Companiile petroliere americane au fost interesate, dar nu și-au luat angajamente pentru a opera în Venezuela
„Am avut o întâlnire excelentă cu directorii din industria petrolieră. Am încheiat un fel de înțelegere”, a declarat Trump reporterilor vineri seară, în timp ce se pregătea să plece spre Mar-A-Lago pentru weekend. „Vor veni cu sute de miliarde de dolari.” Însă, când secretarul Energiei, Chris Wright, a fost întrebat dacă au fost luate angajamente ferme în urma întâlnirii, acesta a declarat pentru CNN că există un „interes imens”, dar nu a precizat că s-a ajuns la vreun acord. Wright a declarat că Chevron, ultima companie americană care operează în Venezuela, le-a spus oficialilor federali că vede o „cale de a-și crește producția cu 50% în următoarele 18 până la 24 de luni”, dar nu a angajat finanțare în acest sens. Anterior, în cadrul întâlnirii, Trump a declarat că companiile petroliere vor investi „cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor” pentru a construi infrastructura petrolieră a Venezuelei. Companiile au cerut garanții de securitate Wright a spus că această sumă de bani ar fi suficientă pentru a dezvolta industria petrolieră a țării în următorul deceniu, dacă Venezuela „va fi pașnică și va deveni o țară cu mai multă lege și un mediu de operare mai bun”. Referindu-se la garanțiile de securitate solicitate de directori în timpul întâlnirii, Wright a spus: „ Dacă urmează să călătorești undeva, vrei să te simți bine în legătură cu locul în care mergi. Cred că aceasta este o afirmație mai generală.” „Trebuie să îmbunătățim climatul de afaceri și siguranța socială din Venezuela mult mai mult decât este astăzi”, a continuat el, adăugând că, în opinia sa, Venezuela se îndreaptă spre această traiectorie sub conducerea lui Trump. Venezuela este „neinvestibilă” Directorii generali ai companiilor petroliere nu s-au angajat public în legătură cu un acord cu Venezuela în timpul întâlnirii de vineri cu Donald Trump. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a declarat că țara este în prezent „ neinvestibilă”. Directorul general al ConocoPhillips, Ryan Lance, nu s-a angajat să opereze în țară, iar un oficial de rang înalt de la Chevron a detaliat operațiunile actuale ale companiei – mai degrabă decât planurile de extindere a acestora.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Trump speră să atragă investiții de peste 100 de miliarde de dolari în sectorul petrolier din Venezuela
„Cel puțin 100 de miliarde de dolari vor fi investiți de marile companii petroliere, cu care mă voi întâlni astăzi la Casa Albă”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale vineri, înaintea întâlnirii anunțate, notează Associated Press. Printre cei care participă la această întâlnire sunt reprezentanți ai companiei Chevron, care încă operează în Venezuela, dar și ExxonMobil și ConocoPhillips, care au avut, în trecut proiecte în țara din America Latină, până să fie pierdute ca parte a naționalizării din 2007 demarată de Hugo Chávez. Trump speră să atragă în Venezuela fonduri din partea companiilor pentru a revigora Venezuelei de a exploata pe deplin rezervele extinse de petrol ale țării. Marile companii petroliere americane s-au abținut până acum să confirme, în mare măsură, investițiile din Venezuela, pentru că trebuie să existe contracte și garanții. rump a sugerat pe rețelele de socializare că America ar ajuta la susținerea oricăror investiții. În prezent, producția de petrol a Venezuelei a scăzut sub un milion de barili pe zi. O parte din provocarea lui Trump de a schimba această situație va fi să convingă companiile petroliere că administrația sa are o relație stabilă cu președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, dar și că oferă protecție companiilor americane care decid să intre pe piața din Venezuela. La întâlnire participă și oficiali ai SUA precum Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, sau Chris Wright, secretarul pentru Energie.
SUA confiscă un alt petrolier care plecase anterior din Venezuela
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni. Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune. Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol” „Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard. Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie. Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie. Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M. Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
Gustavo Petro avertizează asupra amenințării reale a unei acțiuni militare americane împotriva Columbiei
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale. El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”. Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”. El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”. Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină. După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”. În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”. „Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro. Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată. „Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el. „Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta. Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia. Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori. Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
Adrian Severin: Este posibil să existe o înțelegere între SUA, Rusia și China legat de evenimentele din Venezuela
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu este agreată de marile puteri ale momentului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu e agreată de marile puteri ale momentului. Acesta a început prin a spune că e posibil să fie o înțelegere între SUA, China și Rusia. Politicianul susține că îl înțelege pe Trump și modul acestuia de a gândi. „Eu cred că de fapt e posibil… Hai să luăm această ipoteză în discuție. Este posibil ca în spate să fie o înțelegere între cei trei mari ai momentului. De aceea am spus că trebuie să ne ducem, probabil, ca să găsim explicații, ne ducem la Anchorage sau dacă ne ducem la Seul. Amintesc, la Anchorage a avut loc întâlnirea… (n.r. întâlnirea dintre Trump și Putin, din 15 august 2025, Alaska). E o înțelegere care nu este detaliată, nu este dusă până la capăt, dar niște principii… E secretă categoric și este o înțelegere în care, probabil, i s-a spus… Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit. Și dacă spaniolii, vechile imperii coloniale, portughez, britanic etc au acceptat Doctrina Monroe și au zis bine, foarte bine, ăsta e al vostru, al Americii, nu ne mai băgăm… Cei care sunt acum marii jucători și nu mai sunt, ăia vechi, sunt rușii, sunt chinezii, în special. Ei spun că nu se poate chiar așa.”, a explicat politicianul.
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul. Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin. POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic. „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă. Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”. Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”. În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”. Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție. Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”. Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”. Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană. O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”. Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii. Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați. Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent. Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”. Pasul 3: Atragerea Europei Pasul 4: Scenariul forței armate Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO. Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă. Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar
Trump anunță primul acord cu Delcy Rodríguez: Venezuela dă Americii 50 de milioane de barili de petrol. Liderul interimar de la Caracas decretează 7 zile de doliu național
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat printr-un mesaj pe platforma Truth Social că a ajuns la o primă înțelegere cu Venezuela, condusă interimar de Delcy Rodriguez: Venezuela va livra „30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate, sancționat, Statelor Unite ale Americii”. Petrolul va fi vândut la prețul pieței iar banii vor fi controlați de Trump, ca președinte al SUA. „Am plăcerea să anunț că autoritățile interimare din Venezuela vor preda Statelor Unite ale Americii între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate, sancționat. Acest petrol va fi vândut la prețul de piață, iar acești bani vor fi controlați de mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, pentru a mă asigura că sunt utilizați în beneficiul poporului Venezuelei și al Statelor Unite! I-am cerut secretarului pentru Energie, Chris Wright, să pună în aplicare acest plan imediat. Acesta va fi preluat de nave de depozitare și adus direct la docurile de descărcare din Statele Unite. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme!”, spune Trump. Actualul președinte interimar, avocata Delcy Rodríguez a fost șefa serviciilor de informații din Caracas, a fost ministrul al Petrolului și, ca vicepreședinte al țării, mâna dreaptă a lui Nicolas Maduro. În 2017, pe atunci ministrul de externe al Venezuelei, Rodríguez, a ordonat Citgo – o filială a companiei petroliere de stat – să facă o donație de 500.000 de dolari pentru inaugurarea președintelui Donald Trump. Mesaj Donald Trump În paralel, președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, tocmai a decretat o perioadă de doliu național de șapte zile în onoarea martirilor care au murit în atacul SUA împotriva Venezuelei pe 3 ianuarie. „Recunoștința noastră față de ei. Mi-a străpuns sufletul (…) Știu că au fost martirizați pentru valorile supreme ale acestei Republici”, a spus Delcy Rodríguez. Cel puțin 56 de militari cubanezi și venezueleni au murit în timpul operațiunii militare „Rezoluție Absolută”, lansată de Statele Unite împotriva mai multor puncte din Caracas și a trei state din apropierea capitalei Venezuelei pentru a-i captura pe președintele Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores. O parte din militari au fost înmormântați deja. De asemenea, ea a cerut întoarcerea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care se află în prezent în custodia SUA în Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn, New York. Luni, aceștia au pledat nevinovați la acuzațiile de droguri și arme. „Nu există război aici pentru că nu suntem în război. Suntem un popor, o țară a păcii, care a fost agresată și atacată”, a adăugat Rodriguez. Guvernul venezuelean nu a specificat numărul exact de persoane ucise sau rănite în atacul american, dar procurorul general al țării a declarat că au fost numiți trei oficiali pentru a investiga „zecile” de morți. Duminică, guvernul cubanez a declarat că 32 dintre cetățenii săi au fost uciși în timpul operațiunii americane. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Trump regretă că SUA a ucis mulți soldați cubanezi în atacul asupra Venezuelei Ziua 4, după capturarea lui Maduro: María Corina Machado vrea să se întoarcă în Venezuela „cât mai curând”. Rușii o felicită pe Delcy Rodriguez (VIDEO) Donald Trump anunță că el va conduce Venezuela iar în următoarele 30 de zile nu vor fi alegeri în țară. WSJ: CIA evaluează că doar membrii regimului Maduro pot asigura stabilitatea țării. Puternice focuri de armă raportate lângă Palatul Prezidențial din Caracas: facțiunile armate au început să se atace