Ursula von der Leyen: Un acord comercial final între UE și SUA înainte de 9 iulie este imposibil, cele două părți vizează un acord de principiu
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington. După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE. „Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă. „Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”. Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea. „Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”. SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul. Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie. Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%. Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie. Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule. Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial. Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA. America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană confirmă moțiunea de CENZURĂ care o va viza pe Ursula von der Leyen /Inițiativa îi aparține unui eurodeputat român Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
China răspunde remarcilor statelor G-7 privind distorsionarea pieței: Comentarii iresponsabile și amestec în afacerile interne
China a atacat Grupul celor Șapte pentru ceea ce a numit “interferență în afacerile sale interne” și a mustrat-o pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pentru că a criticat politicile economice ale Beijingului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a formulat un protest oficial împotriva unei declarații emise de premierul canadian Mark Carney după întâlnirea G-7 din Alberta, care a cerut Chinei să „se abțină de la distorsiunile pieței și supracapacitatea dăunătoare”. Miercuri, Guo a numit comentariile „iresponsabile”, „manipulatoare” și „o defăimare”. Schimbul de replici a reaprins dezbaterea dacă produsele chinezești inundă piețele globale și amenință economiile altor state. Dincolo de îngrijorările legate de politica comercială și industrială, liderii G-7 au discutat și despre „îngrijorările lor serioase cu privire la activitățile destabilizatoare ale Chinei în Marea Chinei de Est și de Sud și despre importanța menținerii păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan”, potrivit declarației, conform Bloomberg. Guo a negat că ar exista vreo „supracapacitate și distorsiune a pieței” rezultată din acțiunile Chinei, spunând că astfel de afirmații sunt doar „o scuză pentru a practica protecționismul comercial” și pentru a suprima industria chineză. Declarația „a interferat în afacerile interne ale Chinei și a încălcat principiile de bază ale relațiilor internaționale”, a adăugat el. Guo a mustrat-o și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat la reuniunea G-7 că lumea se confruntă cu un nou „șoc al Chinei”. Von der Leyen, care este așteptată să viziteze China pentru o întâlnire la nivel înalt la sfârșitul lunii viitoare, a acuzat Beijingul că își folosește cvasi-monopolul din anumite sectoare „nu numai ca monedă de schimb, ci și ca armă pentru a submina concurenții din industriile cheie”. „Pe măsură ce economia Chinei încetinește, Beijingul inundă piețele globale cu supracapacitate subvenționată pe care propria sa piață nu o poate absorbi”, a spus von der Leyen. Comentariile lui von der Leyen au venit în timp ce Uniunea Europeană a refuzat să organizeze o întâlnire pe teme economice cu China din cauza lipsei de progrese în problemele comerciale. Ca răspuns la remarcile lui von der Leyen, Guo a spus că „politica de subvenții industriale a Chinei a aderat întotdeauna la principiile deschiderii, corectitudinii și conformității”. „Sperăm că UE poate colabora cu China pentru a crea împreună un mediu de afaceri deschis, transparent și nediscriminatoriu pentru a promova dezvoltarea comună și beneficiul reciproc al ambelor părți”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Presiuni tot mai mari pe Comisia Europeană pentru taxarea produselor moderne cu nicotină
Comisia Europeană este din ce în ce mai presată să introducă taxe pentru țigările electronice și pliculețele cu nicotină. În urmă cu o săptămână, 15 miniștri de finanțe și economie au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând acțiune în acest sens. Scrisoarea face parte dintr-un demers mai amplu prin care se solicită adoptarea noii Directive privind impozitarea tutunului, notează Euronews. Miniștrii au susținut că legislația actuală nu mai reflectă realitatea și au motivat cererea prin riscurile asupra sănătății publice. România, printre țările cu taxe reduse, se opune schimbării Propunerea de revizuire a directivei nu este agreată de toate statele membre. România, alături de Italia și Grecia, este printre țările care aplică taxe mai mici pentru aceste produse. Guvernele acestor țări și-au exprimat scepticismul față de inițiativă. Ele susțin că o eventuală armonizare fiscală ar putea afecta veniturile interne sau ar crește consumul ilicit. În prezent, nivelul scăzut al accizelor din aceste state face ca produsele pe bază de nicotină să fie mai accesibile decât în alte țări din blocul comunitar. Produse ieftine, accesibile copiilor și adolescenților Organizațiile din domeniul sănătății trag semnale de alarmă privind gravitatea situației. Lilia Olefir, director al Parteneriatului fără fum, a explicat cât de mari sunt riscurile expunerii la nicotină în rândul minorilor. „Vedem că, deoarece aceste produse nu sunt impozitate în mod corespunzător în UE – unele țări nu le impozitează sau abia le impun – au devenit foarte accesibile și nu doar adulților, ci și copiilor. Și acesta este motivul pentru care revizuirea directivei este urgentă acum”, a declarat Olefir. Datele statistice sprijină această îngrijorare. Potrivit ultimului raport ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat la finalul lunii mai, consumul zilnic de nicotină în rândul adolescenților de 15-16 ani a crescut alarmant, de la 7,9% în 2019 la 14% în 2024. Miniștrii solicită actualizarea rapidă a directivei În martie 2025, 12 miniștri ai sănătății din Uniunea Europeană au transmis o primă scrisoare către Comisie, cerând o revizuire completă a legislației privind tutunul. A doua scrisoare, din mai, semnată de 15 miniștri ai economiei și finanțelor, reiterează această solicitare și îi cere Ursulei von der Leyen „să ia măsurile necesare pentru a actualiza directiva”. Comisarul european responsabil de impozitare, Wopke Hoekstra, a declarat că sunt speranțe pentru o modificare apropiată a normelor în vigoare. „Aceste taxe sunt fundamentale deoarece duc la creșterea prețurilor, ceea ce înseamnă că produsele sunt mai puțin accesibile și mai puțin accesibile”, a declarat Olefir. „În acest moment, oamenii pot cumpăra vape de unică folosință cu aproximativ opt euro, iar pungile cu nicotină sunt, de asemenea, destul de accesibile.”, a mai spus aceasta. Belgia acționează pe cont propriu, alte state așteaptă În lipsa unui cadru comun, unele țări au adoptat politici proprii. Belgia a anunțat că va deveni, în 2025, prima țară din Uniune care interzice vânzarea de țigări electronice de unică folosință. Frank Vandenbroucke, ministrul sănătății belgian, a transmis că nu este de acord cu impactul nociv al acestor produse: le consideră o amenințare reală, care pot atrage adolescenții spre fumat și pot crea o dependență timpurie de nicotină.
Schimb de mesaje, pe X, între Ursula von der Leyen și Nicușor Dan/ „Aștept cu nerăbdare să lucrez cu Comisia Europeană”
Marți dimineață, președintele Nicușor Dan a fost felicitat telefonic de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta din urmă a și postat pe X. La rândul său, Nicușor Dan a transmis un mesaj de mulțumire, prin intermediul aceleiași rețele. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen l-a felicitat pe președintele Nicușor Dan, în perspectiva unei colaborări prin care „să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii”. Mesajul telefonic a fost postat și pe X. „L-am felicitat pe Nicuşor Dan telefonic. Acum eşti preşedintele tuturor românilor. Împreună, haide să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii. Aceasta este munca nobilă pe care vreau să o desfăşor împreună cu tine”, a transmis Ursula von der Leyen într-un mesajul publicat pe X. La rândul său, Nicușor Dan a mulțumit, prin intermediul aceleiași rețele, „În această dimineață, am avut o conversație telefonică cu președintele Comisiei Europene. I-am mulțumit președintelui Von der Leyen pentru cuvintele sale amabile de felicitare și am subliniat angajamentul României pentru o UE puternică și sigură. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu Comisia Europeană pentru a contribui semnificativ la soluțiile de care au nevoie toți cetățenii europeni pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm împreună”, a transmis Nicușor Dan pe X. This morning, I had a phone conversation with the President of the European Commission, @vonderleyen. I thanked President @vonderleyen for her kind words of congratulations and emphasized Romania’s commitment to a strong and secure EU. I look forward to working with the European… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 27, 2025 I congratulated @NicusorDanRO over the phone. You are now President for all Romanians. Together, let’s show all that a strong Europe, with a strong Romania at its heart, delivers solutions. That’s the noble work I want to carry out with you. — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 27, 2025 CITEȘTE ȘI: Președinta Comisiei Europene recunoaște victoria lui Nicușor Dan. Ursula von der Leyen: „Cele mai calde felicitări!” Regele Charles al Marii Britanii, MESAJ pentru Nicușor Dan. „Împreună, ne confruntăm cu numeroase provocări” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Donald Trump anunță amânarea taxelor vamale de 50% asupra produselor din UE până la 9 iulie
