Leyen, care a fost numită din nou în funcția de președinte al Comisiei anul trecut, ocupă acest post din 2019. Articolele apărute în presa germană în această vară păreau să sugereze că ar putea părăsi executivul UE înainte de sfârșitul mandatului său, în 2029, pentru a candida la președinția Germaniei, potrivit Politico. Alte subiecte abordate în interviu au fost apărarea, acordul comercial dintre UE și SUA și situația din Gaza. Von der Leyen a repetat că trebuie găsită „adevărata securitate” pentru Israel, în timp ce toți palestinienii merită „un prezent și un viitor sigur”. Președinta a afirmat că soluția cu două state este „singura perspectivă pentru o pace durabilă în regiune”. Acțiunile guvernului israelian din ultima lună sunt „o încercare clară de a submina” această soluție, a spus ea. Acesta este motivul pentru care Comisia a decis să propună o serie de „măsuri specifice și proporționale” împotriva Israelului, în urma constatărilor privind încălcarea drepturilor omului în Gaza, a spus ea. Totuși, „sunt conștientă că este dificil să se găsească majorități”, a spus von der Leyen.
Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Ucraina ratifică parteneriat istoric cu Marea Britanie / Roberta Metsola discută cu Zelenski la Kiev
Parlamentul ucrainean a ratificat un acord de parteneriat pe 100 de ani cu Marea Britanie, care include cooperare militară, energetică, științifică, culturală și economică. Acordul prevede sprijin militar britanic de cel puțin 3,6 miliarde de lire anual până în 2030/2031, inclusiv instruirea soldaților și piloților ucraineni și livrări de echipamente de aviație. Trupele ruse încep să părăsească Belarus după exercițiile Zapad-2025 Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Andrii Demchenko, a declarat că trupele rusești au început să părăsească poligoanele din Belarus după exercițiile Zapad-2025, care au implicat aproximativ 100.000 de militari și au tensionat flancul estic al NATO. Parlamentul Ucrainei aprobă legea privind ombudsmanul militar Astăzi, parlamentul ucrainean a adoptat în a doua și ultima lectură legea care înființează funcția de ombudsman militar. Acesta va analiza plângerile militarilor, va oferi asistență juridică, va efectua inspecții și va investiga încălcările drepturilor personalului și ale familiilor acestora. Olha Reshetylova, fost jurnalist și activist pentru drepturile omului, a fost numită primul ombudsman militar, iar mandatul este de cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive. Noi atacuri rusești ucid 3 civili și rănesc 54, afectând infrastructura feroviară din Ucraina Cel puțin trei civili au fost uciși și 54 răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore, Rusia continuând să vizeze civili și infrastructură critică. Forțele rusești au lansat 172 de drone Shahed, un rachetă balistică Iskander și un proiectil ghidat S-300, iar apărarea aeriană ucraineană a interceptat majoritatea acestora. Atacurile au vizat mai multe regiuni, inclusiv Zaporizhzhia, Donetsk, Kharkiv și Kherson. Partizanii pro-Ucraina sabotează calea ferată și blochează logistica rusă la 1.600 km de graniță Gruparea partizană Atesh a anunțat miercuri că a incendiat un echipament feroviar în orașul rus Ekaterinburg, afectând transporturile militare către front. Potrivit organizației, prin acest nod strategic treceau muniție, vehicule blindate, combustibil și trupe destinate atât frontului din Ucraina, cât și fabricilor și depozitelor din nordul și estul Rusiei. Canada numește un reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei Premierul canadian Mark Carney a anunțat pe 16 septembrie numirea Chrystiei Freeland în funcția de reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei. Freeland, fost ministru al finanțelor și adjunct al premierului, are origini ucrainene și experiență solidă în relațiile internaționale, ceea ce o face, potrivit lui Carney, cea mai potrivită pentru a sprijini eforturile de refacere a economiei și infrastructurii Ucrainei distruse de război. Președinta Parlamentului European este în vizită la Kiev pentru discuții cu Zelenski Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a ajuns miercuri la Kiev pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni. Ei vor discuta despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sancțiunile împotriva Rusiei și alte subiecte importante. La sosirea în capitala Ucrainei, Roberta Metsola a fost primită de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk. Aceasta reprezintă a patra vizită a președintei de la începutul războiului la scară largă din 2022. „La 1.300 de zile de la începutul agresiunii, mă aflu în Ucraina cu un mesaj puternic de sprijin (al Parlamentului European)”, a scris Metsola pe X. „Ramsteinul Estului”. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei Generalul Philip Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al NATO, a explicat într-un interviu acordat publicației ucrainene Kyiv Post de ce baza de la Mihail Kogălniceanu are un rol esențial pentru Ucraina. Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict. Rusia pregătește două noi campanii ofensive, avertizează Zelenski Rusia se pregătește pentru două ofensive majore după ce au eșuat în trei campanii anul acesta, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Sky News, relatează Kyiv Independent. „Se pregătesc pentru încă două operațiuni ofensive în toamnă. Au fost deja trei, iar în viitor… urmează încă două campanii ofensive grele.”, a spus Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui vin după informațiile conform cărora președintele rus Vladimir Putin le-ar fi spus oficialilor americani că vrea să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei până la sfârșitul anului 2025. Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșeală Uniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius. El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă. Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european. Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pace Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace. Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie. Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile. Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale. UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusesc Comisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri. În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt. Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia