Maduro a transferat 113 tone de aur în Elveția din rezervele Venezuelei
Țara sud-americană a trimis 113 tone metrice de metal prețios în Elveția între 2013 – când Maduro a preluat funcția – și 2016, potrivit datelor analizate de Reuters. Aurul provenea de la banca centrală a Venezuelei, a relatat postul de televiziune elvețian SRF, într-o perioadă în care guvernul vindea aur pentru a-și susține economia. Nu au existat exporturi de aur din Venezuela către Elveția din 2017, când au fost impuse sancțiuni UE, până în 2025, arată datele vamale. Maduro a fost arestat de forțele speciale americane într-un raid la Caracas pe 3 ianuarie și este acuzat într-un tribunal din New York de trafic de droguri și narcoterorism. Luni, Elveția a ordonat înghețarea activelor deținute în țară de Maduro și de 36 de asociați ai săi, dar nu a furnizat informații cu privire la valoarea sau sursa acestor fonduri. Nu se știe dacă există vreo legătură între aceste active și aurul transferat de la banca centrală. Aurul, provenit din rezervele Venezuelei, a fost probabil transferat în Elveția pentru prelucrare, certificare și transport ulterior, mai precizează postul tv SRF. Elveția este unul dintre cele mai mari centre de rafinare a aurului din lume, țara găzduind cinci rafinării mari. Banca centrală a Venezuelei și-a vândut rezervele de aur pentru a susține economia țării și a obține valută forte în contextul sancțiunilor impuse de SUA.
Surse Reuters: Trump are noi ținte în Venezuela. Primul vizat este temutul ministru de interne, Diosdado Cabello
Administrația Trump l-ar fi avertizat pe ministrul de interne „intransigent” al Venezuelei că ar putea fi în fruntea listei sale de „ținte” dacă nu o ajută pe lidera interimară Delcy Rodriguez să îndeplinească cerințele SUA și să mențină ordinea după răsturnarea lui Nicolas Maduro, potrivit a trei persoane familiarizate cu situația, citate de Reuters. Diosdado Cabello, care controlează forțele de securitate din Caracas, este unul dintre puținii susținători ai lui Maduro pe care președintele Donald Trump a decis să se bazeze ca lideri temporari pentru a menține stabilitatea în timpul unei perioade de tranziție, a declarat o sursă informată. Avertismentele pentru Cabello: va avea soarta lui Maduro Oficialii americani sunt îngrijorați în special de faptul că Cabello, având în vedere trecutul său represiv și rivalitatea cu Rodriguez, ar putea juca rolul de „sabotor” și încearcă să-l oblige să coopereze, chiar dacă caută modalități de a-l îndepărta în cele din urmă de la putere și de a-l exila, a declarat sursa, care a vorbit sub condiția anonimatului. Între timp, aceștia i-au comunicat lui Cabello, prin intermediari, că, dacă va fi sfidător, s-ar putea confrunta cu o soartă similară cu cea a lui Maduro, liderul autoritar capturat sâmbătă într-un raid american și dus la New York pentru a fi urmărit penal pentru acuzații de „narcoterorism”, sau și-ar putea pune viața în pericol, a declarat sursa. Însă eliminarea lui Cabello ar putea fi riscantă, motivând eventual grupurile de motocicliști pro-guvernamentali, cunoscute sub numele de colectivos, să iasă în stradă, dezlănțuind haosul pe care Washingtonul vrea să-l evite. Reacția lor ar putea depinde însă de faptul dacă se simt protejați de alți oficiali. Și ministrul Apărării este pe „lista” lui Trump De asemenea, pe lista potențialelor ținte se află ministrul Apărării, Vladimir Padrino, care, la fel ca Cabello, este sub acuzare în SUA pentru trafic de droguri și are o recompensă de milioane de dolari pe capul său, potrivit a două surse. ministrul Apărării, Vladimir Padrino „Aceasta rămâne o operațiune de aplicare a legii și încă nu am terminat”, a declarat un oficial al Departamentului de Justiție al SUA, vorbind sub condiția anonimatului. Oficialii americani consideră colaborarea lui Padrino ca fiind crucială pentru evitarea unui vid de putere din cauza comenzii sale asupra forțelor armate. Aceștia cred că este mai puțin dogmatic decât Cabello și mai probabil să urmeze linia SUA în timp ce își caută propria ieșire în siguranță, a declarat sursa informată despre gândirea administrației. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a refuzat să răspundă la întrebările specifice ale Reuters, dar a declarat într-un comunicat: „Președintele vorbește despre exercitarea unei influențe maxime asupra elementelor rămase în Venezuela și despre asigurarea cooperării acestora cu Statele Unite prin stoparea migrației ilegale, oprirea fluxurilor de droguri, revitalizarea infrastructurii petroliere și făcând ceea ce este corect pentru poporul venezuelean”. Trump nu crede în Machado Administrația a decis că opoziția Venezuelei, condusă de laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, nu va putea menține pacea într-un moment în care Trump dorește suficientă calm pe teren pentru a relua accesul companiilor petroliere americane la vastele rezerve de petrol ale Venezuelei și pentru a evita trimiterea forțelor americane pe teren, a declarat sursa. În schimb, Trump a adoptat o evaluare clasificată a CIA care a concluzionat că principalii consilieri ai lui Maduro ar fi cei mai bine poziționați pentru a conduce țara cu titlu interimar, potrivit unor surse informate despre această chestiune. Oficialii americani au decis, de asemenea, să colaboreze deocamdată cu aliații lui Maduro, de teamă că țara ar putea cădea în haos dacă ar încerca să forțeze o predare democratică și că un membru exclus al cercului apropiat ar putea instiga o lovitură de stat, potrivit uneia dintre surse. Însă administrația dorește la un moment dat să facă noi alegeri, au declarat oficiali americani, deși calendarul rămâne incert. Trump nu a oferit nicio explicație clară despre modul în care Washingtonul va „supraveghea” Venezuela după cea mai mare intervenție americană în America Latină de la invazia Panama din 1989. Criticii au condamnat-o drept neo-colonialism și o încălcare a dreptului internațional. Rodriguez – cea mai bună opțiune Deocamdată, Washingtonul o vede pe Rodriguez ca fiind cea mai bună opțiune pentru a deține temporar puterea, în timp ce continuă să elaboreze planuri de guvernare a Venezuelei post-Maduro, o strategie descrisă de o sursă ca fiind „încă în curs de desfășurare”. Printre cerințele SUA adresate liderilor Venezuelei se numără demonstrarea disponibilității de a deschide industria petrolieră a Venezuelei în condiții favorabile companiilor americane, reprimarea comerțului cu narcotice, expulzarea personalului de securitate cubanez și încetarea cooperării Venezuelei cu Iranul, a declarat sursa informată despre gândirea administrației. SUA își doresc să vadă progrese în atingerea obiectivelor americane în câteva săptămâni, a declarat sursa. Dincolo de amenințările cu noi acțiuni militare, SUA ar putea folosi finanțele lui Rodriguez ca punct de sprijin. SUA au identificat aceste active, adăpostite în Qatar, și le-ar putea confisca, a declarat sursa. SUA vor cooperare cu înalți oficiali din Venezuela Autoritățile americane și intermediarii acestora încearcă, de asemenea, să coopteze alți înalți oficiali venezueleni și pe cei aflați la niveluri inferioare acestora pentru a deschide calea unui guvern care să accepte interesele Washingtonului, a declarat sursa. Promisiunea lui Trump de a „conduce” Venezuela pare, deocamdată, mai degrabă o aspirație de a exercita un control extern – sau cel puțin o influență puternică – asupra națiunii OPEC fără a desfășura forțe terestre americane, o mișcare care ar fi nepopulară pe plan intern. Consilierii lui Trump îl văd pe Rodriguez drept elementul central: un tehnocrat despre care cred că este dispus să colaboreze cu SUA pe o perioadă de tranziție și pe probleme legate de petrol, potrivit unor persoane informate despre strategia SUA. Deși ea și ceilalți susținători de top ai lui Maduro au proiectat un front în mare parte unit, nu este clar dacă acesta va dura. Rodriguez și Cabello au operat amândoi în centrul guvernului, legislativului și partidului socialist aflat la guvernare timp de ani de zile, dar nu au fost niciodată considerați aliați apropiați. Cabello, fost ofițer militar, considerat
Tribunalul federal din New York care îl judecă pe Nicolas Maduro a declinat dosarul Simonei Halep
Dosarul în care Simona Halep (34 de ani), campioana tenisului românesc, este implicată într-un proces cu firma de suplimente Quantum Nutrition Inc a trecut, în mod neașteptat, pe la Tribunalul Federal din Sudul Statului New York (SDNY). Aceeași instanță îl judecă pe liderul venezuelean Nicolas Maduro (63 de ani). Puțini știu că procesul de despăgubiri inițiat de Simona Halep s-a complicat după ce avocații firmei care a produs suplimentul contaminat cu roxadustat au cerut mutarea dosarului de la Curtea Supremă din New York la Tribunalul Federal din Sudul Statului New York. Solicitarea a fost făcută anul trecut, însă instanța federală, după analiza cazului, și-a declinat competența, astfel că dosarul Simonei s-a întors la Curtea Supremă din New York. Nicolas Maduro, judecat la același tribunal care a declinat dosarul Simonei Halep Nicolas Maduro a fost prezentat luni în fața tribunalului, iar avocatul acestuia, Barry Pollack, a descris capturarea președintelui venezuelean drept o „răpire militară”. Conform Reuters, apărarea lui Maduro contestă legalitatea operațiunii prin care acesta a ajuns în custodia autorităților americane. Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost transportați cu un elicopter la tribunalul ce își are sediul în Manhattan, cartierul emblematic al New York-ului. Judecătorul federal Alvin K. Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, a fost desemnat să se ocupe de cazul Maduro. Procurorii îl acuză pe Nicolas Maduro că ar fi liderul unui cartel format din oficiali politici și militari venezueleni care au conspirat cu traficanții de droguri. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 17 martie. Motivul pentru care Tribunalul Federal din Sudul Statului New York a respins dosarul Simonei Halep Dosarul civil în care Simona Halep este reclamantă, iar Quantum Nutrition, Custom Food Packaging și General Ingredient sunt pârâți, nu se mai află în competența tribunalului care îl judecă pe Nicolas Maduro. Cazul sportivei din Constanța, după ce a fost declinat de Tribunalul Federal din Sudul Statului New York, este acum judecat la Curtea Supremă de New York, sub supravegherea reputatei judecătoare Mary V. Rosado. Quantum Nutritions Inc, firmă care operează sub numele de Schinoussa Superfoods, a solicitat mutarea dosarului de la instanța de stat din New York la instanța federală, cel mai probabil pentru întârzia judecata. Drept dovadă, tribunalul federal a declinat cauza, întrucât acesta are competență numai dacă există o legătură legală clară cu SUA, cum ar fi: cel puțin una dintre părți (reclamant sau pârât) este cetățean sau companie americană, cazul implică legi federale sau are o componentă de drept internațional care justifică jurisdicția federală. Chiar dacă testul pozitiv al Simonei Halep a fost efectuat la US Open, în New York, niciuna dintre condițiile necesare pentru competența tribunalului federal nu a fost îndeplinită. Firma care a produs suplimentul contaminat cu substanța interzisă, găsită în corpul sportivei, își are sediul în Ontario, Canada. Astfel, procesul va fi, în cele din urmă, judecat de Curtea Supremă din New York, care se ocupă de cazuri civile și penale în baza legilor statului New York.
Venezuela, la o zi după învestirea lui Delcy Rodríguez ca președinte interimar: armata patrulează pe străzi iar cetățenii sunt îngrijorați că telefoanele lor sunt ascultate
Cetățenii din capitala Venezuelei afirmă că guvernul condus de Rodrigues a desfășurat patrule militare „la fiecare colț de stradă”. Venezuelenii au îngrijorări că telefoanele le sunt ascultate. Aceștia au fost de acord să discute cu jurnaliștii, sub protecția anonimității, potrivit BBC. La Caracas, un antreprenor în vârstă de 34 de ani a descris „patrule militare la fiecare colț și grupuri de civili înarmați (n.r. –care) susțin Guvernul, provocând teamă în rândul populației”. Potrivit sursei, oamenii „acționează cu prudență din cauza modului în care Guvernul se comportă față de civili”. Antreprenorul a mai precizat: „Ne temem de ce ne vor face și că vor exista represalii”, a spus antreprenorul. Un alt locuitor al capitalei venezuelene a precizat că, la prima vedere, „totul funcționează normal”. Magazinele și afacerile funcționează, dar telefoanele civililor sunt verificate. Un alt bărbat, tot din Caracas, a declarat că se teme să vorbească la telefon sau să trimită mesaje în cursul zilei de marți. Îngrijorările vin la numai o zi după învestirea lui Rodríguez ca președinte interimar Înainte să fie învestită ca președinte interimar în Venezuela, Rodríguez a fost vicepreședinta lui Maduro încă din 2018, supraveghind o mare parte din economia Venezuelei, dar și Serviciul de Informații al țării, potrivit Associated Press. Rodríguez face parte dintr-un grup de înalți funcționari din fosta administrație condusă de Maduro, care par să controleze, în prezent, Venezuela, cu toate că președintele Donald Trump, dar și alți oficiali americani au precizat că vor exercita presiuni asupra Guvernului din Venezuela pentru a se alinia viziunii SUA. Ascensiunea președintei interimare Delcy Rodríguez a fost susținută de armata venezueleană, potrivit sursei citate.
Schimbarea regimului din Venezuela nu este planul, spun republicanii americani
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat într-un interviu pentru NBC News că nu se așteaptă ca o nouă rundă de alegeri să aibă loc în Venezuela în viitorul apropiat. „Trebuie mai întâi să reparăm țara. Nu poți organiza alegeri în aceste condiții”, a spus Trump, avertizând că procesul de stabilizare va necesita timp. Declarațiile liderului american survin după ce Delcy Rodríguez, vicepreședinte al regimului condus de Nicolas Maduro, a fost învestită luni în funcția de președinte interimar. Constituția Venezuelei prevede organizarea de alegeri în termen de 30 de zile în cazul absenței permanente a președintelui, însă rămâne neclar dacă lipsa lui Maduro, după capturarea sa de către forțele americane la sfârșitul săptămânii, este considerată permanentă de noua conducere, scrie DW. Această ambiguitate juridică adâncește criza politică din Venezuela și ridică semne de întrebare privind legitimitatea actualei conduceri și calendarul electoral. Reacția opoziției Maria Corina Machado, lidera opoziției venezuelene, a declarat că Delcy Rodríguez a fost „respinsă” de cetățeni la alegerile din 2024, considerate pe scară largă ca fiind fraudate. Machado a acuzat-o pe Rodríguez că ar fi „unul dintre principalii arhitecți ai torturii, persecuției, corupției și traficului de droguri”. Opoziția susține că actuala conducere nu are legitimitate și cere organizarea de alegeri libere și corecte, sub supraveghere internațională. Tensiunile din Venezuela au repercusiuni asupra stabilității regionale, în special în America Latină, unde mai multe state urmăresc cu îngrijorare evoluția situației. Deși Washingtonul exclude momentan o intervenție militară, presiunile diplomatice și economice asupra regimului de la Caracas ar putea crește. Experții avertizează că fără un consens intern și un sprijin internațional coordonat, criza politică din Venezuela ar putea continua să se adâncească, afectând economia, securitatea și drepturile omului.
Casa Albă confirmă discuții cu companii petroliere americane privind Venezuela
Un oficial al Casei Albe a confirmat pentru agenția Anadolu că au fost inițiate corespondențe cu firme petroliere americane și că discuțiile vor continua. Negocierile urmează să fie coordonate de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul pentru Energie, Chris Wright, fără a fi făcute publice numele companiilor implicate. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, președintele Donald Trump este interesat să colaboreze cu marile companii petroliere americane pentru noi investiții și oportunități în Venezuela. Declarațiile vin în condițiile în care Trump și-a exprimat în repetate rânduri intenția de a extinde influența Statelor Unite asupra Venezuelei, inclusiv asupra rezervelor sale semnificative de petrol. „Vom trimite cele mai mari companii petroliere americane, cele mai puternice din lume, să investească miliarde de dolari și să repare infrastructura energetică distrusă”, a afirmat Trump, într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago. Venezuela deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, însă sectorul energetic se confruntă de ani de zile cu probleme majore, pe fondul sancțiunilor internaționale și al lipsei de investiții.
O treime dintre americani susțin lovitura militară a SUA în Venezuela
Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat duminică și luni pe un eșantion de 1.248 de persoane, 33% dintre respondenți susțin acțiunea militară din Venezuela, în timp ce 34% se opun. Restul respondenților nu au o părere privind evenimentul. Sprijinul pentru operațiune diferă puternic în funcție de afilierea politică. Astfel, 65% dintre republicanii care au participat la sondaj aprobă intervenția militară, comparativ cu doar 11% dintre democrați și 23% dintre alegătorii independenți. Democrații se opun acțiunii în proporție de 65%. Același sondaj arată că o majoritate de 72% din respondenți este îngrijorată că Washingtonul s-ar putea implica excesiv în Venezuela. Îngrijorarea se poate observa indiferent de opțiunea politică, acest sentiment fiind confirmat de 54% dintre republicani 90% dintre democrați și 74% dintre independenți. Sondajul indică, de asemenea, o susținere semnificativă în rândul republicanilor pentru o politică externă mai agresivă în emisfera vestică. Aproximativ 43% dintre republicani sunt de acord cu ideea că Statele Unite ar trebui să „domine afacerile din emisfera occidentală”, în timp ce 19% se declară în dezacord. În plus, 60% dintre alegătorii republicani susținu staționarea de trupe în Venezuela, 59% susțin preluarea de către SUA a controlului asupra câmpurilor petroliere venezuelene și 65% susțin ca SUA să conducă Venezuela pe o perioadă de tranziție. Sâmbătă, armata americană a efectuat un raid în urma căruia Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați. În urma operațiunii, liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor „administra” Venezuela pe perioada tranziției.
Petroliere sancționate de SUA au plecat din Venezuela cu transponderele oprite
Conform Al Jazeera, mai multe petroliere sancționate de Statele Unite au părăsit recent Venezuela cu transponderele oprite, într-o tentativă de a evita monitorizarea internațională, arată datele furnizate de serviciul specializat TankerTrackers.com. Navele, aproximativ 12 la număr, erau încărcate cu petrol brut și produse rafinate și au ieșit din apele venezuelene în așa-numitul „dark mode”, o practică frecvent utilizată pentru a ascunde traseele reale. Potrivit sursei citate, toate navele identificate se află pe lista sancțiunilor impuse de Washington, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate asupra regimului de la Caracas. Blocada americană vizează limitarea exporturilor de petrol, principala sursă de venit a Venezuelei. Separat, un alt grup de nave, aflate de asemenea sub sancțiuni, a părăsit Venezuela fără încărcătură, după ce a descărcat importuri sau a finalizat transporturi interne. Mișcările vin într-un moment de tensiune ridicată între Statele Unite și guvernul condus de Nicolás Maduro, pe fondul măsurilor menite să izoleze economic regimul de la Caracas.
Călin Georgescu: Azi în Venezuela, mâine poate în Europa de Vest, în Europa de Est
„Vă spun ceva esenţial – anularea alegerilor nu a fost dreptate. A fost frica uriaşă de a nu ieşi la iveală jaful comis în 36 de ani şi furtul minţilor. Şi va ieşi la iveală. Vedeţi, acum şase luni de zile, la o emisiune (…) am spus că Statele Unite ale Americii se vor întoarce la doctrina Monroe. Şi azi se confirmă acest lucru prin documentul de politică externă emis de Casa Albă de curând şi prin ceea ce s-a întâmplat în Venezuela. Pentru că preşedintele Trump, poate nu s-a ştiut asta, este un om de acţiune şi care nu admite furtul de alegeri şi ca o ţară să fie confiscată de mafia şi de reţeaua globalistă. Sigur că, în plus, Caracas însemna centrul de mafia drogurilor, dar teza principală reprezintă furtul de alegeri şi reţeaua globalistă care a acaparat o ţară. Azi în Venezuela, mâine, poate în Europa de Vest, în Europa de Est, înainte ca soarele să răsară”, a spus Georgescu luni, la o secţie de poliţie din Buftea, unde a semnat controlul judiciar. Declaraţia lui Georgescu, citată de G4Media.ro vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump şi-a reiterat duminică seara dorinţa ca Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Danemarcei, să treacă sub control american. „Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va putea să se ocupe de ea. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni (…) haideţi să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, le-a transmis preşedintele american reporterilor de la bordul Air Force One.
Toni Neacșu: Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată
Avocatul Toni Neacșu a reacționat pe rețelele de socializare după intervenția Statelor Unite în Venezuela și ridicarea lui Nicolas Maduro. Avocatul susține că președintele Donald Trump a încălcat dreptul internațional. În mesajul postat pe pagina personală de Facebook, avocatul explică că președintele Donald Trump a încălcat regulile Curții Internaționale de Justiție și susține că acesta a comis o agresiune armată atunci când l-a capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. „Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată (în limbajul de lemn al ONU) când a extras un președinte, fie el și nerecunoscut, dintr-un stat suveran (Venezuela), dar în fața justiției americane asta nu contează, Maduro va fi judecat și condamnat. Curtea Internațională de Justiție (a ONU) a stabilit în 2002 că un șef de stat în exercițiu beneficiază de imunitate penală absolută în fața altui stat (Congo vs Belgia)”. Avocatul critică modul în care justiția Statelor Unite va soluționa cazul lui Maduro ca pe o problemă internă și subliniază faptul că aceasta funcționează după un principiu vechi care ignoră modul în care oamenii ajung în fața instanțelor. În finalul postării, Neacșu ironizează strategia de apărare americană și spune că dreptul internațional ar trebui scos din programa facultăților de drept și înlocuite cu voința președintelui Trump. „Cazul Maduro va fi soluționat de SUA exclusiv ca o problemă internă a justiției americane, care va arăta că, la adapostul protecției portavioanelor și a întreg complexului militar american, este mai tare și decât Consiliul de Securitate al ONU și decât orice curte internațională sau toți diplomați plicticoși. Cât despre dreptul internațional sau cel umanitar, probabil e timpul să fie scoase din programa facultăților de drept și să fie înlocuite cu studiul conferințelor de presă ale lui Trump, pentru că dreptul forței a învins.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Papa Leon al XIV-lea cere ca Venezuela să rămână o țară independentă:”Nu trebuie să întârziem în a porni pe căile dreptății și păcii” Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”