Ilie Bolojan se va întâlni joia viitoare cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles
UPDATE Premierul Ilie Bolojan se va întâlni joi, 26 februarie, cu președinta Comisia Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului Executivului. Vizita de la Bruxelles a premierului român are ca scop, printre altele, discutarea stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul întrevederii, premierul va prezenta prioritățile Guvernului României privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene post-2028, aflat în negociere. România urmărește menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune, politica agricolă comună și competitivitate și investiții, se arată în documentul Guvernului. Întâlnire cu Roxana Mînzatu pe agenda premierului Șeful Guvernului se va întâlni și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, discuțiile urmând să vizeze politicile sociale și piața muncii. Participare la lansarea inițiativei pentru regiunile de frontieră estice Tot joi, premierul va participa la un eveniment la nivel înalt dedicat lansării Comunicării privind regiunile de frontieră estice ale UE. La reuniune vor lua parte Ursula von der Leyen, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și președinta Băncii Europene de Investiții. Declarație pentru lansarea EastInvest Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de Intenție pentru crearea facilității EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice. Inițiativa reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de dezvoltare. Participarea României la platformă va fi realizată prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar obiectivul este stimularea investițiilor și cooperării economice în zonele de frontieră ale Uniunii Europene. Vizita are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget european și al accentului tot mai mare pus pe securitatea și dezvoltarea flancului estic al UE. ȘTIREA INIȚIALĂ Premierul Ilie Bolojan va fi primit, pe 26 februarie, la Bruxelles, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea a fost anunțată de Comisia Europeană, potrivit agendei publice a șefei Comisiei Europene. Sursa foto: Comisia Europeană La ora redactării acestei știri, întâlnirea dintre cei doi nu este menționată în calendarul premierului Bolojan. Totodată, nu este cunoscută nici ora la care cei doi se vor întâlni. Informația vine în contextul în care pe 18 februarie, judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Comisia Europeană a luat act de decizia CCR privind pensiile speciale Comisia Europeană a confirmat miercuri, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale . Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate. Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.
Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles
Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR. Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Ursula von der Leyen și António Costa după reuniunea liderilor europeni din Belgia: Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar. Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei. În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor. Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.” Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews. Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE. De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare. Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție. Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidată Ursula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar. „Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa. „Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el. Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”. „Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea. Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa. „Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta, Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energie Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European. Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit. Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative. Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.
Grupurile politice ale Parlamentului European au ajuns la un acord comercial între UE și SUA
Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns marți la un acord asupra modului de aplicare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Euronews. Documentul a fost încheiat în iulie 2025 de președintele SUA, Donald Trump, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă mai are nevoie de ratificare. Înțelegerea prevede tarife americane de 15% pentru exporturile din Uniunea Europeană. În schimb, Uniunea Europeană a acceptat eliminarea completă a tarifelor pentru produsele americane. Aprobarea acordului a stârnit controverse în ultimele săptămâni, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. În luna ianuarie, Parlamentul European a suspendat procedura de aprobare. Decizia a venit după ce Trump a anunțat impunerea unui tarif de 10% din februarie pentru opt state europene, ca reacție la participarea lor la o misiune militară în zona arctică. Procesul a fost reluat după câteva săptămâni. Reprezentanții grupurilor politice au stabilit atunci detaliile legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Textul rezultat va fi supus unui vot oficial în Comitetul pentru Parteneriat Internațional pe 24 februarie, iar apoi în plenul Parlamentului, în luna martie. Compromisul include o „clauză de apus”, care prevede expirarea scutirii de taxe vamale acordate de UE la finalul lunii martie 2028, dacă nu există o reînnoire explicită. De asemenea, apare o „clauză de suspendare”, activă în situația în care Statele Unite nu respectă regulile stabilite. „După problema Groenlandei, am introdus un criteriu clar pentru suveranitatea teritorială a Uniunii Europene, în setul de criterii pentru o posibilă suspendare”, a declarat eurodeputatul Bernd Lange, negociator principal pentru acest dosar. Varianta Parlamentului mai cuprinde un mecanism de protecție destinat limitării efectelor negative pe care reducerea tarifelor pentru bunurile americane le-ar putea avea asupra pieței europene. Textul prevede și revenirea automată a tarifelor vamale în cazul în care SUA nu reduc propriile taxe la nivelul de 15% pentru peste 400 de produse din sectorul oțelului. Această reducere a fost convenită în iulie anul trecut, însă nu a fost aplicată până acum. După votul final din plen, Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre ale UE. În urma acestui proces, anumite condiții ale acordului pot suferi modificări.
