Poziția Ursulei von der Leyen cu privire la alegerile din Germania. Ce spune șefa Comisiei Europene despre posibila candidatură la prezidențiale, în 2027
Ursula von der Leyen nu se gândește să candideze la alegerile prezidențiale din Germania din 2027, a declarat politicianul german într-un interviu acordat unui ziar și publicat duminică. „Sunt pe deplin dedicată îndatoririlor mele de președintă a Comisiei și nu sunt disponibilă pentru alte funcții”, a declarat von der Leyen în răspunsurile scrise la întrebările adresate de publicațiile din Leading European Newspaper Alliance. Von der Leyen, care a fost numită din nou în funcția de președinte al Comisiei anul trecut, ocupă acest post din 2019. Articolele apărute în presa germană în această vară păreau să sugereze că ar putea părăsi executivul UE înainte de sfârșitul mandatului său, în 2029, pentru a candida la președinția Germaniei, potrivit Politico. Alte subiecte abordate în interviu au fost apărarea, acordul comercial dintre UE și SUA și situația din Gaza. Von der Leyen a repetat că trebuie găsită „adevărata securitate” pentru Israel, în timp ce toți palestinienii merită „un prezent și un viitor sigur”. Președinta a afirmat că soluția cu două state este „singura perspectivă pentru o pace durabilă în regiune”. Acțiunile guvernului israelian din ultima lună sunt „o încercare clară de a submina” această soluție, a spus ea. Acesta este motivul pentru care Comisia a decis să propună o serie de „măsuri specifice și proporționale” împotriva Israelului, în urma constatărilor privind încălcarea drepturilor omului în Gaza, a spus ea. Totuși, „sunt conștientă că este dificil să se găsească majorități”, a spus von der Leyen.
Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Ucraina ratifică parteneriat istoric cu Marea Britanie / Roberta Metsola discută cu Zelenski la Kiev
Parlamentul ucrainean a ratificat un acord de parteneriat pe 100 de ani cu Marea Britanie, care include cooperare militară, energetică, științifică, culturală și economică. Acordul prevede sprijin militar britanic de cel puțin 3,6 miliarde de lire anual până în 2030/2031, inclusiv instruirea soldaților și piloților ucraineni și livrări de echipamente de aviație. Trupele ruse încep să părăsească Belarus după exercițiile Zapad-2025 Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Andrii Demchenko, a declarat că trupele rusești au început să părăsească poligoanele din Belarus după exercițiile Zapad-2025, care au implicat aproximativ 100.000 de militari și au tensionat flancul estic al NATO. Parlamentul Ucrainei aprobă legea privind ombudsmanul militar Astăzi, parlamentul ucrainean a adoptat în a doua și ultima lectură legea care înființează funcția de ombudsman militar. Acesta va analiza plângerile militarilor, va oferi asistență juridică, va efectua inspecții și va investiga încălcările drepturilor personalului și ale familiilor acestora. Olha Reshetylova, fost jurnalist și activist pentru drepturile omului, a fost numită primul ombudsman militar, iar mandatul este de cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive. Noi atacuri rusești ucid 3 civili și rănesc 54, afectând infrastructura feroviară din Ucraina Cel puțin trei civili au fost uciși și 54 răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore, Rusia continuând să vizeze civili și infrastructură critică. Forțele rusești au lansat 172 de drone Shahed, un rachetă balistică Iskander și un proiectil ghidat S-300, iar apărarea aeriană ucraineană a interceptat majoritatea acestora. Atacurile au vizat mai multe regiuni, inclusiv Zaporizhzhia, Donetsk, Kharkiv și Kherson. Partizanii pro-Ucraina sabotează calea ferată și blochează logistica rusă la 1.600 km de graniță Gruparea partizană Atesh a anunțat miercuri că a incendiat un echipament feroviar în orașul rus Ekaterinburg, afectând transporturile militare către front. Potrivit organizației, prin acest nod strategic treceau muniție, vehicule blindate, combustibil și trupe destinate atât frontului din Ucraina, cât și fabricilor și depozitelor din nordul și estul Rusiei. Canada numește un reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei Premierul canadian Mark Carney a anunțat pe 16 septembrie numirea Chrystiei Freeland în funcția de reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei. Freeland, fost ministru al finanțelor și adjunct al premierului, are origini ucrainene și experiență solidă în relațiile internaționale, ceea ce o face, potrivit lui Carney, cea mai potrivită pentru a sprijini eforturile de refacere a economiei și infrastructurii Ucrainei distruse de război. Președinta Parlamentului European este în vizită la Kiev pentru discuții cu Zelenski Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a ajuns miercuri la Kiev pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni. Ei vor discuta despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sancțiunile împotriva Rusiei și alte subiecte importante. La sosirea în capitala Ucrainei, Roberta Metsola a fost primită de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk. Aceasta reprezintă a patra vizită a președintei de la începutul războiului la scară largă din 2022. „La 1.300 de zile de la începutul agresiunii, mă aflu în Ucraina cu un mesaj puternic de sprijin (al Parlamentului European)”, a scris Metsola pe X. „Ramsteinul Estului”. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei Generalul Philip Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al NATO, a explicat într-un interviu acordat publicației ucrainene Kyiv Post de ce baza de la Mihail Kogălniceanu are un rol esențial pentru Ucraina. Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict. Rusia pregătește două noi campanii ofensive, avertizează Zelenski Rusia se pregătește pentru două ofensive majore după ce au eșuat în trei campanii anul acesta, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Sky News, relatează Kyiv Independent. „Se pregătesc pentru încă două operațiuni ofensive în toamnă. Au fost deja trei, iar în viitor… urmează încă două campanii ofensive grele.”, a spus Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui vin după informațiile conform cărora președintele rus Vladimir Putin le-ar fi spus oficialilor americani că vrea să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei până la sfârșitul anului 2025. Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșeală Uniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius. El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă. Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european. Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pace Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace. Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie. Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile. Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale. UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusesc Comisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri. În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt. Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1302. Ursula von der Leyen și Trump au discutat despre noi măsuri pentru a crește presiunea asupra Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 17 septembrie 2025, în a 1.302-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, cu privire la măsuri suplimentare pentru întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Am avut o conversație plăcută cu Donald Trump privind consolidarea eforturilor noastre comune de a crește presiunea economică asupra Rusiei prin măsuri suplimentare”, a transmis șefa C.E. într-un mesaj postat pe X. UE pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni Ea a indicat că Executivul U.E. va prezenta în curând propunerile sale pentru un al 19-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Acesta va include măsuri care vizează criptomonedele, băncile și energia, a menționat ea. Astfel, sunt „țintite” șase bănci și companii energetice rusești, precum și sistemele de plată și de carduri de credit din Rusia, platformele de tranzacționare a criptomonedelor și restricții suplimentare asupra comerțului cu petrol al Rusiei, potrivit Bloomberg. Administrația Trump a aprobat primele pachete de ajutor militar american pentru Ucraina finanțate de aliații NATO printr-un nou aranjament financiar, au declarat pentru Reuters două surse care au dorit să își păstreze anonimatul. Ajutorul va reprezenta prima utilizare a Listei Prioritare a Cerințelor Ucrainei (PURL), un mecanism dezvoltat de statele membre NATO și de Statele Unite pentru a coordona și finanța cele mai urgente necesități de pe câmpul de luptă ale Kievului, potrivit The Kyiv Independent. Transporturile sunt evaluate fiecare la 500 de milioane de dolari și au fost aprobate de subsecretarul pentru Apărare, Elbridge Colby. Pachetele ar putea fi trimise „în curând”, în condițiile în care Washingtonul reia livrările de armament către Ucraina, de această dată finanțate de statele NATO. Prin intermediul PURL, aliații cumpără arme, muniții și echipamente din stocurile militare ale SUA. Inițiativa ar putea ajunge să furnizeze armament în valoare de până la 10 miliarde de dolari, conform surselor citate de Reuters. „Este exact ceea ce au cerut. O mulțime de lucruri”, ar fi declarat una dintre surse. În august, președintele Volodimir Zelenski afirma că Ucraina își propune să obțină cel puțin 1 miliard de dolari pe lună de la statele NATO pentru a cumpăra arme fabricate în Statele Unite. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Von der Leyen și Trump au discutat despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei / Zelenski și parlamentarii partidului său au vorbit despre garanții de securitate
Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșeală Uniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius. El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă. Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european. Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pace Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace. Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie. Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile. Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale. UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusesc Comisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri. În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt. Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia a fost un semnal pentru NATO Președintele Volodimir Zelenski a spus că incursiunea cu drone rusești în Polonia a avut scopul de a descuraja NATO să ofere Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană. Într-un interviu publicat marți, el a explicat că Rusia a transmis un mesaj de intimidare pentru a crea îndoieli privind sprijinul occidental. Zelenski a cerut din nou aliaților să furnizeze mai multe sisteme Patriot și a spus că luna octombrie va arăta dacă planul lui Putin a avut succes. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Varșovia va colabora cu Kievul la dezvoltarea de capacități anti-drone și va investi împreună cu parteneri europeni în noi sisteme de apărare. Ursula von der Leyen și Trump și au discutat pentru coordonarea efortului de sancționare a Rusiei Președintele american, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut marți o convorbire telefonică în care au discutat despre consolidarea eforturilor comune de sancționare a Federației Ruse, potrivit AP News. Într-un mesaj publicat pe platforma X, von der Leyen a precizat că discuția s-a concentrat pe „măsuri suplimentare” pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța agresiunea împotriva Ucrainei. Ea a anunțat că executivul european pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, care va viza domenii precum criptomonedele, sectorul bancar și energia.
