SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
Cerul s-a făcut roșu-sângeriu după cutremurele din Venezuela. Explicația care a surprins oamenii de știință
În seara zilei de 30 iunie, cerul de deasupra capitalei venezuelene a căpătat o nuanță neobișnuit de intensă de roșu-sângeriu. Blood-red sky over Caracas, days after Venezuela’s deadly earthquakes. pic.twitter.com/Z9HZmfCd5h — Open Source Intel (@Osint613) July 1, 2026 Videoclipurile arată cartiere întregi scăldate în lumină roșie-sângerie, în timp ce Soarele apunea la orizont, conform Times of India. Un clip distribuit pe larg a surprins scena în timp ce locuitorii priveau uimiți spectacolul. Momentul a venit la mai puțin de o săptămână după ce Venezuela a fost lovită de două cutremure la doar 39 de secunde distanță. Este cerul roșu legat de cutremure? Nu există dovezi că fenomenul a fost cauzat de activitatea seismică, spun cercetătorii. Praful provenit de la clădirile prăbușite ar fi putut adăuga local particule fine în atmosferă. Cauza principală a fost însă un fenomen natural cunoscut în Venezuela sub numele de „candilazo”. Termenul descrie apusuri de soare de un roșu sau portocaliu excepțional de intens, frecvente în regiune. Ce este fenomenul „candilazo”? Pe măsură ce Soarele se apropie de orizont, lumina traversează o grosime mult mai mare a atmosferei. De-a lungul acestui traseu mai lung, lungimile de undă albastre și violete sunt împrăștiate prin fenomenul de împrăștiere Rayleigh. Rămân astfel dominante lungimile de undă roșii și portocalii, care colorează cerul. Potrivit NASA, împrăștierea Rayleigh afectează în mod semnificativ propagarea luminii prin atmosferă, mai ales în zona ultravioletă. Efectul devine și mai puternic atunci când aerul conține particule suplimentare, precum praf, fum sau aerosoli. Ce rol joacă praful saharian? Nordul Americii de Sud se confruntă periodic cu episoade de praf saharian, transportat peste Atlantic de alizee. Aceste particule intensifică împrăștierea culorilor reci și accentuează nuanțele roșii-portocalii ale apusului. Potrivit NASA, praful saharian ajunge în mod regulat în Caraibe și în nordul Americii de Sud. Fenomenul influențează calitatea aerului, formarea norilor și aspectul apusurilor din întreaga regiune. Geofizicienii subliniază că seismele nu pot fi prezise pe baza culorilor cerului. Nu există dovezi științifice care să lege apusurile roșii obișnuite de activitatea seismică. Cercetătorii au investigat și fenomenul rar numit „lumini de cutremur”, asociat uneori cu evenimente seismice. Acestea ar implica descărcări electrice scurte, generate de tensiuni în anumite roci, și apar ca fulgere izolate lângă orizont, foarte diferite de cerul uniform roșu văzut la Caracas. Venezuela a fost zguduită pe 24 iunie de un fenomen seismic extrem de rar. Două cutremure puternice, cu magnitudinile de 7,2 și 7,5, s-au produs la doar 39 de secunde distanță, în nordul țării. Seismele au provocat pagube majore în mai multe orașe, inclusiv în Caracas și La Guaira, fiind urmate de peste 130 de replici. Potrivit geologilor, un astfel de „dublu cutremur” este un fenomen rar, în care două seisme de magnitudine comparabilă se produc aproape simultan, amplificând efectele devastatoare. Potrivit celui mai recent bilanț oficial disponibil, cel puțin 1.943 de persoane și-au pierdut viața. Peste 10.500 de persoane au fost rănite.
Bilanțul cutremurelor din Venezuela a ajuns la 1.430 de morți. Mii de oameni sunt încă dispăruți
Mii de persoane sunt considerate în continuare prinse sub dărâmături, potrivit președintelui Adunării Naționale, Jorge Rodríguez. Acesta a spus că speranțele de a mai găsi supraviețuitori scad cu fiecare oră, potrivit dpa. Cutremurele cu magnitudinea de 7,2 și 7,5, produse unul după altul miercuri, au fost urmate de 430 de replici, a declarat Rodríguez. Cele mai mari distrugeri au fost raportate în statul de coastă La Guaira și în capitala Caracas, unde blocuri întregi de clădiri înalte au fost puse la pământ. Chacao, aflat în estul Caracasului, se numără printre zonele cele mai afectate de dezastru. Mai multe clădiri din cartierele înstărite Los Palos Grandes și Altamira s-au prăbușit. Președinta interimară Delcy Rodríguez a vizitat Chacao vineri, însă a fost întâmpinată cu huiduieli, potrivit presei locale. Rodríguez conduce guvernul Venezuelei din ianuarie, după ce fostul lider Nicolás Maduro a fost capturat de armata americană pentru a fi judecat în Statele Unite în dosare legate de trafic de droguri. Soarta a zeci de mii de persoane rămâne neclară, în condițiile în care electricitatea și serviciile de telefonie mobilă nu au fost restabilite complet în regiunile afectate. Multe familii nu au încă un adăpost permanent. O platformă online neoficială, creată pentru a ajuta la găsirea persoanelor dispărute, listează în prezent peste 55.000 de persoane date dispărute.
O navă cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns în Havana, în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Cuba
Pentru a ajuta la atenuarea crizei din Cuba, în contextul în care insula se confruntă cu o amplă criză energetică, după ce Washingtonul a înăsprit regimul de sancțiuni aplicat Havanei, o navă încărcată cu ajutoare umanitare din Mexic a ajuns, luni, în Havana, potrivit AP. Nava are la bord alimente și articole de igienă personală, potrivit unui comunicat guvernamental. Ministrul industriei alimentare din Cuba, Alberto López Díaz, a declarat că articolele sosesc „într-o perioadă de mari dificultăți economice, exacerbate de înăsprirea blocadei impuse țării noastre de guvernul Statelor Unite”, adăugând că ajutorul va fi distribuit „cu cea mai mare responsabilitate și respect”, acordând prioritate copiilor, vârstnicilor și familiilor vulnerabile, mai arată sursa. Criza economică și electrică din Cuba s-a adâncit în acest an, după ce SUA au invadat Venezuela la începutul lunii ianuarie, oprind transporturile esențiale de petrol din țara sud-americană. La sfârșitul aceleiași luni, președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife oricărei țări care vinde sau furnizează petrol insulei.
Venezuela avertizează asupra unui impact grav asupra mediului în urma unei presupuse deversări de petrol
Ministerul de Externe al Venezuelei a declarat sâmbătă seară, într-o scrisoare adresată comunității internaționale, că evaluările inițiale au constatat „riscuri severe” pentru ecosistemele din statele Sucre și Delta Amacuro și din Golful Paria. Acesta afirmă că deversarea reprezintă o amenințare pentru mangrove, zonele umede și echilibrul ecologic al regiunii, potrivit AP. Venezuela nu a precizat când a detectat pentru prima dată scurgerea și nici nu a specificat cantitatea de lichide deversate. Guvernul din Trinidad și Tobago nu a comentat și nici nu a confirmat presupusa scurgere. Guvernul venezuelean a solicitat informații despre incident și planul de acțiune pentru atenuarea și limitarea deversării și a cerut măsuri de reparare a daunelor în conformitate cu dreptul internațional al mediului, se arată în comunicatul oficial. Venezuela și națiunea caraibiană, care în anii 1990 au semnat un tratat de delimitare care stabilește termenii de exploatare a oricăror zăcăminte de hidrocarburi de ambele părți ale fâșiei de frontieră, împart Golful Paria, o mare interioară situată la capătul vestic al Venezuelei și la sud de insula Trinidad. Trinidad și Tobago desfășoară o activitate semnificativă de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și în ape puțin adânci, și este unul dintre cei mai mari producători din Caraibe, potrivit informațiilor oficiale de la Ministerul Energiei din Trinidad.
China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic
Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera. Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.