UE și India încheie un acord de liber schimb istoric
Acordul dintre UE și India va consolida legăturile economice și politice dintre a doua și a patra economie mondială, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescânde și provocări economice globale, subliniind angajamentul comun al celor două părți față de deschiderea economică și comerțul bazat pe norme, transmite Comisia Europeană. „UE și India scriu astăzi istorie, aprofundând parteneriatul dintre cele mai mari democrații din lume. Am creat o zonă de liber schimb cu 2 miliarde de locuitori, care va aduce beneficii economice ambelor părți. Am transmis lumii un semnal că cooperarea bazată pe norme continuă să dea rezultate excelente. Și, cel mai important, acesta este doar începutul – vom construi pe baza acestui succes și vom consolida și mai mult relația noastră”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, susținând aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Se preconizează că acest acord va dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor vamale pentru 96,6 % din exporturile de bunuri ale UE către India. În ansamblu, reducerile tarifare vor genera economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale aplicate produselor europene. Aceasta este cea mai ambițioasă deschidere comercială pe care India a acordat-o vreodată unui partener comercial. Acesta va oferi un avantaj competitiv semnificativ pentru sectoarele industriale și agroalimentare cheie ale UE, acordând companiilor acces privilegiat la cea mai populată țară din lume, cu 1,45 miliarde de locuitori, și la cea mai rapidă economie mare, cu un PIB anual de 3,4 trilioane de euro.
După Mercosur, UE încheie un acord istoric cu India. Ursula: Succesul Indiei va face lumea mai stabilă și mai prosperă
În timp ce SUA presează Canada să refuze acordul comercial cu China, amenințând-o cu tarife de 100%, Uniunea Europeană a semnat încă un acord comercial de liber schimb cu India după semnarea acordului istoric cu Mercosur. La ceremonia semnării acordului au participat președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Acordul a fost încheiat chiar cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Indiene. „Succesul Indiei va face lumea mai stabilă, mai prosperă și mai sigură”, a spus Ursula von der Leyen. Iar Antonio Costa a declarat că acordul dintre UE și India transmite un „mesaj important și puternic lumii”. „UE și India cred mai mult în comerțul liber decât în taxe vamale. Va propulsa economia, va crea noi locuri de muncă, va promova prosperitatea și va asigura stabilitate geopolitică. Două dintre cele mai mari economii și democrații care respectă principile ordinii internaționale trebuie să creeze predictibilitate, iar acordul asta va face”, a spus Costa. Costa a mai spus că UE va susține Carta Națiunilor Unite, va ajuta Ucraina și va presa Rusia să încheie armistițiu”. „Viitorul Groenlandei va fi decis de Danemarca și groenlandezi”, a adăugat acesta. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Traian Băsescu e convins că Mercosur e o directivă UE: „Cu toată respingerea de la Parlament, va intra în funcțiune”
Ursula von der Leyen, în India pentru finalizarea acordului de liber schimb UEIndia
Potrivit agenției EFE, cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi. La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declarația arată importanța acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului. Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerțului și industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidențiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India. Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegația UE să fie completată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitați de onoare. Marți va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părțile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India. Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane și circa un sfert din PIB-ul global. Două decenii de negocieri În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerțul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite și Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele și de a reduce dependența de China. Pe lângă comerț, agenda vizitei include investiții în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forței de muncă, dar și un acord major în domeniul securității și apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele și taxele vamale.
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Scandal total și război economic pe față între Europa și Donald Trump, pe Groenlanda.
