Maduro face primele declarații din închisoarea americană. Ce mesaj a transmis fostul lider al Venezuelei
„Ne descurcăm bine. Suntem luptători”, a declarat Nicolas Maduro din celula sa din închisoarea din Statele Unite, conform spuselor fiului său într-un videoclip publicat sâmbătă de partidul de guvernământ din Venezuela, potrivit, potrivit Le Figaro. „Nu fiți triști”, le-a cerut el, de asemenea, avocaților săi să transmită, a adăugat Nicolas Maduro Guerra. Acuzați de trafic de droguri, printre altele, Nicolas Maduro și Prima Doamnă Cilia Flores, care au pledat nevinovați când au apărut în fața sistemului judiciar american luni, au fost încarcerați în Statele Unite de atunci, înainte de o nouă audiere pe 17 martie. Televiziunea de stat din Venezuela a difuzat imagini cu președintele interimar Delcy Rodriguez vizitând un târg agricol în Petare, un cartier important din Caracas, unde a avut loc și un mic miting pro-Maduro. „Nu ne vom odihni niciun minut până nu-l vom recupera pe președinte”, a declarat Rodriguez. „ Îl vom salva, desigur că o vom face”. SUA își îndeamnă cetățenii să părăsească Venezuela La rândul său, Donald Trump a susținut că a „anulat” un nou atac american asupra Venezuelei datorită „cooperării” Caracasului și că Washingtonul intenționează să-și „dicteze” toate deciziile. Venezuela a replicat că țara nu este subordonată Washingtonului. Sâmbătă, Departamentul de Stat al SUA a îndemnat toți cetățenii să nu călătorească în Venezuela și pe cei care sunt deja acolo să „părăsească țara imediat” din cauza unei situații de securitate „instabile”. Departamentul a invocat prezența „grupurilor de miliții armate, cunoscute sub numele de colectivos, care instalează bariere rutiere și percheziționează vehiculele în căutare de dovezi ale cetățeniei americane sau de sprijin pentru Statele Unite”, se precizează în mesaj.
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
Capturarea lui Maduro confirmă un secret știut de toată lumea: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela
Influența cubaneză în aparatul de securitate venezuelean a fost semnalată de două decenii de experți, disidenți și organisme internaționale. Guvernele ambelor țări au negat însă întotdeauna orice tip de colaborare sau prezență militară din insulă în statul sud-american, scrie EFE. Un raport din 2022 al Misiunii Independente de Determinare a Faptelor a ONU a concluzionat, după analizarea unor acorduri scrise confidențiale între Caracas și Havana, că această colaborare datează din 2006, când președinți erau Hugo Chávez și Fidel Castro. Documentul, prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, afirmă că „agenți ai statului cubanez au instruit și au consiliat Direcția Generală de Contrainformații Militare” venezueleană „în unele dintre activitățile sale de informații și contrainformații”, potrivit fostelor cadre ale instituției. Alți experți au indicat că sosirea cubanezilor a început chiar mai devreme, la scurt timp după lovitura de stat care l-a înlăturat pentru două zile pe Chávez de la putere în 2002. Un acord militar secret Conform cărții „Invazia consimțită” (Debate, 2019), scrisă de un grup de jurnaliști venezueleni sub pseudonimul Diego G. Maldonado, Chávez a decis să încredințeze problemele de securitate națională elementelor cubaneze după consultări cu Castro. Cartea susține, așa cum au confirmat mai multe publicații în 2019, că cele două țări au semnat în 2008 un acord militar secret prin care Cuba primea un rol central în restructurarea serviciilor venezuelene de contrainformații, pe lângă misiunea de a instrui ofițerii din această țară și de a consilia direct Direcția Generală de Contrainformații Militare. La doi ani după semnare, generalul venezuelean în retragere Antonio Rivero s-a desprins de chavism și a acuzat Executivul că permite infiltrarea funcționarilor G2, serviciul de informații al Cubei. Rivero, arestat în 2013, trăiește în exil din 2014. Asupra lui planează diferite acuzații în Venezuela, inclusiv divulgarea unor informații militare, ultraj la Forța Armată și instigare la infracțiune. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Aproape un deceniu mai târziu și deja cu Maduro președinte, Manuel Ricardo Cristopher, fost șef al Serviciului Bolivarian de Informații (Sebin), a rupt și el legăturile cu chavismul după mobilizările disidente din 2019 și a indicat în aceeași direcție. Concret, acesta a criticat prezența a mii de militari cubanezi în țară, autonomia de comandă a spionajului cubanez la Caracas și faptul că printre atribuțiile sale se afla primul inel de securitate al lui Maduro. În același an, Statele Unite au lansat cea mai directă acuzație privind inelul de protecție cubanez al lui Maduro, în principal pe fondul protestelor antiguvernamentale. Ziua în care Trump l-a numit pe Maduro „marionetă cubaneză” Diferite figuri ale primei administrații a președintelui Donald Trump, precum secretarul de stat de atunci Mike Pompeo, au afirmat că în Venezuela activau între 20.000 și 25.000 de agenți de securitate și militari cubanezi. Trimisul special al SUA pentru Venezuela, Elliott Abrams, a susținut, pe de altă parte, că exista un nucleu dur format din 2.000 de agenți de informații cubanezi în țara sud-americană. Havana a negat categoric. Johana Tablada, pe atunci director adjunct pentru Statele Unite al Ministerului cubanez de Externe, a vorbit despre „calomnie”. „Nu există trupe cubaneze în Venezuela. Nu există trupe de securitate ale Cubei în Venezuela. Cuba nu participă cu trupe sau efective militare în operațiuni militare sau de securitate în Venezuela”, a declarat aceasta. Trump l-a numit atunci pe Maduro „marionetă cubaneză” și a amenințat insula cu aplicarea unui „embargo total” dacă nu își retrage trupele din Venezuela. La aceasta, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a răspuns că țara lui nu menține „operațiuni militare sau trupe” în Venezuela. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a adăugat că în Venezuela existau aproximativ 20.000 de colaboratori, majoritatea medici, dar și specialiști din alte domenii, precum sportul (servicii pe care Caracas le plătea cu petrol). El a precizat că exista personal și în alte arii, dar întotdeauna în cadrul unei „cooperări civile”. Totuși, chiar Guvernul cubanez i-a descris pe cei 32 de militari morți în timpul atacului Washingtonului asupra Venezuelei drept „combatanți”. Potrivit Executivului din Caraibe, cubanezii „au căzut după o rezistență fermă în luptă directă cu atacatorii sau ca urmare a bombardamentelor”. Acesta a mai afirmat că prezența lucrătorilor din ministerele Forțelor Armate Revoluționare și de Interne în Venezuela se datorează faptului că aceștia „îndeplineau misiuni” la Caracas „la solicitarea organelor omoloage ale acelei țări”.
