Etichetă: Ursula von der Leyen

Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor

Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.

Ilie Bolojan se va întâlni joia viitoare cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles

UPDATE Premierul Ilie Bolojan se va întâlni joi, 26 februarie, cu președinta Comisia Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului Executivului. Vizita de la Bruxelles a premierului român are ca scop, printre altele, discutarea stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul întrevederii, premierul va prezenta prioritățile Guvernului României privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene post-2028, aflat în negociere. România urmărește menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune, politica agricolă comună și competitivitate și investiții, se arată în documentul Guvernului. Întâlnire cu Roxana Mînzatu pe agenda premierului Șeful Guvernului se va întâlni și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, discuțiile urmând să vizeze politicile sociale și piața muncii. Participare la lansarea inițiativei pentru regiunile de frontieră estice Tot joi, premierul va participa la un eveniment la nivel înalt dedicat lansării Comunicării privind regiunile de frontieră estice ale UE. La reuniune vor lua parte Ursula von der Leyen, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și președinta Băncii Europene de Investiții. Declarație pentru lansarea EastInvest Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de Intenție pentru crearea facilității EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice. Inițiativa reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de dezvoltare. Participarea României la platformă va fi realizată prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar obiectivul este stimularea investițiilor și cooperării economice în zonele de frontieră ale Uniunii Europene. Vizita are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget european și al accentului tot mai mare pus pe securitatea și dezvoltarea flancului estic al UE. ȘTIREA INIȚIALĂ Premierul Ilie Bolojan va fi primit, pe 26 februarie, la Bruxelles, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea a fost anunțată de Comisia Europeană, potrivit agendei publice a șefei Comisiei Europene. Sursa foto: Comisia Europeană La ora redactării acestei știri, întâlnirea dintre cei doi nu este menționată în calendarul premierului Bolojan. Totodată, nu este cunoscută nici ora la care cei doi se vor întâlni. Informația vine în contextul în care pe 18 februarie, judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Comisia Europeană a luat act de decizia CCR privind pensiile speciale Comisia Europeană a confirmat miercuri, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale . Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate. Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.

Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles

Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR.   Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”

Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.

Ursula von der Leyen și António Costa după reuniunea liderilor europeni din Belgia: Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar. Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei. În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor. Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.” Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews. Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE. De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare. Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție. Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidată Ursula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar. „Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa. „Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el. Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”. „Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea. Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa. „Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta, Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energie Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European. Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit. Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative. Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.

Grupurile politice ale Parlamentului European au ajuns la un acord comercial între UE și SUA

Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns marți la un acord asupra modului de aplicare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Euronews. Documentul a fost încheiat în iulie 2025 de președintele SUA, Donald Trump, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă mai are nevoie de ratificare. Înțelegerea prevede tarife americane de 15% pentru exporturile din Uniunea Europeană. În schimb, Uniunea Europeană a acceptat eliminarea completă a tarifelor pentru produsele americane. Aprobarea acordului a stârnit controverse în ultimele săptămâni, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. În luna ianuarie, Parlamentul European a suspendat procedura de aprobare. Decizia a venit după ce Trump a anunțat impunerea unui tarif de 10% din februarie pentru opt state europene, ca reacție la participarea lor la o misiune militară în zona arctică. Procesul a fost reluat după câteva săptămâni. Reprezentanții grupurilor politice au stabilit atunci detaliile legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Textul rezultat va fi supus unui vot oficial în Comitetul pentru Parteneriat Internațional pe 24 februarie, iar apoi în plenul Parlamentului, în luna martie. Compromisul include o „clauză de apus”, care prevede expirarea scutirii de taxe vamale acordate de UE la finalul lunii martie 2028, dacă nu există o reînnoire explicită. De asemenea, apare o „clauză de suspendare”, activă în situația în care Statele Unite nu respectă regulile stabilite. „După problema Groenlandei, am introdus un criteriu clar pentru suveranitatea teritorială a Uniunii Europene, în setul de criterii pentru o posibilă suspendare”, a declarat eurodeputatul Bernd Lange, negociator principal pentru acest dosar. Varianta Parlamentului mai cuprinde un mecanism de protecție destinat limitării efectelor negative pe care reducerea tarifelor pentru bunurile americane le-ar putea avea asupra pieței europene. Textul prevede și revenirea automată a tarifelor vamale în cazul în care SUA nu reduc propriile taxe la nivelul de 15% pentru peste 400 de produse din sectorul oțelului. Această reducere a fost convenită în iulie anul trecut, însă nu a fost aplicată până acum. După votul final din plen, Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre ale UE. În urma acestui proces, anumite condiții ale acordului pot suferi modificări.

UE și India încheie un acord de liber schimb istoric

Acordul dintre UE și India va consolida legăturile economice și politice dintre a doua și a patra economie mondială, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescânde și provocări economice globale, subliniind angajamentul comun al celor două părți față de deschiderea economică și comerțul bazat pe norme, transmite Comisia Europeană. „UE și India scriu astăzi istorie, aprofundând parteneriatul dintre cele mai mari democrații din lume. Am creat o zonă de liber schimb cu 2 miliarde de locuitori, care va aduce beneficii economice ambelor părți. Am transmis lumii un semnal că cooperarea bazată pe norme continuă să dea rezultate excelente. Și, cel mai important, acesta este doar începutul – vom construi pe baza acestui succes și vom consolida și mai mult relația noastră”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, susținând aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Se preconizează că acest acord va dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor vamale pentru 96,6 % din exporturile de bunuri ale UE către India. În ansamblu, reducerile tarifare vor genera economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale aplicate produselor europene. Aceasta este cea mai ambițioasă deschidere comercială pe care India a acordat-o vreodată unui partener comercial. Acesta va oferi un avantaj competitiv semnificativ pentru sectoarele industriale și agroalimentare cheie ale UE, acordând companiilor acces privilegiat la cea mai populată țară din lume, cu 1,45 miliarde de locuitori, și la cea mai rapidă economie mare, cu un PIB anual de 3,4 trilioane de euro.

După Mercosur, UE încheie un acord istoric cu India. Ursula: Succesul Indiei va face lumea mai stabilă și mai prosperă

În timp ce SUA presează Canada să refuze acordul comercial cu China, amenințând-o cu tarife de 100%, Uniunea Europeană a semnat încă un acord comercial de liber schimb cu India după semnarea acordului istoric cu Mercosur. La ceremonia semnării acordului au participat președintele  Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Acordul a fost încheiat chiar cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Indiene. „Succesul Indiei va face lumea mai stabilă, mai prosperă și mai sigură”, a spus Ursula von der Leyen. Iar Antonio Costa a declarat că acordul dintre UE și India transmite un „mesaj important și puternic lumii”. „UE și India cred mai mult în comerțul liber decât în taxe vamale. Va propulsa economia, va crea noi locuri de muncă, va promova prosperitatea și va asigura stabilitate geopolitică. Două dintre cele mai mari economii și democrații care respectă principile ordinii internaționale trebuie să creeze predictibilitate, iar acordul asta va face”, a spus Costa. Costa a mai spus că  UE va susține Carta Națiunilor Unite, va ajuta Ucraina  și va presa Rusia să încheie armistițiu”. „Viitorul Groenlandei va fi decis de Danemarca și groenlandezi”, a adăugat acesta. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Traian Băsescu e convins că Mercosur e o directivă UE: „Cu toată respingerea de la Parlament, va intra în funcțiune”

Ursula von der Leyen, în India pentru finalizarea acordului de liber schimb UEIndia

Potrivit agenției EFE, cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi. La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declarația arată importanța acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului. Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerțului și industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidențiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India. Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegația UE să fie completată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitați de onoare. Marți va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părțile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India. Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane și circa un sfert din PIB-ul global. Două decenii de negocieri În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerțul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite și Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele și de a reduce dependența de China. Pe lângă comerț, agenda vizitei include investiții în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forței de muncă, dar și un acord major în domeniul securității și apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele și taxele vamale.