Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
Criza Groenlandei: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO
Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian. De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela. Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut. Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic. „Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni” „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”. După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”. Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”. Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda. Europa răspunde cu trupe Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.
Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei
Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.
UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”
Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.
Ursula von der Leyen înfruntă două moțiuni de cenzură în Parlamentul European. Ce grupuri o vor demisă
Luni, europarlamentarii vor dezbate, iar joi vor vota asupra celor două moțiuni de cenzură depuse împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care va putea evalua statutul majorității sale la Strasbourg, scrie AFP, citată de Agerpres. Calendarul acesta a fost convenit miercuri de liderii grupurilor parlamentare. Aceste moțiuni sunt depuse de extrema dreaptă și stânga radical. Însă aceste moțiuni nu au șanse să p înlăture pe Ursula von der Leyen, însă riscă să evidențieze tensiunile din Parlament din ultimul an. De altfel, opoziția intenționează în special să denunțe acordul comercial, semnat în această vară de Ursula von der Leyen cu SUA, pe care mulți europarlamentari, chiar și cei care o susțin pe președinta Comisiei, îl consideră dezechilibrat. sursa foto: Hepta La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins în mare parte o moțiune de cenzură a extremei drepte ce a vizat-o pe șefa executivului european. Dar examinarea a trei moțiuni de cenzură în doar câteva luni este fără precedent la Strasbourg. Acest fapt reflectă schimbarea configurației politice de la alegerile europene din iunie 2024, care au fost marcate de ascensiunea extremei drepte și consolidarea dreptei. De precizat este că, pentru a reuși, o moțiune de cenzură ar trebui să obțină cele două treimi din voturile exprimate, dar și majoritatea absolută a membrilor Parlamentului, asta însemnând cel puțin 361 de eurodeputați. Autorul recomandă: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Ursula von der Leyen salută victoria PAS la alegerile europarlamentare: „Moldova, ai reușit din nou, ușa noastră este deschisă”
De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,