Companiile petroliere americane au fost interesate, dar nu și-au luat angajamente pentru a opera în Venezuela
„Am avut o întâlnire excelentă cu directorii din industria petrolieră. Am încheiat un fel de înțelegere”, a declarat Trump reporterilor vineri seară, în timp ce se pregătea să plece spre Mar-A-Lago pentru weekend. „Vor veni cu sute de miliarde de dolari.” Însă, când secretarul Energiei, Chris Wright, a fost întrebat dacă au fost luate angajamente ferme în urma întâlnirii, acesta a declarat pentru CNN că există un „interes imens”, dar nu a precizat că s-a ajuns la vreun acord. Wright a declarat că Chevron, ultima companie americană care operează în Venezuela, le-a spus oficialilor federali că vede o „cale de a-și crește producția cu 50% în următoarele 18 până la 24 de luni”, dar nu a angajat finanțare în acest sens. Anterior, în cadrul întâlnirii, Trump a declarat că companiile petroliere vor investi „cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor” pentru a construi infrastructura petrolieră a Venezuelei. Companiile au cerut garanții de securitate Wright a spus că această sumă de bani ar fi suficientă pentru a dezvolta industria petrolieră a țării în următorul deceniu, dacă Venezuela „va fi pașnică și va deveni o țară cu mai multă lege și un mediu de operare mai bun”. Referindu-se la garanțiile de securitate solicitate de directori în timpul întâlnirii, Wright a spus: „ Dacă urmează să călătorești undeva, vrei să te simți bine în legătură cu locul în care mergi. Cred că aceasta este o afirmație mai generală.” „Trebuie să îmbunătățim climatul de afaceri și siguranța socială din Venezuela mult mai mult decât este astăzi”, a continuat el, adăugând că, în opinia sa, Venezuela se îndreaptă spre această traiectorie sub conducerea lui Trump. Venezuela este „neinvestibilă” Directorii generali ai companiilor petroliere nu s-au angajat public în legătură cu un acord cu Venezuela în timpul întâlnirii de vineri cu Donald Trump. Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a declarat că țara este în prezent „ neinvestibilă”. Directorul general al ConocoPhillips, Ryan Lance, nu s-a angajat să opereze în țară, iar un oficial de rang înalt de la Chevron a detaliat operațiunile actuale ale companiei – mai degrabă decât planurile de extindere a acestora.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Trump speră să atragă investiții de peste 100 de miliarde de dolari în sectorul petrolier din Venezuela
„Cel puțin 100 de miliarde de dolari vor fi investiți de marile companii petroliere, cu care mă voi întâlni astăzi la Casa Albă”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale vineri, înaintea întâlnirii anunțate, notează Associated Press. Printre cei care participă la această întâlnire sunt reprezentanți ai companiei Chevron, care încă operează în Venezuela, dar și ExxonMobil și ConocoPhillips, care au avut, în trecut proiecte în țara din America Latină, până să fie pierdute ca parte a naționalizării din 2007 demarată de Hugo Chávez. Trump speră să atragă în Venezuela fonduri din partea companiilor pentru a revigora Venezuelei de a exploata pe deplin rezervele extinse de petrol ale țării. Marile companii petroliere americane s-au abținut până acum să confirme, în mare măsură, investițiile din Venezuela, pentru că trebuie să existe contracte și garanții. rump a sugerat pe rețelele de socializare că America ar ajuta la susținerea oricăror investiții. În prezent, producția de petrol a Venezuelei a scăzut sub un milion de barili pe zi. O parte din provocarea lui Trump de a schimba această situație va fi să convingă companiile petroliere că administrația sa are o relație stabilă cu președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, dar și că oferă protecție companiilor americane care decid să intre pe piața din Venezuela. La întâlnire participă și oficiali ai SUA precum Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, sau Chris Wright, secretarul pentru Energie.
SUA confiscă un alt petrolier care plecase anterior din Venezuela
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni. Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune. Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol” „Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard. Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie. Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie. Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M. Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
Gustavo Petro avertizează asupra amenințării reale a unei acțiuni militare americane împotriva Columbiei
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale. El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”. Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”. El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”. Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină. După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”. În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”. „Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro. Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată. „Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el. „Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta. Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia. Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori. Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat