Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Ursula Von der Leyen ia la țintă banii europenilor
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a găsit soluția pentru a redresa economia UE, aflată în involuție pe plan mondial de câțiva ani. Astfel, șefa de la Bruxelles a identificat resurse de 10.000 miliarde euro din banii europenilor, pe care și-a propus să îi folosească pentru a ajuta companiile europene. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, prin implementarea măsurilor stabilite anul trecut în Strategia pentru Uniunea Economiilor şi Investiţiilor, pot fi mobilizate rapid 470 miliarde euro. Economiile gospodăriilor sunt păstrate în conturi bancare; (…) Europa trebuie să pună acum aceste economii la lucru, pentru companiile sale”, a declarat Ursula von Der Leyen, într-un discurs susţinut la finalul săptămânii trecute la Conferinţa anuală a antreprenorilor francezi, potrivit ziarulromanesc.de. poll id=”20″] Depozitele bancare ale cetățenilor UE, mină de aur pentru Bruxelles Depozitele bancare ale cetăţenilor europeni au revenit în prim-plan odată cu discursul Ursulei von der Leyen. Preşedinta Comisiei Europene este nemulţumită că economiile acestora sunt păstrate în bănci. În schimb, ar putea finanţa economia blocului comunitar şi companiile acestuia. Ursula von der Leyen / Foto – Mediafax „A doua provocare priveşte finanţarea economiilor noastre. În Europa nu ducem lipsă nici de tehnologie, nici de economii. Dar ne lipseşte încă suficienta capacitate de a dezvolta companiile europene la scară largă. S-a găsit vinovatul pentru declinul economic al UE Consecința, în viziunea acesteia, este că firmele fondate în Uniunea Europeană ajung să caute finanțara în alte regiuni sau, în final, sunt cumpărate de investitori străini. Prea multe proiecte se blochează deoarece investiţia iniţială este prea riscantă, cererea este prea incertă sau capitalul este prea scump. Companiile noastre ştiu cum să pornească în Europa. Dar trebuie să poată şi să crească aici. Prea des, ele merg în altă parte pentru finanţarea de care au nevoie. Îşi mută centrul de greutate. Sau sunt cumpărate. Desigur, nu vom finanţa toate acestea numai din fonduri publice. Dar Europa dispune de economii. Şi, din păcate, aceste economii stau nefolosite. Astăzi, 10.000 de miliarde de euro din economiile gospodăriilor sunt păstrate în conturi bancare. Iar o mare parte din economiile Europei este investită în afara continentului nostru”, a declarat von der Leyen la conferința de săptămâna trecută. „Companiile noastre trebuie să poată crește în Europa” Președinta Comisiei susține că lipsa banilor disponibili pentru investiții împiedică firmele europene să se dezvolte suficient de repede. „Prea multe proiecte rămân blocate pentru că investițiile inițiale sunt prea riscante, cererea este prea incertă, iar capitalul este prea scump”, a spus von der Leyen „Companiile noastre știu să se nască în Europa, dar trebuie să poată și să crească în Europa”, a continuat von der Leyen. Problema este și mai presantă deoarece Bruxelles-ul admite că investițiile necesare nu pot fi finanțate numai din bugetele publice. De aici vine interesul pentru economiile private ale populației și pentru construirea unei piețe europene de capital capabile să transforme o parte din banii ținuți în depozite în finanțare pentru întreprinderi. În continuare, șefa de la Bruxelles a punctat că această sumă uriașă de bani ar trebui folosită pentru a redresa economia UE, care, așa cum se știe, a pierdut teren masiv pe plan global, fiind devansată la mare distanță de SUA și China. Banii ar urma să deblocheze 470 de miliarde de euro în investiţii suplimentare „Europa trebuie acum să pună aceste economii la lucru pentru companiile sale. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor şi Investiţiilor. Am prezentat propuneri privind securitizarea, investiţiile băncilor şi ale societăţilor de asigurări, precum şi integrarea şi supravegherea pieţelor noastre. Împreună, aceste măsuri ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro în investiţii suplimentare”, a continuat președinta Comisiei. Uniunea Europeană, perioadă de grație pentru România în lupta pentru limitarea deficitului bugetar Europenilor li se promit investiții „sigure” În discursul său (detalii AICI), von der Leyen sugerează în mod explicit că are nevoie de banii europenilor pentru a-și crește capitalul politic. Concret, aceste „economii leneșe” reprezintă cele 33 de trilioane de euro cumulate în conturile bancare ale cetățenilor Uniunii Europene. Declarația completă, făcută în cadrul dezbaterilor privind competitivitatea și viitorul pieței unice, a arătat că, din punctul său de vedere, banii sunt ineficienți atâta timp cât generează dobânzi minime în bancă în loc să fie direcționați către piețele de capital. Șefa Comisiei Europene apreciază că Europa pierde din ce în ce mai mult teren în fața Statelor Unite și a Chinei tocmai pentru că nu reuşește să își mobilizeze avuția privată. Din perspectiva sa, scopul utilizării acestor resurse uriașe ar fi finanțarea directă a tranziției verzi, – în condițiile în care Green Deal este denunțat tot mai des de țările membte ca un eșec – a digitalizării și a industriei continentale de apărare. Așadar, mesajul transmis a fost unul evident: banii europenilor trebuie scoși din amortizarea depozitelor tradiționale și aruncați în morișca investițiilor de risc pentru a susține ambițiile geopolitice ale Bruxelles-ului. Mecanismele puse la cale de Bruxelles Așadar, planul nu îi permite Comisiei Europene să retragă cele 10.000 de miliarde de euro din conturile cetățenilor și nici nu prevede transferarea obligatorie a depozitelor către companii. Însă, Bruxelles-ul vrea să creeze mecanisme prin care europenii să fie determinați să investească voluntar o parte mai mare din economii, în loc să le păstreze în bănci. Pentru populație, Comisia promite un acces mai facil la produse de investiții și posibilitatea unor randamente mai mari pe termen lung. În discursul oficial publicat de Comisia Europeană, von der Leyen a legat direct această strategie de necesarul uriaș de capital al Europei. Șefa UE estimează că măsurile aflate pe masa Bruxelles-ului „ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro în investiții suplimentare”. Cum ar putea fi mobilizați banii din conturile cetățenilor UE De notat în context că acest plan are legătură directă cu conceptul Uniunii Economiilor și Investițiilor, program lansat de Comisie în 2025, cu scopul declarat de mobilizare a capitalului privat. În prezent, președinta Executivului european cere accelerarea proiectului și adoptarea tuturor măsurilor necesare. Așadar, Von der Leyen vrea ca un acord să fie obținut rapid și a transmis că proiectul ar putea avansa chiar dacă nu toate statele
S&D condamnă scrisoare PPE și Renew privind amendamentul Fritz
Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European critică dur demersul liderilor PPE și Renew Europe, care au cerut Comisiei Europene blocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România. Grupul europarlamentar din care face parte PSD susține că punerea în discuție a fondurilor europene din cauza unei dispute politice interne nu reprezintă o politică europeană responsabilă și solicită respectarea deplină a statului de drept, fără standarde duble. Reacția social-democraților europeni survine după ce președintele PPE, din care face parte PNL, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe (din care face parte USR), Valérie Hayer, au trimis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi lideri politici au cerut condiționarea tranșei de 770 de milioane de euro de modificarea legii integrității, în contextul apropierii termenului-limită de 31 august pentru jaloanele asumate de București. De unde a pornit scandalul „amendamentului Fritz” Disputa a început în Parlamentul României, după introducerea unei modificări la legea integrității, cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Legea prevede încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și al demnitarilor stabiliți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi. Prevederea îl vizează direct pe primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, printre alți aleși locali. Deși Curtea Constituțională a României a declarat modificarea conformă cu legea fundamentală, grupurile PPE și Renew Europe au intervenit direct la vârful Comisiei Europene. Weber și Hayer au catalogat măsura drept o încălcare a statului de drept și au cerut un semnal ferm de la Bruxelles înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea. S&D denunță presiunea politică și dublul standard Grupul S&D atrage atenția că partidele de dreapta nu au dreptul să invoce jaloanele europene doar atunci când situația convine propriilor interese de partid. Social-democrații subliniază că deciziile legislative adoptate democratic și validate de instanțele constituționale trebuie respectate la nivelul Uniunii Europene. „Nu putem avea standarde duble în ceea ce privește Planurile de Redresare și Reziliență. Partidele politice de dreapta nu pot insista ca fiecare jalon RRF să fie respectat atunci când le convine guvernelor lor, iar apoi să ceară Comisiei Europene – pentru interese politice personale – să intervină atunci când o reformă adoptată democratic, care respectă statul de drept, nu le convine”, a transmis Grupul S&D. Europarlamentarii S&D avertizează că o dispută politică internă nu trebuie să se transforme într-o sancțiune aplicată cetățenilor români. „Punerea în pericol a 770 de milioane de euro pentru România din cauza unei dispute politice interne nu este o politică europeană responsabilă. Familiile politice europene ar trebui să respecte statul de drept și deciziile sistemelor judiciare, precum și finalizarea cu succes a PNRR. Cerem respectarea totală a statului de drept. Cetățenii români nu trebuie să plătească prețul pentru standarde politice duble”, precizează poziția oficială a Grupului S&D. Intervenția liderilor de la Bruxelles a declanșat reacții aprinse pe scena politică de la București, unde demersul PPE și Renew a fost catalogat drept o încercare de presiune asupra deciziilor justiției și ale Parlamentului. Mâine, 26 august, legea intră la votul final și apoi, dacă trece, ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Victor Ponta, acuzații dure. Fostul premier spune că statul român nu mai funcționează: A fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră
„Cu bune și cu rele, noi am avut un stat român care a funcționat. Repet, mai bine sau mai rău. Nu mai avem acum un stat român. Să fie foarte clar. Statul român a fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră”, a spus Victor Ponta, marți, la „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul. Atac la Dominic Fritz Fostul premier a susținut că situația lui Dominic Fritz este relevantă pentru modul în care funcționează în prezent instituțiile statului. „Iar cazul Fritz este un caz foarte important pentru România. (…) Fritz zice așa: mă doare undeva de hotărâri judecătorești, mă doare undeva de Curtea Constituțională, mă doare undeva de Parlament. Eu îl am pe Manfred cu mine”, a afirmat Ponta. Declarațiile vin în contextul în care președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, au cerut Comisiei Europene să blocheze o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR dacă România merge mai departe cu modificările Legii integrității care îl afectează pe Dominic Fritz. Ponta a criticat intervenția liderilor europeni. „Nu există în Germania lui Weber și a Ursulei niciun singur politician condamnat de instanță care e în funcție. Nu există în Europa nicio țară care își permite să spună despre Curtea Constituțională a Germaniei că e CDU sau e SPD”, a spus fostul premier. „Nu mai funcționează statul. Toate mecanismele sunt oprite” El a reluat apoi ideea că instituțiile statului sunt blocate și că situația se agravează. „Nu mai funcționează statul. Nu mai funcționează deloc. Toate mecanismele sunt oprite. (…) Sunt oprite toate”, a afirmat Victor Ponta. „Oricine vine premier, că vine Grindeanu, Nazare, Tomac, în fiecare zi este mai greu. Adică gradul de distrugere al mecanismelor publice avansează în fiecare zi”, a mai spus Ponta.
Uniunea Europeană pregătește până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare cu Ucraina
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european citat de TVP World. Anunțul vine într-un moment în care Bruxelles-ul își intensifică sprijinul pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și economic, în contextul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Inițiativa urmărește consolidarea capacităților de producție ale industriei de apărare și dezvoltarea unor proiecte comune între companii europene și ucrainene. Cum ar putea fi împărțite fondurile Potrivit sursei citate, pachetul financiar ar putea fi alcătuit din mai multe instrumente europene de finanțare. Cea mai mare parte, până la 10 miliarde de euro, ar urma să provină din împrumuturile acordate prin mecanismul SAFE. Alte două miliarde de euro ar putea fi alocate printr-o nouă finanțare a Comisiei Europene, iar aproximativ șase miliarde de euro ar putea proveni din Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility), utilizat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea partenerilor în domeniul securității și apărării. În total, valoarea fondurilor disponibile pentru proiectele comune de apărare ar putea ajunge la 18 miliarde de euro, în funcție de aprobarea mecanismelor de finanțare și de interesul statelor participante. Interes din partea companiilor și statelor membre Potrivit oficialului european, 19 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program. De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare. Prin această colaborare, Bruxelles-ul urmărește consolidarea bazei industriale europene de apărare și creșterea capacității de producție într-un context marcat de cererea tot mai mare pentru echipamente militare. Ursula von der Leyen, în vizită la Kiev Anunțul privind viitorul pachet de finanțare coincide cu vizita efectuată la Kiev de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este cea de-a unsprezecea deplasare a acesteia în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina a reușit să își consolideze capacitățile militare și că urmează noi măsuri pentru integrarea industriilor de apărare ale Uniunii Europene și Ucrainei. „Este un moment special. Ucraina și-a construit un impuls militar puternic. Situația începe să se schimbe”, a transmis președinta Comisiei Europene. Aceasta a precizat că, pe lângă noile inițiative privind industria de apărare, discuțiile de la Kiev vor viza și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, precum și pregătirile pentru sezonul rece, în contextul provocărilor generate de război și de securitatea infrastructurii energetice.
Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.