Președintele SUA Donald Trump a declarat duminică că Statele Unite vor amâna punerea în aplicare a unei taxe vamale de 50% asupra produselor din Uniunea Europeană de la 1 iunie până la 9 iulie pentru a câștiga timp pentru negocierile cu blocul. Acest acord a venit după o convorbire telefonică duminică cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care i-a spus lui Trump că „dorește să înceapă negocieri serioase”, potrivit relatării președintelui american, conform Associated Press. „Le-am spus tuturor celor care mă ascultă că trebuie să facă asta”, le-a declarat Trump reporterilor duminică în Morristown, New Jersey, în timp ce se pregătea să se întoarcă la Washington. Von der Leyen, a spus Donald Trump, a promis „să ne întâlnim rapid și să vedem dacă putem rezolva ceva”. Într-o postare pe rețelele de socializare vineri, Trump a amenințat că va impune taxe vamale de 50% pentru bunurile UE, plângându-se că a fost „foarte dificil de tratat” cu blocul celor 27 de membri în domeniul comerțului și că negocierile „nu duc nicăieri”. Aceste taxe vamale ar fi intrat în vigoare începând cu 1 iunie. Dar convorbirea cu von der Leyen a părut să aplaneze tensiunile, cel puțin pentru moment. „Am fost de acord cu prelungirea – 9 iulie 2025 – A fost privilegiul meu să fac acest lucru”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social la scurt timp după ce a vorbit cu reporterii duminică seara. La rândul său, von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană și SUA „împărtășesc cea mai importantă și strânsă relație comercială din lume”. „Europa este pregătită să avanseze rapid și decisiv în discuții”, a spus ea. „Pentru a ajunge la un acord bun, am avea nevoie de timp până pe 9 iulie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Bloomberg: Fondul de apărare de 150 de miliarde de euro al UE a primit aprobarea inițială a celor 27 de state membre
Fondul de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene a primit aprobarea inițială în Consiliul UE din partea celor 27 de state membre. Fondul va distribui bani țărilor care doresc să investească în capacități de securitate, cum ar fi muniție, drone și protecția infrastructurii critice, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, conform Bloomberg. Fondul este așteptat să primească aprobarea oficială săptămâna viitoare, a declarat una dintre persoane, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Conform Le Figaro, ambasadorii celor 27 state membre ar trebui să formalizeze acest acord de principiu în timpul unei noi reuniuni miercuri, înaintea unui acord final așteptat pe 27 mai, în timpul unei reuniune a miniștrilor Afacerilor Europene din UE. Programul a fost propus de Comisia Europeană, în martie, ca răspuns la posibila restrângere a securității oferite de americani în Europa, menționată de către președintele Donald Trump. Fondul vine în completarea noilor norme care permit statelor membre flexibilitate fiscală pentru cheltuielile cu apărarea, care s-ar putea ridica la un total de 800 de miliarde euro. Ursula von der Leyen: Un „moment unic într-o generație” Comisia Europeană va strânge cele 150 de miliarde de euro pe piețele de capital și va distribui banii sub formă de împrumuturi statelor membre, la cerere, pentru a finanța produse specifice de care continentul duce cel mai mult lipsă, potrivit uneia dintre persoane. Acestea includ rachete, capacități de apărare terestră și sisteme de apărare antirachetă. Noul instrument de împrumut ar fi similar cu cel instituit în timpul pandemiei de Covid pentru a sprijini schemele de șomaj tehnic ale statelor membre și măsurile similare. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acest program un „moment unic într-o generație” și a declarat anterior că Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi de investiții în domeniul apărării de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. Unele țări din afara UE sunt eligibile pentru a participa la program, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească 35% din cost, a spus sursa. Luni, Marea Britanie și Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind un parteneriat în domeniul apărării, iar blocul s-a angajat să exploreze modalități de a permite Londrei accesul la program. Marea Britanie va putea participa la sistemul UE de achiziții comune în materie de apărare, dar companiile britanice de profil – precum BAE și Rolls Royce – vor trebui să ajungă la acorduri separate pentru a putea beneficia de schema de subvenții în valoare de 150 de miliarde de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: Vance n-ar fi vrut vreodată să se întâlnească doar cu von der Leyen
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, analistul H.D. Hartmann a comentat relațiile complexe și tensionate dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, cu accent pe statutul geopolitic al României. Potrivit acestuia, o fotografie recentă cu Ursula von der Leyen, Giorgia Meloni și J.D. Vance surprinde o realitate importantă: o schimbare de paradigmă în negocierile internaționale, în care România este tratată ca teritoriu european, nu ca stat partener suveran. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O imagine simbolică: Europa negociază pentru România Hartmann analizează o fotografie în care apar Ursula von der Leyen, Giorgia Meloni și J.D. Vance. Pentru Hartmann, imaginea sugerează că „terenul de joc” în relațiile dintre Europa și America s-a mutat, iar România este parte dintr-o zonă aflată sub influență exclusiv europeană. „Reamintesc de poza celebră pe care am avut-o: J.D. Vance, Meloni, Ursula von der Leyen. Ce transmite această fotografie? Că Ursula von der Leyen poate să facă parte dintr-o echipă de negociere pe teritoriul european. Mi se pare că poza a fost făcută la Roma, ieri.”, a declarat Hartmann. Hartmann: „Franța transformă România în colonie” Hartmann face halucinanta afirmație prin care compară statutul României în Uniunea Europeană și relația cu Franța cu cel al unei colonii. Declarația amintește flagrant de cea a lui George Simion, în care compară Franța cu Iranul. „Așa cum atrăgeam atenția acum câteva săptămâni, chiar la emisiunea ta, spuneam că ambasadorul Franței din București umblă înnebunit să anunțe că America s-a retras, iar Franța transformă România în colonie.”, declară el. Discursul ajunge, bineînțeles, înapoi la alegerile prezidențiale din România. Fără a oferi dovezi concrete sau argumente, analistul discreditează din nou campania candidatului câștigător la prezidențiale și efortul vizibil societății civile din ultimele săptămâni. Rezultatul este, desigur, unul nemeritat, nereprezentativ, posibil doar datorită presupusei interferențe a sistemului. „La acest vot, noi asta am văzut: candidatul cel mai susținut de către Macron a fost susținut cu toată forța de sistemul european.”, susține din nou Hartmann. Von der Leyen și relația tensionată cu Washingtonul Hartmann reia o idee mai veche privind relația rece dintre Ursula von der Leyen și administrația Trump. În opinia sa, actuala președintă a Comisiei Europene ar fi fost o figură indezirabilă în dialogul transatlantic, iar întâlnirea recentă cu J.D. Vance ar fi fost o concesie de formă, nu de fond: „Statele Unite direct n-ar fi dorit niciodată să se întâlnească cu această doamnă. Trump, în primul mandat, a avut de-a face cu obrăznicia, mârlănia și primitivismul lui von der Leyen.”, insultă Hartmann. Analistul susține că Washingtonul a acceptat cu reticență discuțiile, trimițând un reprezentant de rang secund: „Washingtonul a spus: vi-l trimitem pe J.D. Vance. Va fi maximul de autoritate americană care se va întâlni cu această individă de la Comisia Europeană. Dacă vedeți poza, madam von der Leyen este ca o fetiță cuminte, care nu mai insultă și nu mai dă lecții de democrație celor mai mari democrații din lume.”, continuă Hartmann să insulte. Influența franceză în politica românească Hartmann face și o serie de observații privind personajele politice românești care ar beneficia, în opinia sa, de sprijin din partea Franței. Îl menționează pe câștigătorul la o diferență de peste 7 procente al alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan, despre care spune că are legături culturale și educaționale directe cu Franța: „Nicușor Dan este sprijinit de Franța. El vorbește franceză, a făcut școală în Franța. Nu este nicio problemă cu asta.”, concluzionează el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Europa pregătește riposta împotriva giganților tech și băncilor americane în războiul tarifelor lui Trump
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai complexe provocări comerciale din ultimii ani, pe măsură ce administrația Donald Trump anunță impunerea de „tarife reciproce” asupra tuturor partenerilor săi comerciali. Această escaladare, denumită de președintele american „Liberation Day”, marchează un nou capitol al războiului comercial declanșat inițial împotriva Canadei, Mexicului și Chinei, imediat după învestirea sa. Dacă până acum conflictul s-a purtat mai ales pe teritoriul bunurilor, țintind importurile de oțel, aluminiu sau automobile, recentele declarații de la Casa Albă indică extinderea taxelor și asupra segmentului serviciilor, acolo unde giganții financiari și tehnologici americani dețin o pondere considerabilă, scrie Politico. Bruxelles-ul a respectat până acum regulile clasice ale războiului comercial: a răspuns măsurilor americane prin tarife echivalente asupra unor branduri emblematice, precum motocicletele Harley-Davidson ori whiskey-ul bourbon. Totuși, amenințările actuale ale Washingtonului, care consideră că reglementările digitale și barierele non-tarifare europene îi prejudiciază companiile, obligă Uniunea Europeană să treacă la o etapă superioară. „Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, subliniind că toate instrumentele disponibile sunt pe masă. Noul front al războiului comercial Înainte ca Trump să instituie tarifele universale, tensiunile dintre Bruxelles și Washington au vizat bunuri tradiționale precum metalele și automobilele. Europa a combătut loviturile anterioare printr-o abordare de tip „blow for blow”, răspunzând cu taxe similare la fiecare nou set de măsuri americane. Această metodă a funcționat până acum, însă noile planuri ale administrației Trump, care vizează în special serviciile, au capacitatea de a schimba regulile jocului. Uniunea Europeană este o mare exportatoare de produse finite (autoturisme, produse farmaceutice, echipamente industriale), dar este în egală măsură și un importator de servicii americane, fie că este vorba de sectorul financiar, de consultanță sau de servicii digitale. Oficialii europeni și-au îndreptat atenția către vulnerabilitățile pe care SUA le pot avea în domeniul serviciilor. În această categorie intră bănci de calibru precum J.P. Morgan sau Bank of America, dar și companii de tehnologie de talie mondială, precum Amazon (cel mai mare retailer online din lume), Google (liderul global al căutărilor pe internet) sau X, rețeaua socială deținută de Elon Musk. Bruxelles-ul consideră că, dacă Washingtonul își intensifică presiunile, ar putea impune măsuri precum taxe pe tranzacțiile financiare, restricții la acordarea licențelor în sectorul bancar ori chiar impunerea unor reguli fiscale mai stricte pentru marile platforme digitale. Instrumentele de presiune și riscurile escaladării În vederea contracarării planurilor americane, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a recurge la instrumentele de reglementare deja existente: Digital Markets Act, destinat să limiteze abuzurile de putere ale giganților tech, ori Instrumentul Internațional de Achiziții Publice, care ar putea bloca accesul companiilor americane la contracte finanțate din fonduri publice europene. Mai mult, Bruxelles-ul nu exclude ideea de a lovi companiile americane prin impunerea unor taxe digitale suplimentare, limitând sursele lor majore de profit pe piața UE. Există totuși îngrijorări că un pas prea agresiv ar putea alimenta și mai mult reacția Washingtonului. Analiștii subliniază că economia globală este puternic interconectată și că orice măsură radicală ar putea afecta companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului. În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri din Europa avertizează că instituirea unor taxe pe servicii ar putea determina un efect de domino, prin care americanii să răspundă cu noi restricții, inclusiv asupra exporturilor europene de produse high-tech sau farmaceutice. Totodată, rămâne în discuție „bazooka” legislativă a UE: Instrumentul Anti-Coerciție. Acesta oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reacționa pe scară largă, printr-un set de contramăsuri care pot merge de la restrângerea drepturilor de proprietate intelectuală pentru companiile americane, până la interzicerea lor în blocul comunitar. Pentru a utiliza această armă de ultimă instanță, însă, e nevoie de un consens puternic la nivelul statelor membre, iar mulți diplomați europeni ezită să recurgă la o escaladare necontrolată a conflictului. Echilibrul între negociere și fermitate În pofida determinării de a se apăra, Bruxelles-ul speră încă să păstreze canalele de dialog cu Washingtonul. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și-a exprimat dorința de a stabili un „term sheet” cu partea americană, pentru a structura potențialele negocieri privind reducerea reciprocă a taxelor și pentru a se evita agravarea disputei. Printre scenariile discutate se numără investiții europene mai consistente în sectorul american al apărării sau facilități pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă administrația Trump este dispusă să dea înapoi de la obiectivul său declarat de a reechilibra balanța comercială prin impunerea de tarife. Uniunea Europeană insistă asupra faptului că relațiile transatlantice sunt mult mai complexe decât simpla statistică a deficitului sau surplusului comercial și subliniază importanța menținerii unor legături economice stabile și diversificate. Pe măsură ce „Liberation Day” se apropie, Europa se vede nevoită să-și apere interesele economice prin măsuri concrete, dar și să țină cont de consecințele pe termen lung ale unui conflict amplificat. În contextul în care ambele părți dețin „arme” economice puternice, mingea rămâne în terenul diplomației. Dacă negocierile nu vor duce la un compromis, Bruxelles-ul pare pregătit să pună în practică strategii avansate pentru a-și proteja companiile și piețele, chiar cu riscul de a inflama și mai mult relațiile cu Statele Unite.