Statele Unite permit Venezuelei să plătească onorariile avocaților lui Nicolas Maduro
Potrivit Le Figaro, până acum, administrația americană împiedica statul venezuelean să plătească onorariile avocaților cuplului Maduro, din cauza sancțiunilor internaționale impuse țării. Apărarea lui Maduro și a soției sale a invocat acest aspect pentru a încerca să obțină anularea actului de acuzare, argumentând că interzicerea accesului unui acuzat la un avocat ales de el constituie o încălcare a unui drept garantat de al șaselea amendament al Constituției americane. Însă Departamentul Trezoreriei a eliminat acest obstacol și va autoriza „avocații apărării să primească plăți de la guvernul Venezuelei în anumite condiții”, a scris procurorul din New York, Jay Clayton, judecătorului care se ocupă de caz, Alvin Hellerstein, într-o scrisoare. Potrivit acestuia, apărarea acceptă o concesie și își retrage, deocamdată, cererea de anulare. Prins în 3 ianuarie la Caracas împreună cu soția sa în cadrul unei operațiuni militare spectaculoase a armatei americane, Nicolas Maduro este judecat în Statele Unite pentru patru capete de acuzare, printre care și narcoterorismul. Fostul președinte neagă acuzațiile. Soții Maduro sunt închiși într-o închisoare de maximă siguranță din cartierul Brooklyn din New York.
Autoritățile americane le permit lui Maduro și soției sale să își plătească avocații din fonduri venezuelene
Decizia elimină un obstacol care blocase cazul împotriva fostului președinte venezuelean și a soției sale, capturați la începutul lunii ianuarie într-o operațiune a forțelor americane la Caracas și aduși în Statele Unite, scrie Bloomberg. Anterior, autoritățile americane le-au interzis să folosească fonduri ale statului venezuelean pentru apărare, motivând că acest lucru ar submina sancțiunile impuse Venezuelei. Maduro și soția sa au spus că interdicția le încalcă dreptul la un proces corect și au cerut anularea dosarului. La o audiere din martie, judecătorul federal Alvin Hellerstein a pus sub semnul întrebării refuzul procurorilor de a permite plata apărării din fonduri venezuelene, arătând că SUA continuă totuși să aibă relații economice cu Venezuela și că Maduro și soția sa nu se mai află în această țară. Vineri seară, procurorul federal din Manhattan, Jay Clayton, a informat instanța că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a emis licențe modificate care le permit celor doi să folosească fonduri venezuelene pentru apărare. Odată rezolvată problema finanțării, cuplul a acceptat să-și retragă cererea de clasare a cazului, a declarat Clayton în fața instanței. Procurorii susțin că Maduro a avut un rol central într-o rețea de trafic de cocaină către Statele Unite și că ar fi colaborat cu grupări desemnate de SUA drept organizații teroriste, încercând să se îmbogățească în perioada în care a fost la putere. Maduro și Flores au pledat nevinovați.
Venezuela poartă discuții cu mari companii pentru îmbunătățirea rețelei electrice
De la capturarea președintelui Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei, deoarece țara a adoptat în special noi legi privind petrolul și mineritul, deschizând aceste sectoare proprietății private și a promulgat o lege de amnistie care a permis eliberarea a sute de prizonieri politici. Cu toate acestea, aproximativ 500 sunt încă în închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și în special industria petrolieră, care are nevoie de investiții uriașe pentru a se restructura, dar și electricitatea. Capitala petrolului, statul Zulia din nord-vest, este cel mai grav afectată de criza energetică. Locuitorii săi suferă zilnic de pene de curent care durează ore întregi. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia”, a declarat Rodriguez duminică, în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. Guvernul a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state din țară pentru a cere încetarea sancțiunilor. Aceste marșuri vor culmina cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai.
Președinta interimară a Venezuelei promite o creștere salarială la 1 mai
Salariul minim lunar în Venezuela este în prezent echivalent cu 27 de cenți americani, cu o inflație anuală care depășește 600%. Salariile pot ajunge la 150 de dolari cu bonusuri de stat, dar această sumă rămâne insuficientă pentru a acoperi coșul alimentar de bază pentru o familie, estimat la 645 de dolari, potrivit Le Figaro. „Anunț că la 1 mai vom proceda la o creștere și că această creștere, așa cum am indicat, va fi o creștere responsabilă”, a declarat Delcy Rodríguez într-un discurs la televiziunea de stat, fără alte detalii despre sumă. Președinta interimară, aflată la putere de la capturarea lui Nicolás Maduro de către Statele Unite pe 3 ianuarie, a declarat că „greșelile” economice din trecut trebuie „corectate” . Delcy Rodríguez conduce Venezuela sub presiunea președintelui american Donald Trump, care s-a autoproclamat responsabil de țară și de vânzarea petrolului acesteia. Sindicatele și lucrătorii se plâng de „salarii de sărăcie” care au fost înghețate timp de patru ani. Mai multe grupuri au convocat o demonstrație la Caracas joi pentru a-și reitera revendicările.