Reacția Ursulei von der Leyen după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României: O amenințare serioasă la adresa securității regionale
Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a declarat că „incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc este din nou o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare serioasă la adresa securității regionale”. Președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează „strâns cu România și cu toate statele membre pentru protejarea teritoriului UE” și a transmis un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”. Și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a condamnat duminică intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra Ucrainei, numind această acțiune „inacceptabilă” și exprimând solidaritatea UE cu România. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina. Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE Ministerul Afacerilor Externe a convocat duminică ambasadorul Federației Ruse la București, pentru a transmite protestul ferm al României față de intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și pentru a solicita măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente pe viitor, potrivit unui comunicat de presă. Convocarea a fost dispusă de ministrul afacerilor externe, în contextul încălcării spațiului aerian al României de o dronă rusească pe 13 septembrie 2025. MAE a calificat acest act drept „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații recurente amplifică amenințările la adresa securității regionale. Partea română a cerut Rusiei să ia imediat toate măsurile necesare pentru a preveni viitoare încălcări ale spațiului aerian. România rămâne în contact permanent cu aliații săi și cu ceilalți membri ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la aceste provocări.
UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale
Germania critică declarațiile Ursulei von der Leyen privind trimiterea de trupe în Ucraina
Germania s-a delimitat luni de comentariile Ursulei von der Leyen, care a spus că Uniunea Europeană pregătește „planuri destul de precise” pentru a trimite trupe în Ucraina ca parte a unor garanții de securitate post-conflict. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că este „prea devreme” pentru astfel de discuții și a subliniat că prioritatea rămâne sprijinul militar și financiar direct pentru Kiev. În același timp, Ucraina a criticat Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), găzduită de China, pentru că a evitat să menționeze războiul în declarația sa finală. Pe plan diplomatic, Parisul și Londra au anunțat organizarea unui summit dedicat garanțiilor de securitate pentru Ucraina, care va avea loc joi la Paris. Evenimentul, co-prezidat de președintele Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, va reuni lideri din circa 30 de țări, în mare parte europene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe, însă liderul american Donald Trump nu figurează pe lista invitaților.
Zelenski, mesaj despre viitorul Ucrainei înainte de întâlnirea cu Trump: Problema teritorială ar trebui discutată numai între Ucraina și Rusia”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit duminică la Bruxelles cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri au discutat despre situația actuală a războiului din Ucraina în cadrul unei conferințe de presă. Volodimir Zelenski a declarat că Europa trebuie să rămână la fel de „unită” ca în februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă, conform relatărilor The Guardian. El a mai declarat, în cadrul conferinței de presă de duminică, că doar prin această unitate pot să fie „oprite uciderile”. Președintele ucrainean a explicat că este nevoie de un acord de încetare a focului înainte de a se putea avansa către un „acord final”. Acest subiect urmează să fie discutat luni la Washington, în cadrul întâlnirii liderilor europeni cu Donald Trump. Zelenski a insistat asupra faptului că legislația fundamentală a Ucrainei nu permite cedarea sau schimbul de teritorii. El a precizat că „problema teritorială” poate fi tratată doar în cadrul unor negocieri directe între Ucraina și Rusia, cu Statele Unite în rol de mediator. În același timp, Zelenski a făcut o declarație importantă, mai exact faptul că „Putin are multe cereri, dar noi nu le cunoaștem pe toate”. El a mai spus că „orientarea strategică” a Rusiei este „anti-europeană”, motiv pentru care trebuie limitat „potențialul” acestei țări. Președintele ucrainean a declarat, de asemenea, că nu poate exista nicio diviziune între Moldova și Ucraina, pentru că este foarte importantă solidaritatea dintre cele două state vecine în aceste momente.
Consiliul European publică o declarație comună privind întâlnirea dintre Trump și Putin: Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE”
Consiliul European a făcut sâmbătă publică o declarație comună semnată de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele Consiliului European António Costa și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Documentul reprezintă o reacție comună a acestora la întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, care nu a condus la semnarea unui acord de pace, și precizează că „Liderii au salutat eforturile președintelui Trump de a opri uciderile din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei și de a realiza o pace justă și durabilă. Așa cum a spus președintele Trump, «nu există acord până nu există acord». Așa cum a prevăzut președintele Trump, următorul pas trebuie să fie acum continuarea discuțiilor, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni în curând. Suntem, de asemenea, gata să colaborăm cu președintele Trump și președintele Volodimir Zelenski în vederea organizării unui summit trilateral cu sprijinul european”. Aceeași declarație mai menționează, conform The Guardian, că „Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția celor dispuși este gata să joace un rol activ. Nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va fi cea care va lua deciziile privind teritoriul său. Granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță.” Se mai arată că „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea încetării luptelor și a instaurării unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem gata să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să întărim sancțiunile și măsurile economice mai ample pentru a exercita presiune asupra economiei de război a Rusiei până când se va instaura o pace justă și durabilă. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră neclintită în eforturile noastre de a obține o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei.”
Un politician din UE, revoltat de tarifele lui Trump, solicită boicotarea produselor made in USA printr-o aplicație gratuită de telefon mobil
Președintele american Donald Trump a crescut taxele vamale pentru produsele importate din Uniunea Europeană. Cu toate că a ajuns la o înțelegere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca tarifele să nu depășească 15%, tarifele vor avea efecte semnificative asupra marilor economii europene. Un politician francez, Bertrand Pancher, membru al Partidului Radical de centru stânga, a anunțat că va lansa o aplicație peste câteva săptămâni. Politicianul se declară „profund șocat și indignat de umilința publică provocată” președintei Comisiei Europene. Cum se va numi aplicația și cum vor fi boicotate produsele „Made in USA” Aplicația se va numi „No, merci!” (română:„Nu, mulțumesc!”), scrie Le Figaro. Politicianul radical susține că scopul aplicației va fi facilitatea boicotării produselor americane în supermarketuri. Clientul va scana fiecare produs cu ajutorul telefonului mobil din fiecare supermarket din Franța. Dacă aplicația îi va arăta o bulină roșie, înseamnă că produsul este fabricat în Statele Unite ale Americii. Dacă provine din alte regiuni, bulina va avea culoarea verde. Astfel, Bertrand Pancher speră că prin această măsură radicală, oamenii de afaceri americani vor fi determinați să-l preseze pe președintele Trump să-și schimbe politicile comerciale față de țările membre UE. Ce produse americane vor fi scutite Aplicația va fi gratuită pentru toți cumpărătorii din Franța și ar putea fi extinsă și la produsele fabricate și importate din China. Vor fi boicotate doar produsele fabricate în Statele Unite ale Americii, nu și cele americane care sunt fabricate în Franța și generează locuri de muncă pentru francezi. Produsele precum băuturile Coca-Cola și Pepsi, detergenții Ariel și bomboanele M&M nu vor fi boicotate, deoarece companiile americane au fabrici construite pe teritoriul Franței. În timp ce este preocupat pentru reducerea taxelor și a datoriei naționale a Statelor Unite, care a ajuns la 36 trilioane de dolari, președintele Donald Trump își extinde revoluția mișcării „Make America Great Again” (Să facem America măreață din nou) prin revenirea la rețeta originală a băuturii răcoritoare Coca-Cola și complimentarea unei reclame controversate la blugi. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Trump își extinde revoluția „MAGA” prin blugii americani și Coca-Cola, în timp ce aplică tarife crescute asupra produselor de import