Munteanu (AUR): Maia Sandu confundă România cu USR

Deputatul Valeriu Munteanu, din partea AUR, atrage atenția asupra faptului că numirea USR-istului Claudiu Năsui în fruntea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, chiar în ziua în care președintele Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, nu mai poate fi privită ca un fapt izolat, ci reprezintă deja un tipar. Numirea mai multor foști și actuali politicieni USR în funcții importante la Chișinău ridică întrebări cu privire la apropierea politică tot mai evidentă dintre PAS și USR. Deputatul afirmă că nu contestă competențele profesionale ale celor nominalizați, însă consideră problematic faptul că selecțiile politice se îndreaptă în mod repetat către aceeași zonă politică. „Anca Dragu, fost senator USR, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, Ramona Strugariu, fost europarlamentar ales pe listele USR-PLUS, a ajuns la conducerea Institutului Național al Justiției, iar acum un deputat USR în funcție este chemat să conducă unul dintre cele mai importante ministere de la Chișinău. Nu contest dreptul Republicii Moldova de a atrage profesioniști din România și nici competențele individuale ale celor nominalizați. Problema este alta: de ce, dintre toate familiile politice și dintre miile de specialiști români, selecția politică a puterii de la Chișinău ajunge, din nou și din nou, în aceeași zonă politică? USR este un partid cu o doctrină sexo-marxistă, cu 8% în sondaje, aflat în competiție democratică directă cu PSD, PNL, AUR și celelalte formațiuni parlamentare și extraparlamentare. USR nu reprezintă România și nici nu deține monopolul asupra competenței românești. Sunt român basarabean și cunosc prea bine particularitățile politicii tumultuoase din Republica Moldova. Diplomații străini, când sunt trimiși la post la Chișinău, sunt instruiți în felul următor: «Tot ce vezi și tot ce auzi la Chișinău nu este neapărat și adevărat». Dincolo de declarațiile solemne despre relația specială a Republicii Moldova cu România trebuie să privim, așadar, la fapte. Iar faptele ilustrează o apropiere politică preferențială între PAS și USR”, a transmis deputatul Valeriu Munteanu. USR și PAS, protagoniștii unui amor politic Relația dintre România și Republica Moldova nu trebuie construită pe simpatii politice sau pe legături între PAS și USR. Implicarea Maiei Sandu și a PAS în politica electorală românească, urmată de numirea succesivă a unor persoane asociate aceleiași sfere politice, riscă să transforme o relație strategică între două state într-o relație dependentă de afinități de partid. Republica Moldova are nevoie de sprijinul întregii Românii, iar relația dintre București și Chișinău trebuie să fie una solidă, nu una bazată pe preferințe politice. „Această situație este cu atât mai problematică după implicarea publică reprobabilă a doamnei Maia Sandu și a PAS în politica electorală din România. Președintele Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că relația cu Bucureștiul nu se construiește prin simpatii și antipatii pentru un candidat sau pentru un partid și nici prin importarea succesivă a oamenilor din aceeași zonă politică. România nu este USR. Bucureștiul nu este USR. Iar relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR. Ca președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, îmi doresc o relație strategică sinceră, solidă și predictibilă între cele două state românești. Tocmai de aceea spun răspicat: Maia Sandu și PAS riscă să consume capitalul uriaș de încredere de care Republica Moldova are nevoie la București, transformând o relație națională într-una de partid. Republica Moldova are nevoie de întreaga Românie, nu doar de prietenii politici ai PAS”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Victor Ponta, acuzații dure. Fostul premier spune că statul român nu mai funcționează: A fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră

„Cu bune și cu rele, noi am avut un stat român care a funcționat. Repet, mai bine sau mai rău. Nu mai avem acum un stat român. Să fie foarte clar. Statul român a fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră”, a spus Victor Ponta, marți, la „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul. Atac la Dominic Fritz Fostul premier a susținut că situația lui Dominic Fritz este relevantă pentru modul în care funcționează în prezent instituțiile statului. „Iar cazul Fritz este un caz foarte important pentru România. (…) Fritz zice așa: mă doare undeva de hotărâri judecătorești, mă doare undeva de Curtea Constituțională, mă doare undeva de Parlament. Eu îl am pe Manfred cu mine”, a afirmat Ponta. Declarațiile vin în contextul în care președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, au cerut Comisiei Europene să blocheze o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR dacă România merge mai departe cu modificările Legii integrității care îl afectează pe Dominic Fritz. Ponta a criticat intervenția liderilor europeni. „Nu există în Germania lui Weber și a Ursulei niciun singur politician condamnat de instanță care e în funcție. Nu există în Europa nicio țară care își permite să spună despre Curtea Constituțională a Germaniei că e CDU sau e SPD”, a spus fostul premier. „Nu mai funcționează statul. Toate mecanismele sunt oprite” El a reluat apoi ideea că instituțiile statului sunt blocate și că situația se agravează. „Nu mai funcționează statul. Nu mai funcționează deloc. Toate mecanismele sunt oprite. (…) Sunt oprite toate”, a afirmat Victor Ponta. „Oricine vine premier, că vine Grindeanu, Nazare, Tomac, în fiecare zi este mai greu. Adică gradul de distrugere al mecanismelor publice avansează în fiecare zi”, a mai spus Ponta.
Vot la limită pentru eliminarea admiterii paralele la liceu | Amendamentele USR trec cu 14-13

Amendamentele depuse de USR pentru eliminarea admiterii paralele la liceu au fost adoptate, luni, în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților. Anunțul a fost făcut de senatorul USR Ștefan Pălărie, care susține că propunerile au primit 14 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”, cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Vă transmit că amendamentele au trecut” Potrivit lui Pălărie, amendamentele urmăresc eliminarea examenului de admitere organizat separat de liceele care optează pentru această procedură. „Chiar acum, live, din comisia de învățământ de la Camera Deputaților, vă transmit că amendamentele USR cu privire la admiterea paralelă la liceu au trecut!”, a scris senatorul pe Facebook. „Acest examen paralel și stupid” El a precizat că USR a depus amendamentele după ce PSD nu ar fi susținut introducerea pe ordinea de zi a proiectului partidului care prevedea abrogarea admiterii paralele. „Adică amendamentul să eliminăm acest examen paralel și stupid”, a transmis Pălărie. Senatorul USR a acuzat PSD că nu a urmărit, în realitate, eliminarea admiterii paralele, ci amânarea aplicării examenului. „PSD nu a pus proiectul USR pe ordinea de zi. PSD nu voia de fapt abrogarea admiterii paralele! În final noi, USR, am depus amendamentele și ele au fost admise”, a afirmat Pălărie. „Uite că ne aliniem spre bine!” Potrivit acestuia, rezultatul votului a fost posibil cu sprijinul parlamentarilor PNL și AUR. „Cu votul colegilor din PNL și din AUR. Am câștigat 14-13. Uite că în ultimul ceas pare să ne aliniem cu toții spre bine”, a scris senatorul. Pălărie a mai susținut că PSD a reacționat prin suspendarea ședinței comisiei până marți. „P.S. PSD s-a supărat. Au suspendat ședința până mâine”, a adăugat senatorul USR. Adoptarea amendamentelor în comisie reprezintă un pas în procedura parlamentară. Eliminarea efectivă a admiterii paralele depinde în continuare de parcurgerea etapelor legislative și de voturile din plen.
Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași

Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv. Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.
Sondaj Gândul: Diana Buzoianu, favorită să preia USR

Soarta lui Dominic Fritz ca lider de partid se decide astăzi, 19 august, în Comitetul Politic al USR. Membrii formațiunii politice se întrunesc de la ora 19:00, în format online, pentru a reconfirma poziția actualului primar al Timișoarei în fruntea partidului. Gândul a anlizat scenariul în care Fritz își va pierde statutul de lider și i-a întrebat pe cititori cine consideră că ar fi cel mai bun înlocuitor la șefia USR, dintre cei doi favoriți la preluarea mandatului: ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, sau ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță. Loading … Sursa foto: Mediafax Diana Buzoianu, favorită la preluarea șefiei USR în fața lui Radu Miruță. Câte voturi a adunat Peste 2.200 de români au răspuns la sondajul publicat de Gândul care i-a pus față în față pe cei doi favoriți la preluarea mandatului lui Fritz. Diana Buzoianu a adunat peste 1.250 de voturi, adică o pondere de 56% din total, în vreme ce Radu Miruță doar s-a apropiat de borna de 1.000 de voturi, 44% din total. Rezulate sondaj Gândul: Buzoianu sau Miruță la șefia USR Scenariul în care ministrul interimar al Mediului din Guvernul demis al lui Bolojan, Diana Buzoianu, va prelua conducerea USR a fost validat și de publicistul Ion Cristoiu, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache. În opinia sa, poziția lui Dominic Fritz este deja periclitată de complotul „mai multor persoane”, iar o eventuală cădere a acestuia din vârful USR este și în interesul președintelui Nicușor Dan – omul de care, practic, depinde soarta sa ca primar al Timișoarei. Comitetul USR decide soarta liderului Dominic Fritz / „PSD încearcă să ne dezbine” Întâlnirea USR de astăzi, 19 august, are loc în contextul validării așa-numitului „amendament Fritz” de către judecătorii Curții Constituționale. Acesta presupune că, în cazul în care noua Lege a integrității va fi validată de președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz va fi nevoit să renunțe la funcția de edil al municipiului bănățean în maximum 30 de zile. „Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Sursa foto: Mediafax Susținătorii lui Fritz ies miercuri pe străzile din Timișoara / „Protest împotriva moștenitorilor partidului comunist și ai securității” Tot astăzi, susținătorii lui Domnic Fritz se mobilizează pe străzile din Timișoara. Reprezentanții Federației Inițiativa Timișoara și Alternativa Civică Timișoara organizează, de la ora 19:00, un miting de susținere pentru actualul primar al municipiului bănățean. „Moștenitorii burgheziei roșii a Partidului Comunist și a Securității și-au luat statul român pe proprietate privată. Împotriva Timișoarei au o ură organică pentru că întotdeauna a fost altfel. Niciodată nu li s-a supus, niciodată nu a acceptat să fie condusă de ei. Va trebui să le demonstrăm că nu au nicio șansă!”, au transmis organizatorii protestului.
USR propune eliminarea admiterii paralele la liceu: Nu face decât să adâncească inechitățile deja existente în sistem

