Ursula von der Leyen, în India pentru finalizarea acordului de liber schimb UEIndia
Potrivit agenției EFE, cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi. La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declarația arată importanța acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului. Președinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerțului și industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidențiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India. Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegația UE să fie completată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitați de onoare. Marți va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părțile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India. Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane și circa un sfert din PIB-ul global. Două decenii de negocieri În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerțul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite și Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-și diversifica parteneriatele și de a reduce dependența de China. Pe lângă comerț, agenda vizitei include investiții în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forței de muncă, dar și un acord major în domeniul securității și apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele și taxele vamale.
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Scandal total și război economic pe față între Europa și Donald Trump, pe Groenlanda.
Liderii UE au convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență a ambasadorilor, după anunțul lui Trump prin care susține că va impune tarife de 10 și 25% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei. În paralel, europenii amenință America cu ruperea acordului comercial. Tensiunile între cele două blocuri de putere – escaladează. Actualizări UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni UPDATE. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a vorbit la telefon cu Donald Trump UPDATE. Uniunea Europeană ia în considerare impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar UPDATE. Dimitri Medvedev îi ia apărarea lui Donald Turmp în pretențiiel sale asupra Groenlandei Fostul vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence: Actuala abordare asupra Groenlandei este o amenințare pentru NATO. UPDATE. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent: Liderii europeni vor ajunge să înțeleagă că au nevoie de umbrela de securitate a SUA UPDATE. 30% dintre alegătorii republicani ar aproba utilizarea forței militare de către Statele Unite pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit CBS News UPDATE. Premierul spaniol Pedro Sánchez: Groenlanda nu este un capriciu imobiliar. UPDATE. Secretarul General NATO a discutat cu Donald Trump despre Groenlanda UPDATE. Suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei nu poate fi încălcată, anunță premierul irlandez UPDATE. Piețele globale se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate UPDATE. Nicușor Dan se declară „profund îngrijorat” UPDATE. Norvegia susține că războiul comercial nu este benefic pentru nimeni și îndeamnă la prudență UPDATE. Tarifele vamale pentru Groenlanda „nu sunt de folos nimănui”, spune premierul Finlandei UPDATE. Franța îndeamnă UE la represalii ca răspuns la amenințarea lui Donald Trump privind Groenlanda, scrie Financial Times UPDATE. Giorgia Meloni: „Există riscul ca opoziție europeană să fie interpretată ca fiind antiamericană” UPDATE. Germania anunță că nu se lasă șantajată de Donald Trump UPDATE. Giorgia Meloni, premierul Italiei: „I-am spus lui Trump că este o greșeală” UPDATE. Premierul britanic: „Decizia lui Trump este complet greșită”” UPDATE. Ministrul francez al Agriculturii: SUA vor avea de suferit UPDATE. Olanda îl acuză pe Trump de „șantaj” UPDATE. Ministrul danez de externe va vizita aliații NATO din cauza Groenlandei 00:10 UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California Un trolling genial: mai mult de 280.000 de danezi au semnat o petiție pentru a cumpăra California de la SUA Autorii petiției promit să aducă hygge-ul danez (un concept de confort) la Hollywood, să construiască piste de biciclete în Beverly Hills și să vândă smørrebrød (sandwich-uri daneze) peste tot. Petiția este ironică și există de aproximativ un an, dar tocmai acum, din motive evidente, a câștigat popularitate rapid și semnături multe. 00:01 UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen: „Ideea că poți alege anumite țări și le poți impune tarife nu este posibilă în lumea în care trăim. Suntem în UE și, prin urmare, UE este cea care trebuie să răspundă. Președintele american este neconvențional, dar America este mai mult decât președintele său. Există controale și echilibru în societatea americană”. 23:56 UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre: „Premiul Nobel a fost adus în discuție între mine și Trump în mai multe conversații din ultimele șase luni. Parțial serios, pentru că este foarte preocupat de acest aspect. Dar Trump știe cine acordă Premiul pentru Pace și cine nu. Am spus acest lucru clar de mai multe ori. Lumea se confruntă cu probleme mai mari decât cele ale liderilor mondiali care doresc Premiul Nobel pentru Pace. Este bine că liderii mondiali sunt preocupați să contribuie la reducerea numărului de războaie și conflicte. 80% din resursele militare ale NATO nu provin din UE, ci din Statele Unite, Canada, Turcia, Regatul Unit și Norvegia”. 23:49 UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” Pe mai multe clădiri din Copenhaga au apărut mesaje pentru președintele SUA, Donald Trump. Alături de anunțul „Groenlanda nu este de vânzare” este și un nas de clovn. 23:47 UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei Ursula von der Leyen: „Am vorbit cu Rutte, Macron, Starmer, Merz și Meloni. Împreună ne menținem angajamentul de a susține suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei. Ne vom proteja întotdeauna interesele economice și de securitate strategice”. 23:45 UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, vorbește pe subiectul Groenlanda: „Europenii înseamnă slăbiciune. SUA înseamnă putere”. 23:41 UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” „UE nu are deocamdată în plan ca să implementeze contramăsuri împotriva Statelor Unite pe motiv de Groenlanda”, au declarat diplomați europeni, sub condiția anonimatului, pentru agenția Reuters. 23:29 UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles Reuniunea ambasadorilor UE ( COREPER) s-a terminat după 3 ore și a decis că pe subiectul UE – SUA – Groenlanda să fie convocat un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru 22 ianuarie la Bruxelles. 22:20 UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni Antonio Costa, președintele Consiliului European, care dă direcția politică Uniunii Europene, a anunțat că „a decis să convoace o reuniune extraordinară” a liderilor europeni în următoarele zile. Un oficial UE adaugă
Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
Criza Groenlandei: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO
Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian. De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela. Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut. Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic. „Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni” „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”. După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”. Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”. Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda. Europa răspunde cu trupe Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.
Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei
Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.
UE alocă un miliard de euro pentru instrumente de inteligență artificială create în Europa. Scopul: reducerea dependenței de SUA și Asia
Uniunea Europeană pregătește un plan prin care să promoveze platformele locale de inteligență artificială și să-și reducă dependența de furnizorii străini. Potrivit unui proiect consultat de reporterii Financial Times, noua strategie „Apply AI” a Comisiei Europene va promova instrumente de inteligență artificială create în Europa pentru a oferi securitate și reziliență, stimulând în același timp competitivitatea industrială a blocului. Strategia evidențiază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea inteligenței artificiale în sectoare precum asistența medicală, apărarea și industria prelucrătoare. Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create în Europa, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Strategia, care ar putea suferi modificări înainte de a fi făcută publică, urmează să fie prezentată marți de Henna Virkkunen, Comisarul european responsabil cu tehnologia. UE se bazează pe SUA și Asia pentru mare parte din software, hardware și minerale critice Comisia își propune să „consolideze suveranitatea UE în domeniul inteligenței artificiale” prin accelerarea dezvoltării și utilizării tehnologiilor de inteligență artificială create local, inclusiv politici pentru a „accelera adoptarea soluțiilor europene de IA generativă scalabile și replicabile în administrațiile publice”, se arată în proiect. Documentul avertizează asupra „dependențelor externe” – infrastructura și software-ul necesare pentru a construi, antrena și gestiona aplicații AI, despre care spune că „pot fi folosite ca armă” atât de „actori statali, cât și de actori non-statali”, ceea ce ar fi un risc pentru lanțurile de aprovizionare. În ultimii ani, Europa a asistat la evoluția mai multor companii promițătoare de inteligență artificială, de la producătorul francez de modele Mistral la grupul german de tehnologie de apărare Helsing, dar UE se bazează în continuare pe SUA și Asia pentru o mare parte din software-ul, hardware-ul și mineralele critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ursula von der Leyen: UE dorește să accelereze adoptarea AI în toate domeniile Potrivit proiectului, administrațiile publice vor avea un rol central în a „ajuta noile companii de AI să se dezvolte prin creșterea cererii de soluții de AI open source fabricate în Europa”. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE dorește să „accelereze adoptarea AI în toate domeniile” prin intermediul strategiei Apply AI, pentru a se asigura că Europa nu rămâne în urmă. Bruxelles-ul dorește să poziționeze inteligența artificială ca un „activ strategic” care trebuie strâns integrat în sistemele instituționale, industriale și de securitate ale UE. Pentru a pune în aplicare ideile din strategie, cum ar fi sprijinirea adoptării AI în sectorul producției și al sănătății, Comisia va aloca un miliard de euro din programele de finanțare existente. De asemenea, blocul vrea să acorde prioritate implementării instrumentelor europene bazate pe inteligență artificială în domeniul apărării, mai precis în capacitățile de comandă și control. Sistemele de comandă și control, care sunt folosite pentru a instrui trupele și a gestiona operațiunile pe câmpul de luptă, sunt unul dintre așa-numiții facilitatori critici pentru care armatele europene se bazează în prezent foarte mult pe SUA pentru a le furniza prin intermediul NATO. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană a aprobat o schemă de subvenții destinată sectorului energetic din Austria /„Susține și rețeaua europeană de electricitate”