Statele Unite au făcut prima vânzare de petrol din Venezuela, evaluată la 500 de milioane de dolari
Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de 500 de milioane de dolari, potrivit unui oficial al administrației. Momentan, nu se cunosc alte detalii privind vânzarea, dar oficialul a declarat că se așteaptă mai multe vânzări în zilele și săptămânile următoare, potrivit CNN. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat într-un comunicat că președintele Trump a „negociat un acord energetic istoric cu Venezuela” după arestarea lui Nicolás Maduro, „care va aduce beneficii poporului american și venezuelean”. Ea a spus că echipa lui Trump facilitează discuțiile cu companiile petroliere „care sunt gata și dispuse să facă investiții fără precedent pentru a restaura infrastructura petrolieră a Venezuelei, potrivit Time. La începutul acestei luni, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, împreună cu soția sa, de forțele speciale americane. Cei doi au fost duși în fața instanței din New York, Maduro fiind acuzat de Totodată, după capturarea lui Maduro, Trump a declarat că Washingtonul va vinde între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, în parteneriat cu companii americane. Săptămâna trecută, Trump a anunțat că industria petrolieră va investi cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic al Venezuelei, deși nu este clar de unde provine această cifră.
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Telefónica, firma care vrea să cumpere Digi, caută modalități de a repatria profituri acumulate în Venezuela, blocate timp de 20 de ani
Potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es, suma acumulată din 2005 în această țară din Caraibe (acum aflată sub controlul Statelor Unite) este dificil de estimat din cauza hiperinflatiei și a devalorizării continue a bolívarului, proces derulat sub regimurile foștilor președinți Hugo Chávez și Nicolás Maduro. Față de ceea ce până acum câteva săptămâni părea aproape pierdut, se deschide acum o fereastră pentru recuperarea investițiilor și eforturilor grupului spaniol pe această piață. Aceleași surse adaugă că operatorul spaniol consideră prioritară apărarea intereselor acționarilor, ceea ce obligă compania să exploreze toate opțiunile pentru a recupera total sau parțial acești bani blocați. În același timp, această sumă rămasă de recuperat ar putea deveni un element de negociere pentru potențiali cumpărători ai filialei din Venezuela. Lanțul pierderilor din Venezuela a continuat între 2010 și 2014, perioadă în care grupul spaniol a înregistrat pierderi contabile apropiate de 7,5 miliarde de euro din cauza deprecierii monedei și a restricțiilor privind ieșirile de valută din țară. Schimbarea de putere din ultimele zile deschide și o nouă perspectivă asupra discuțiilor preliminare privind ieșirea Telefónica din Venezuela. Orice cumpărător potențial va avea nevoie de acordul administrației Trump. Posibilitățile de vânzare cresc considerabil în contextul așteptărilor de dezvoltare economică stimulate de Statele Unite. Noile condiții ar putea atrage operatori americani de telecomunicații interesați de o piață cu potențial ridicat de creștere. Decizia de vânzare este definitivă În pofida acestor perspective favorabile pentru investitori, grupul spaniol urmărește îndeaproape evoluțiile din Venezuela, în speranța că schimbările vor sprijini interesele companiei. Totuși, indiferent de evoluții, decizia Telefónica de a se retrage din toate piețele latino-americane (cu excepția Braziliei) rămâne ireversibilă, conform planului strategic anunțat pe 4 noiembrie 2025. Grupul a raportat pierderi contabile totale de 7,5 miliarde de euro ca urmare a situației din Venezuela. Compania de telefonie Movistar Venezuela are 8,9 milioane de clienți și este liderul pieței, cu o cotă de peste 40% și aproximativ 1.700 de angajați. