Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen, despre criza energetică: Sprijinul trebuie să fie direcționat doar către cei care au cea mai mare nevoie de el
Comisa Europeană a anunțat că va adopta o abordare coordonată cu privire al situația crizei carburanților, în special a combustibilului pentru aviație. Turismul european ar putea fi pus în pericol după ce mai multe companii aeriene au atenționat că ar putea fi nevoite să reducă sau chiar să anuleze zboruri. Ursula von der Leyen a declarat într-o conferință de presă că „sprijinul trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie”. „Aceasta este lecția învățată din criza energetică din 2022, când Rusia ne-a întrerupt furnizarea de gaze: trebuie să fie temporar, cu o dată clară de încheiere și, mai presus de toate, trebuie să fie coordonat la nivel european pentru a avea un impact maxim”, a explicat președinta. Ea a adăugat: „Vom aplica acum aceeași abordare rezervelor de combustibil, în special combustibilului pentru avioane și motorinei, unde piețele se contractează.” Europenii și asiaticii trebuie să-și amâne vacanțele Nu doar agricultura, transportul și sistemul energetic ar putea fi grav afectate, dar și turismul. Turiștii care și-au făcut planuri de vacanță pentru această vară vor fi nevoiți să le amâne pe termen nedefinit. Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Europa chiar de la finalul lunii mai. Exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Iranul a ținut închisă Strâmtoarea Ormuz timp de 50 de zile. Directorul general al IATA, Willie Walsh, spune că avertismentul emis de IEA este „sumbru”. „Am estimat și noi că de la finalul lunii mai, am putea să începem să vedem câteva anulări de zboruri în Europa din cauza penuriei de carburanți. Deja se întâmplă în părți ale Asiei”. IATA solicită o derogare în cazul în care se ajunge la raționalizare. „Pe lângă faptul că se fac toate eforturile pentru a asigura linii alternative de aprovizionare, este important ca autoritățile să aibă planuri comunicate și bine coordonate în cazul în care raționalizarea devine necesară, inclusiv pentru reducerea numărului de sloturi”, a spus Willie Walsh. Companiile aeriene deja au anulat sute de zboruri Două dintre cele mai mari companii aeriene europene au anulat deja sute de zboruri. Lufthansa a anunțat închiderea liniei aeriene regionale din acest weekend. Compania olandeză KLM a anunțat că va renunța la 160 de zboruri în luna mai. Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune majoratul digital, cea mai controversată lege UE
Pe 15 aprilie 2026, Comisia Europeană a anunțat că aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor rețelelor de socializare pe teritoriul statelor membre UE este pregătită pentru a intra în funcțiune. Încă de anul trecut, Comisia a colaborat cu toate statele membre pentru reglementarea platformelor de socializare ce pot avea conținut dăunător minorilor. UE ia această măsură decisă pentru a proteja copiii și a trage la răspundere platformele online, punând siguranța pe primul loc înaintea intereselor comerciale. Ursula von der Leyen: Aplicația de verificarea vârstei este gata Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a confirmat că tehnologia din spatele aplicației este finalizată și în curând va fi valabilă pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Aplicația va permite utilizatorilor să-și dovedească vârsta pentru a accesa platformele online cu scopul de a preveni minorii să acceseze conținut dăunător sau neadecvat. Siguranța online a copiilor a devenit o prioritate pentru UE Pe măsură ce minorii petrec tot mai multe ore pe internet ca înainte, siguranța lor online a devenit principala preocupare după ce fenomene precum hărțuirea online și dependența de platforme au luat amploare. Soluția europeană considerată „inovatoare” va fi implementată pentru a-i feri pe minori de prădători sexuali și de expunerea la conținut dăunător și ilegal. Noua aplicație de verificarea vârstei va fi ușor de utilizat și poate fi configurată prin intermediul unui pașaport sau a unei cărți de identitate. Utilizatorii trebuie să-și dovedească ârsta atunci când vor accesa serviciile online. Aplicația este sigură, garantează Comisia Europeană Comisia Europeană garantează că aplicația va fi complet anonimă și că nu va pune datele intime ale internauților din întreaga Uniune Europeană în pericol. Aplicația va funcționa pe orice dispozitiv online și este complet open source, ceea ce înseamnă că și țările partenere din întreaga lume o vor putea adopta. Aplicația va fi complet gratuită și ușor de utilizat. Unele țări membre ale UE intenționează să integreze aplicația în portofelele lor naționale de identitate digitală. Președinta Comisiei Europene a făcut apel ca și sectorul privat să urmeze exemplul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: O nouă lege de verificarea vârstei nu le mai permite britanicilor să navigheze pe internet fără cartea de identitate, scanare facială sau VPN
Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): Von der Leyen vrea anularea dreptului de veto. Noi ne opunem
În general, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ca orice partid național și suveranist autentic, încearcă să se opună oricărei formule care duce la conducere oameni politici nevotați. Orice formulă care are în principal în față oameni politici nevotați poate să ducă la dictatură sau poate să ducă la control. Aici e marea problemă a federalizării din punct de vedere filozofic. Oamenii politici valabili sunt cei care sunt votați cât se poate de direct sau cât mai mulți dintre ei votați de către populație, ca să existe ceea ce anglo-saxonii numesc „accountability”, adică, cum s-ar traduce în limba română, „să dea seama de ceea ce fac”. Vă imaginați că e foarte greu „să dea seama” inclusiv un politician din România. E greu să-l „prinzi”, dar totuși, la emisiuni, pe Facebook, la proteste, în spațiu public, sau din patru în patru ani, la alegeri – îl poți sancționa. Un „politician” nevotat care ajunge decident la Bruxelles nu doar că nu știi cine este, dar aproape că n-ai acces la el. Prin urmare, în momentul în care ai acceptat o federalizare și ești într-un stat precum România, nu suficient de potent și nu suficient de prezent, aproape că ai pierdut contactul cu politicienii. UE vrea federalizare în acest moment, încercând prin asta să surpe sau să anuleze politic voința politică a națiunilor, într-un moment în care naționalismul este în creștere, nu este în descreștere. Dacă te uiți pe toate sondajele, inclusiv pe Eurobarometru, o să vezi că Uniunea Europeană nu este valorizată în plus față de propria națiune de cetățenii europeni! Prin urmare, încercând să impui așa ceva într-un moment când naționalismul crește, nu descrește, riști să construiești o instituție care stă pe picioare de lut. Și gândul se duce, din acest punct de vedere, la Imperiul Habsburgic sau, dacă vreți, la URSS. URSS-ul a căzut inclusiv din pricina că n-a putut da un răspuns la „problema naționalităților”, când, în timpul glasnost și perestroika, au pornit procesele de democratizare prin care popoarele au vrut suveranitate și apoi… independență. Uniunea Europeană, prin forțarea federalizării, riscă să devină Imperiul Habsburgic sau URSS-ul, adică riscă să se destrame ca Uniune Europeană încercând să facă „mai bine”. În cazul acesta, „mai binele” este, indiscutabil, dușmanul binelui”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.
Ursula von der Leyen îi cere lui Peter Magyar să realinieze Ungaria la valorile europene, pentru a debloca fondurile UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit marți cu Peter Magyar, viitorul premier al Ungariei, după alegerile parlamentare de duminică. Von der Leyen i-a transmis lui Magyar că trebuie să ia decizii rapide pentru reforme înainte să poată fi deblocate fondurile europene îngheţate de Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. „Tocmai am vorbit din nou cu prim-ministrul ales Peter Magyar. Ungaria s-a întors în inima Europei, locul în care i-a fost întotdeauna destinat. Acesta este, mai presus de toate, un moment important pentru poporul maghiar. Pentru vocea sa, demnitatea sa și viitorul său într-o Ungarie sigură și prosperă, în cadrul unei Europe puternice”, a scris von der Leyen pe X. Șefa Comisiei Europene a subliniat că a discutat cu Peter Magyar despre „p I just spoke again with Prime Minister-elect @magyarpeterMP. Hungary has returned to the very heart of Europe, where it has always belonged. This is, above all, a moment for the Hungarian people. For their voice, their dignity, and their future in a safe, prosperous Hungary… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 14, 2026 rioritățile imediate” ale Budapestei după scrutinul parlamentar de duminică, în urma căruia partidul Tisza a obținut victoria, respectiv aproape 70% din totalul locurilor din Parlament. „Trebuie să acționăm rapid pentru a restabili, realinia și reforma. Să restabilim statul de drept. Să ne realiniem la valorile noastre europene comune. Și să reformăm, pentru a valorifica oportunitățile oferite de investițiile europene”, a mai scris von der Leyen pe X. La scurt timp după primele rezultate privind alegerile parlamentare din Ungaria, Ursula von der Leyen s-a numărat printre primii lideri care l-au felicitat pe Peter Magyar. „Inima Europei bate mai puternic în Ungaria în această seară”, a transmis Ursula von der Leyen, potrivit The Guardian, adăugând că „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. Împreună suntem mai puternici. O țară își revendică din nou drumul european”. Partidul Fidesz al lui Viktor Orban a pierdut duminică alegerile parlamentare în faţa formaţiunii Tisza, condusă de Peter Magyar.
Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
UE se pregătește să intervină pentru a reduce costul energiei electrice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune (n.r. 6 martie) pentru a analiza direcțiile posibile ale măsurilor care ar putea duce la scăderea prețului energiei. Ideea inițială este adoptarea unor măsuri care să permită decuplarea prețurilor gazului de cele ale electricității și să gestioneze impactul numărului tot mai mare de ore în care prețurile ajung la zero sau chiar negative în Europa, situație care începe să pună presiune pe numeroși dezvoltatori de energie regenerabilă notează El Economista. Convocarea acestei întâlniri are loc în același timp cu decizia Executivului comunitar de a retrage planul de prezentare a unui pachet de măsuri programat inițial pentru 10 martie. Comisia intenționa să prezinte progresele realizate de grupul de lucru creat în urmă cu aproape un an pentru analizarea reformelor necesare, însă acum propunerile vor fi reanalizate în interiorul instituției. Schimbarea planurilor de la Bruxelles vine după reuniunea din 12 februarie organizată, la solicitarea președintelui Consiliului European, António Costa, pentru relansarea agendei de competitivitate a continentului. Potrivit surselor citate, în dezbatere a revenit în prim-plan ordinea de merit a tehnologiilor din piața angro și caracterul marginalist al acesteia, o temă considerată închisă după ultima reformă, dar care reapare acum în discuțiile europene. Măsuri analizate pentru ieftinirea energiei Comisia pregătește atât măsuri imediate, cât și reforme structurale pentru reducerea prețurilor fără a încetini tranziția energetică, intervenind asupra a trei elemente principale: costul aprovizionării, tarifele și costurile de rețea, precum și taxele și contribuțiile. Bruxellesul încurajează statele membre să ajusteze fiscalitatea energetică, inclusiv TVA și alte taxe, și să redeseneze tarifele pentru a recompensa flexibilitatea consumului și utilizarea eficientă a rețelei. În același timp, se urmărește consolidarea protecției împotriva sărăciei energetice și facilitarea trecerii consumatorilor la oferte mai ieftine. În paralel, UE propune accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a rețelelor și a capacităților de stocare prin simplificarea procedurilor de autorizare și extinderea interconectărilor, susținute financiar de Banca Europeană de Investiții. Pentru reducerea dependenței prețului electricității de volatilitatea gazului, Bruxellesul vrea să stimuleze contractele pe termen lung, precum acordurile de tip PPA sau contractele pentru diferență, dar și mecanisme de reducere a riscurilor, inclusiv un proiect pilot sprijinit de BEI. În piața gazelor, UE intenționează să consolideze supravegherea și transparența printr-un grup de lucru care să analizeze posibile ajustări pentru evitarea distorsiunilor. De asemenea, este propus un „contract tripartit” între sectorul public, producătorii de energie curată și industrie, menit să mobilizeze investiții și să stabilizeze prețurile, precum și un pachet de pregătire pentru crize energetice, pentru limitarea creșterilor bruște de preț. Statele membre acționează deja individual Propunerile Comisiei se lovesc însă de măsurile adoptate separat de unele state europene. Germania a aprobat un program de sprijin pentru industrie de peste 27 miliarde de euro, criticat de țările cu resurse bugetare mai reduse. La Consiliul European din 15 decembrie, Spania și Portugalia au depus o plângere formală susținută de mai multe state. Cel mai recent exemplu vine din Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret menit să reducă prețul angro al electricității începând cu 1 ianuarie 2027. Măsurile includ compensarea unor costuri suportate de centralele pe gaz și rambursarea parțială a costurilor legate de certificatele de emisii CO2, costuri care ar urma să fie recuperate ulterior prin taxe aplicate consumatorilor. Potrivit analizelor realizate de mari bănci internaționale, pachetul italian, estimat la 2,5–3 miliarde de euro anual, combină intervenții bugetare cu modificări ale mecanismului de formare a prețurilor și ar putea deveni un precedent pentru alte state. Schimbările vin într-un moment sensibil pentru marile companii energetice europene, deoarece o scădere a prețurilor pe piața angro ar putea reduce marjele comerciale și ar accelera reorganizarea sectorului energiei regenerabile după expirarea schemelor de sprijin existente.