Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.
Ursula von der Leyen înfruntă două moțiuni de cenzură în Parlamentul European. Ce grupuri o vor demisă
Luni, europarlamentarii vor dezbate, iar joi vor vota asupra celor două moțiuni de cenzură depuse împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care va putea evalua statutul majorității sale la Strasbourg, scrie AFP, citată de Agerpres. Calendarul acesta a fost convenit miercuri de liderii grupurilor parlamentare. Aceste moțiuni sunt depuse de extrema dreaptă și stânga radical. Însă aceste moțiuni nu au șanse să p înlăture pe Ursula von der Leyen, însă riscă să evidențieze tensiunile din Parlament din ultimul an. De altfel, opoziția intenționează în special să denunțe acordul comercial, semnat în această vară de Ursula von der Leyen cu SUA, pe care mulți europarlamentari, chiar și cei care o susțin pe președinta Comisiei, îl consideră dezechilibrat. sursa foto: Hepta La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins în mare parte o moțiune de cenzură a extremei drepte ce a vizat-o pe șefa executivului european. Dar examinarea a trei moțiuni de cenzură în doar câteva luni este fără precedent la Strasbourg. Acest fapt reflectă schimbarea configurației politice de la alegerile europene din iunie 2024, care au fost marcate de ascensiunea extremei drepte și consolidarea dreptei. De precizat este că, pentru a reuși, o moțiune de cenzură ar trebui să obțină cele două treimi din voturile exprimate, dar și majoritatea absolută a membrilor Parlamentului, asta însemnând cel puțin 361 de eurodeputați. Autorul recomandă: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Ursula von der Leyen salută victoria PAS la alegerile europarlamentare: „Moldova, ai reușit din nou, ușa noastră este deschisă”
De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Poziția Ursulei von der Leyen cu privire la alegerile din Germania. Ce spune șefa Comisiei Europene despre posibila candidatură la prezidențiale, în 2027
Ursula von der Leyen nu se gândește să candideze la alegerile prezidențiale din Germania din 2027, a declarat politicianul german într-un interviu acordat unui ziar și publicat duminică. „Sunt pe deplin dedicată îndatoririlor mele de președintă a Comisiei și nu sunt disponibilă pentru alte funcții”, a declarat von der Leyen în răspunsurile scrise la întrebările adresate de publicațiile din Leading European Newspaper Alliance. Von der Leyen, care a fost numită din nou în funcția de președinte al Comisiei anul trecut, ocupă acest post din 2019. Articolele apărute în presa germană în această vară păreau să sugereze că ar putea părăsi executivul UE înainte de sfârșitul mandatului său, în 2029, pentru a candida la președinția Germaniei, potrivit Politico. Alte subiecte abordate în interviu au fost apărarea, acordul comercial dintre UE și SUA și situația din Gaza. Von der Leyen a repetat că trebuie găsită „adevărata securitate” pentru Israel, în timp ce toți palestinienii merită „un prezent și un viitor sigur”. Președinta a afirmat că soluția cu două state este „singura perspectivă pentru o pace durabilă în regiune”. Acțiunile guvernului israelian din ultima lună sunt „o încercare clară de a submina” această soluție, a spus ea. Acesta este motivul pentru care Comisia a decis să propună o serie de „măsuri specifice și proporționale” împotriva Israelului, în urma constatărilor privind încălcarea drepturilor omului în Gaza, a spus ea. Totuși, „sunt conștientă că este dificil să se găsească majorități”, a spus von der Leyen.
Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Ucraina ratifică parteneriat istoric cu Marea Britanie / Roberta Metsola discută cu Zelenski la Kiev
Parlamentul ucrainean a ratificat un acord de parteneriat pe 100 de ani cu Marea Britanie, care include cooperare militară, energetică, științifică, culturală și economică. Acordul prevede sprijin militar britanic de cel puțin 3,6 miliarde de lire anual până în 2030/2031, inclusiv instruirea soldaților și piloților ucraineni și livrări de echipamente de aviație. Trupele ruse încep să părăsească Belarus după exercițiile Zapad-2025 Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Andrii Demchenko, a declarat că trupele rusești au început să părăsească poligoanele din Belarus după exercițiile Zapad-2025, care au implicat aproximativ 100.000 de militari și au tensionat flancul estic al NATO. Parlamentul Ucrainei aprobă legea privind ombudsmanul militar Astăzi, parlamentul ucrainean a adoptat în a doua și ultima lectură legea care înființează funcția de ombudsman militar. Acesta va analiza plângerile militarilor, va oferi asistență juridică, va efectua inspecții și va investiga încălcările drepturilor personalului și ale familiilor acestora. Olha Reshetylova, fost jurnalist și activist pentru drepturile omului, a fost numită primul ombudsman militar, iar mandatul este de cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive. Noi atacuri rusești ucid 3 civili și rănesc 54, afectând infrastructura feroviară din Ucraina Cel puțin trei civili au fost uciși și 54 răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore, Rusia continuând să vizeze civili și infrastructură critică. Forțele rusești au lansat 172 de drone Shahed, un rachetă balistică Iskander și un proiectil ghidat S-300, iar apărarea aeriană ucraineană a interceptat majoritatea acestora. Atacurile au vizat mai multe regiuni, inclusiv Zaporizhzhia, Donetsk, Kharkiv și Kherson. Partizanii pro-Ucraina sabotează calea ferată și blochează logistica rusă la 1.600 km de graniță Gruparea partizană Atesh a anunțat miercuri că a incendiat un echipament feroviar în orașul rus Ekaterinburg, afectând transporturile militare către front. Potrivit organizației, prin acest nod strategic treceau muniție, vehicule blindate, combustibil și trupe destinate atât frontului din Ucraina, cât și fabricilor și depozitelor din nordul și estul Rusiei. Canada numește un reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei Premierul canadian Mark Carney a anunțat pe 16 septembrie numirea Chrystiei Freeland în funcția de reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei. Freeland, fost ministru al finanțelor și adjunct al premierului, are origini ucrainene și experiență solidă în relațiile internaționale, ceea ce o face, potrivit lui Carney, cea mai potrivită pentru a sprijini eforturile de refacere a economiei și infrastructurii Ucrainei distruse de război. Președinta Parlamentului European este în vizită la Kiev pentru discuții cu Zelenski Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a ajuns miercuri la Kiev pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni. Ei vor discuta despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sancțiunile împotriva Rusiei și alte subiecte importante. La sosirea în capitala Ucrainei, Roberta Metsola a fost primită de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk. Aceasta reprezintă a patra vizită a președintei de la începutul războiului la scară largă din 2022. „La 1.300 de zile de la începutul agresiunii, mă aflu în Ucraina cu un mesaj puternic de sprijin (al Parlamentului European)”, a scris Metsola pe X. „Ramsteinul Estului”. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei Generalul Philip Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al NATO, a explicat într-un interviu acordat publicației ucrainene Kyiv Post de ce baza de la Mihail Kogălniceanu are un rol esențial pentru Ucraina. Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict. Rusia pregătește două noi campanii ofensive, avertizează Zelenski Rusia se pregătește pentru două ofensive majore după ce au eșuat în trei campanii anul acesta, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Sky News, relatează Kyiv Independent. „Se pregătesc pentru încă două operațiuni ofensive în toamnă. Au fost deja trei, iar în viitor… urmează încă două campanii ofensive grele.”, a spus Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui vin după informațiile conform cărora președintele rus Vladimir Putin le-ar fi spus oficialilor americani că vrea să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei până la sfârșitul anului 2025. Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșeală Uniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius. El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă. Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european. Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pace Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace. Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie. Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile. Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale. UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusesc Comisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri. În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt. Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1302. Ursula von der Leyen și Trump au discutat despre noi măsuri pentru a crește presiunea asupra Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 17 septembrie 2025, în a 1.302-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, cu privire la măsuri suplimentare pentru întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Am avut o conversație plăcută cu Donald Trump privind consolidarea eforturilor noastre comune de a crește presiunea economică asupra Rusiei prin măsuri suplimentare”, a transmis șefa C.E. într-un mesaj postat pe X. UE pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni Ea a indicat că Executivul U.E. va prezenta în curând propunerile sale pentru un al 19-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Acesta va include măsuri care vizează criptomonedele, băncile și energia, a menționat ea. Astfel, sunt „țintite” șase bănci și companii energetice rusești, precum și sistemele de plată și de carduri de credit din Rusia, platformele de tranzacționare a criptomonedelor și restricții suplimentare asupra comerțului cu petrol al Rusiei, potrivit Bloomberg. Administrația Trump a aprobat primele pachete de ajutor militar american pentru Ucraina finanțate de aliații NATO printr-un nou aranjament financiar, au declarat pentru Reuters două surse care au dorit să își păstreze anonimatul. Ajutorul va reprezenta prima utilizare a Listei Prioritare a Cerințelor Ucrainei (PURL), un mecanism dezvoltat de statele membre NATO și de Statele Unite pentru a coordona și finanța cele mai urgente necesități de pe câmpul de luptă ale Kievului, potrivit The Kyiv Independent. Transporturile sunt evaluate fiecare la 500 de milioane de dolari și au fost aprobate de subsecretarul pentru Apărare, Elbridge Colby. Pachetele ar putea fi trimise „în curând”, în condițiile în care Washingtonul reia livrările de armament către Ucraina, de această dată finanțate de statele NATO. Prin intermediul PURL, aliații cumpără arme, muniții și echipamente din stocurile militare ale SUA. Inițiativa ar putea ajunge să furnizeze armament în valoare de până la 10 miliarde de dolari, conform surselor citate de Reuters. „Este exact ceea ce au cerut. O mulțime de lucruri”, ar fi declarat una dintre surse. În august, președintele Volodimir Zelenski afirma că Ucraina își propune să obțină cel puțin 1 miliard de dolari pe lună de la statele NATO pentru a cumpăra arme fabricate în Statele Unite. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Von der Leyen și Trump au discutat despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei / Zelenski și parlamentarii partidului său au vorbit despre garanții de securitate
Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșeală Uniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius. El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă. Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european. Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pace Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace. Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie. Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile. Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale. UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusesc Comisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri. În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt. Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia a fost un semnal pentru NATO Președintele Volodimir Zelenski a spus că incursiunea cu drone rusești în Polonia a avut scopul de a descuraja NATO să ofere Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană. Într-un interviu publicat marți, el a explicat că Rusia a transmis un mesaj de intimidare pentru a crea îndoieli privind sprijinul occidental. Zelenski a cerut din nou aliaților să furnizeze mai multe sisteme Patriot și a spus că luna octombrie va arăta dacă planul lui Putin a avut succes. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Varșovia va colabora cu Kievul la dezvoltarea de capacități anti-drone și va investi împreună cu parteneri europeni în noi sisteme de apărare. Ursula von der Leyen și Trump și au discutat pentru coordonarea efortului de sancționare a Rusiei Președintele american, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut marți o convorbire telefonică în care au discutat despre consolidarea eforturilor comune de sancționare a Federației Ruse, potrivit AP News. Într-un mesaj publicat pe platforma X, von der Leyen a precizat că discuția s-a concentrat pe „măsuri suplimentare” pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța agresiunea împotriva Ucrainei. Ea a anunțat că executivul european pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, care va viza domenii precum criptomonedele, sectorul bancar și energia.
Reacția Ursulei von der Leyen după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României: O amenințare serioasă la adresa securității regionale
Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a declarat că „incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc este din nou o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare serioasă la adresa securității regionale”. Președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează „strâns cu România și cu toate statele membre pentru protejarea teritoriului UE” și a transmis un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”. Și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a condamnat duminică intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra Ucrainei, numind această acțiune „inacceptabilă” și exprimând solidaritatea UE cu România. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina. Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE Ministerul Afacerilor Externe a convocat duminică ambasadorul Federației Ruse la București, pentru a transmite protestul ferm al României față de intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și pentru a solicita măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente pe viitor, potrivit unui comunicat de presă. Convocarea a fost dispusă de ministrul afacerilor externe, în contextul încălcării spațiului aerian al României de o dronă rusească pe 13 septembrie 2025. MAE a calificat acest act drept „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații recurente amplifică amenințările la adresa securității regionale. Partea română a cerut Rusiei să ia imediat toate măsurile necesare pentru a preveni viitoare încălcări ale spațiului aerian. România rămâne în contact permanent cu aliații săi și cu ceilalți membri ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la aceste provocări.
UE ia în considerare să accelereze eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia
Uniunea Europeană ia în considerare accelerarea eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia, ca parte a noilor sancțiuni împotriva Moscovei, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficiali UE se află la Washington pentru a discuta despre coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În timp ce UE și SUA iau în considerare măsuri mai dure pentru a reduce veniturile Moscovei, diviziunile interne și nevoia de sprijin global ridică întrebări cu privire la cât de eficiente vor fi astfel de măsuri în izolarea Rusiei, notează Reuters. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol din Rusia, a declarat un oficial al Casei Albe. De asemenea, el a cerut UE să impună taxe vamale de până la 100% asupra Chinei și Indiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei. Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Într-un discurs din Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că UE „caută să elimine mai repede combustibilii fosili ruși, flota din umbră și țările terțe”, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni în curs de pregătire. Luni, Kremlinul a anunțat că nicio sancțiune nu va forța vreodată Rusia să își schimbe atitudinea față de războiul din Ucraina. UE a interzis deja importurile de țiței din Rusia pe mare – care reprezentau peste 90% din importuri – și a impus un plafon de preț în comerțul cu petrol rusesc. Uniunea a impus sancțiuni împotriva a peste 400 de petroliere și acum negociază metode pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028, începând cu noi achiziții și contracte pe termen scurt, în 2026. Sancțiunile ar putea devansa aceste termene, dar Ungaria și Slovacia s-au opus până acum unor astfel de măsuri privind importurile de gaze. Cele două state importă aproximativ 200.000-250.000 de barili de petrol rusesc pe zi, echivalentul a aproximativ 3% din cererea de petrol a UE. Achizițiile UE de gaz din Rusia rămân mult mai mari. Aproximativ 13% din gazul importat de Europa în acest an ar urma să vină din Rusia, în scădere de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei de Rusia în 2022, arată datele UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: New Delhi își caută noi aliați pentru a contracara presiunea Washingtonului/ INDIA și UE poartă negocieri pentru soluționarea problemelor comerciale
Germania critică declarațiile Ursulei von der Leyen privind trimiterea de trupe în Ucraina
Germania s-a delimitat luni de comentariile Ursulei von der Leyen, care a spus că Uniunea Europeană pregătește „planuri destul de precise” pentru a trimite trupe în Ucraina ca parte a unor garanții de securitate post-conflict. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că este „prea devreme” pentru astfel de discuții și a subliniat că prioritatea rămâne sprijinul militar și financiar direct pentru Kiev. În același timp, Ucraina a criticat Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), găzduită de China, pentru că a evitat să menționeze războiul în declarația sa finală. Pe plan diplomatic, Parisul și Londra au anunțat organizarea unui summit dedicat garanțiilor de securitate pentru Ucraina, care va avea loc joi la Paris. Evenimentul, co-prezidat de președintele Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, va reuni lideri din circa 30 de țări, în mare parte europene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe, însă liderul american Donald Trump nu figurează pe lista invitaților.