Liderii UE au convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență a ambasadorilor, după anunțul lui Trump prin care susține că va impune tarife de 10 și 25% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei. În paralel, europenii amenință America cu ruperea acordului comercial. Tensiunile între cele două blocuri de putere – escaladează. Actualizări UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni UPDATE. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a vorbit la telefon cu Donald Trump UPDATE. Uniunea Europeană ia în considerare impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar UPDATE. Dimitri Medvedev îi ia apărarea lui Donald Turmp în pretențiiel sale asupra Groenlandei Fostul vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence: Actuala abordare asupra Groenlandei este o amenințare pentru NATO. UPDATE. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent: Liderii europeni vor ajunge să înțeleagă că au nevoie de umbrela de securitate a SUA UPDATE. 30% dintre alegătorii republicani ar aproba utilizarea forței militare de către Statele Unite pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit CBS News UPDATE. Premierul spaniol Pedro Sánchez: Groenlanda nu este un capriciu imobiliar. UPDATE. Secretarul General NATO a discutat cu Donald Trump despre Groenlanda UPDATE. Suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei nu poate fi încălcată, anunță premierul irlandez UPDATE. Piețele globale se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate UPDATE. Nicușor Dan se declară „profund îngrijorat” UPDATE. Norvegia susține că războiul comercial nu este benefic pentru nimeni și îndeamnă la prudență UPDATE. Tarifele vamale pentru Groenlanda „nu sunt de folos nimănui”, spune premierul Finlandei UPDATE. Franța îndeamnă UE la represalii ca răspuns la amenințarea lui Donald Trump privind Groenlanda, scrie Financial Times UPDATE. Giorgia Meloni: „Există riscul ca opoziție europeană să fie interpretată ca fiind antiamericană” UPDATE. Germania anunță că nu se lasă șantajată de Donald Trump UPDATE. Giorgia Meloni, premierul Italiei: „I-am spus lui Trump că este o greșeală” UPDATE. Premierul britanic: „Decizia lui Trump este complet greșită”” UPDATE. Ministrul francez al Agriculturii: SUA vor avea de suferit UPDATE. Olanda îl acuză pe Trump de „șantaj” UPDATE. Ministrul danez de externe va vizita aliații NATO din cauza Groenlandei 00:10 UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California Un trolling genial: mai mult de 280.000 de danezi au semnat o petiție pentru a cumpăra California de la SUA Autorii petiției promit să aducă hygge-ul danez (un concept de confort) la Hollywood, să construiască piste de biciclete în Beverly Hills și să vândă smørrebrød (sandwich-uri daneze) peste tot. Petiția este ironică și există de aproximativ un an, dar tocmai acum, din motive evidente, a câștigat popularitate rapid și semnături multe. 00:01 UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen: „Ideea că poți alege anumite țări și le poți impune tarife nu este posibilă în lumea în care trăim. Suntem în UE și, prin urmare, UE este cea care trebuie să răspundă. Președintele american este neconvențional, dar America este mai mult decât președintele său. Există controale și echilibru în societatea americană”. 23:56 UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre: „Premiul Nobel a fost adus în discuție între mine și Trump în mai multe conversații din ultimele șase luni. Parțial serios, pentru că este foarte preocupat de acest aspect. Dar Trump știe cine acordă Premiul pentru Pace și cine nu. Am spus acest lucru clar de mai multe ori. Lumea se confruntă cu probleme mai mari decât cele ale liderilor mondiali care doresc Premiul Nobel pentru Pace. Este bine că liderii mondiali sunt preocupați să contribuie la reducerea numărului de războaie și conflicte. 80% din resursele militare ale NATO nu provin din UE, ci din Statele Unite, Canada, Turcia, Regatul Unit și Norvegia”. 23:49 UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” Pe mai multe clădiri din Copenhaga au apărut mesaje pentru președintele SUA, Donald Trump. Alături de anunțul „Groenlanda nu este de vânzare” este și un nas de clovn. 23:47 UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei Ursula von der Leyen: „Am vorbit cu Rutte, Macron, Starmer, Merz și Meloni. Împreună ne menținem angajamentul de a susține suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei. Ne vom proteja întotdeauna interesele economice și de securitate strategice”. 23:45 UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, vorbește pe subiectul Groenlanda: „Europenii înseamnă slăbiciune. SUA înseamnă putere”. 23:41 UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” „UE nu are deocamdată în plan ca să implementeze contramăsuri împotriva Statelor Unite pe motiv de Groenlanda”, au declarat diplomați europeni, sub condiția anonimatului, pentru agenția Reuters. 23:29 UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles Reuniunea ambasadorilor UE ( COREPER) s-a terminat după 3 ore și a decis că pe subiectul UE – SUA – Groenlanda să fie convocat un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru 22 ianuarie la Bruxelles. 22:20 UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni Antonio Costa, președintele Consiliului European, care dă direcția politică Uniunii Europene, a anunțat că „a decis să convoace o reuniune extraordinară” a liderilor europeni în următoarele zile. Un oficial UE adaugă