Un proiect de lege prin care se propune eliminarea admiterii paralele la liceu a fost depus miercuri de către parlamentarii USR Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie. Potrivit inițiatorilor, eliminarea admiterii paralele ar asigura un proces de selecție bazat pe rezultatele Evaluării Naționale și pe repartizarea computerizată, fără introducerea unei probe suplimentare organizate de fiecare liceu. În plus, formațiunea susține că sistemul de selecție paralelă ar accentua inechitățile din educație și ar favoriza elevii care își permit pregătire suplimentară. „O probă de selecție organizată de licee, adăugată peste Evaluarea Națională, ar accentua una dintre cele mai grave probleme ale școlii românești: lipsa egalității de șanse. Evaluarea unică și repartizarea computerizată permit și copiilor cu rezultate foarte bune din mediul rural sau din familii cu posibilități reduse să obțină un loc în cele mai căutate licee și clase din județul lor ori din marile orașe. În schimb, examenele proprii ale liceelor ar avantaja elevii ai căror părinți pot plăti meditații și programe de pregătire adaptate fiecărei probe. Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. Copiii performanți, dar vulnerabili din perspectiva situației financiare, ar fi dezavantajați Potrivit comunicatului de presă emis de formațiune, problema ar fi cu atât mai importantă în cazul elevilor cu rezultate foarte bune, dar care provin din familii cu posibilități financiare limitate. Aceștia ar putea fi puși în situația de a participa la examene fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați sau chiar de a renunța la liceele de top. Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că USR a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele. „În anul 2023, când legile Educației au ajuns în dezbatere parlamentară, alături de colegii mei din USR am criticat vehement aberațiile din proiectul România Educată. Una dintre cele mai proaste idei, lipsită de orice argument valabil sau de sprijinul specialiștilor, a fost admiterea paralelă în liceu”, a declarat Pălărie. Controversa din ultimele zile privind admiterea la liceu Admiterea la liceu din 2027 a provocat, în numai câteva zile, una dintre cele mai puternice controverse recente din Educație. Un proiect publicat de Ministerul Educației pe 14 august permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe. Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În replică, părinții și organizațiile pentru copii reclamă riscul creșterii meditațiilor și al inechităților, iar partidele critică lipsa unor garanții suficiente împotriva favoritismului. Miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg, poate fi citit AICI.
Scandal Marinescu – Tismăneanu pe amendamentul Fritz

Un scandal de proporții a izbucnit pe rețelele sociale între fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu. Disputa a pornit de la o postare a lui Tismăneanu în care a spus că Marinescu este „omul tandemului Olguța-Manda” și autorul amendamentului „anti-Fritz”. În replică, fostul ministru l-a atacat dur pe Tismăneanu și i-a reproșat inclusiv faptul că este fiul unor lideri comuniști. Loading … Vladimir Tismăneanu: „Răul are chip. Avocat de primării rurale. Se numește Radu Marinescu” Vladimir Tismăneanu a reacționat pe rețelele sociale după decizia CCR și l-a indicat pe Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, drept omul din spatele amendamentului care îl vizează direct pe Dominic Fritz. Acesta a subliniat că răul nu este anonim și că are chipul lui Radu Marinescu, autorul amendamentului „anti-Fritz”. „Răul nu e anonim. Răul are chip. Autorul amendamentului «anti-Fritz» este acest individ”, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook. Atacul nu s-a oprit însă la amendamentul PSD. Istoricul l-a prezentat pe Radu Marinescu drept „omul tandemului Olguța-Manda”. Tismăneanu a reamintit că fostul ministru a apărat-o pe Olguța Vasilescu în dosarul DNA și că l-a reprezentat și pe Claudiu Manda în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a scăpat de acuzațiile de corupție ca urmare a prescripției. „Omul tandemului Olguța-Manda. Avocat de primării rurale, a apărat-o pe Olguța Vasilescu în arestul DNA. Azi a iesit impertinent la atac. Priviți-l atent. E inscris pe mutra sa intregul tupeism pesedist. Se numeste Radu Marinescu. Ipochimenul l-a reprezentat și pe Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind acuzații de corupție, de care a scăpat prin prescripție”. Radu Marinescu: „Mă jignește pentru că am «îndrăznit» să susțin niște amendamente ale legii integrității” La rândul său, Radu Marinescu a reacționat dur la postarea lui Vladimir Tismăneanu și susține că atacul acestuia vine ca urmare a poziției pe care a avut-o în Parlament în cazul amendamentelor la Legea integrității. Fostul ministru spune că le-a susținut din partea PSD, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, și invocă faptul că prevederile au fost declarate constituționale. „Fiul unor lideri comuniști notorii, numit Tismăneanu, mă jignește într-o postare pentru că am «îndrăznit» să susțin din partea PSD, în comisia juridică din Camera Deputaților, niște amendamente ale legii integrității, recent constatate constituționale”, a scris Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook. „Progenitura are acum tupeul să insulte profesia de avocat” Fostul ministru al Justiției spune că prin susținerea amendamentelor nu a făcut decât să urmeze procedurile parlamentare și principiile statului de drept. În replică la acuzațiile lui Tismăneanu, Marinescu introduce în conflict tema comunismului și a trecutului familiei istoricului. „Adică pentru că am urmat căile statului de drept, nu cele ale «raiului» comunist, cu care ne-au blagoslovit pentru jumătate de secol genitorii săi și acoliții lor”. Radu Marinescu susține că Vladimir Tismăneanu nu contestă doar poziția sa politică ci ajunge să insulte profesia de avocat și să pună sub semnul întrebării procedurile parlamentare pentru că rezultatul acestora nu corespunde propriilor sale convingeri. „Și progenitura acestora are acum tupeul să insulte profesia de avocat, căreia îi aparțin, precum și procedurile parlamentare pentru că exercițiul său, respectiv rezultatul lor, nu corespund viziunii sale totalitare despre adevăr și bine”. „Singura diferență față de genealogia comunistă e de formă, nu de fond” În continuarea atacului, Marinescu face o comparație directă între poziția actuală a lui Tismăneanu și trecutul politic al familiei acestuia. Fostul ministru al Justiției susține că membrii familiei istoricului ar fi practicat, în trecut, „denunțarea publică a dușmanilor poporului”. „Dle Tismăneanu, prin această atitudine arătați că singura diferență față de ilustra dvs. genealogie comunistă e de formă, nu de fond. Și antecesorii dumitale practicau denunțarea publică a dușmanilor poporului, etichetați depreciativ și batjocoritor pentru crima de a gândi diferit”. În finalul mesajului, Radu Marinescu face încă o trimitere la trecutul familial al lui Tismăneanu, sugerând că acesta ar fi păstrat aceeași linie ideologică. În contrapondere, fostul ministru invocă membri ai propriei familii care ar fi luptat în rezistența anticomunistă din Apuseni și afirmă că nu acceptă „lecții” de la „descendenții nomenclaturii comuniste”. „Așchia dumitale ideologică nu a sărit departe de trunchi. Aș mai adăuga ca în familia mea sunt eroi ai rezistenței anticomuniste, care au luptat și murit demn în Apuseni, așa ca nu primesc lecții de la descendenții nomenclaturii comuniste”. Scandalul a pornit de la amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz În centrul disputei dintre Radu Marinescu și Vladimir Tismăneanu se află „amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității. Prevederea, susținută de PSD și inițiată de Radu Marinescu, stabilește că aleșii locali pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese intră mai devreme în interdicția de a ocupa funcții publice. Curtea Constituțională a României a declarat constituțional amendamentul conform căruia persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, care are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate ce constată existența unui conflict de interese administrativ. În aceste condiții, dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei.
Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.
PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan

Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
CCR dezbate astăzi sesizările la noua lege ANI. Nicușor Dan, PNL și USR au contestat-o

CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune. PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz” Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați. Și președintele Nicușor Dan a atacat legea În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției. Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali. Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia. Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate. Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior. Legea integrității, jalon din PNRR Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august. Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat. Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.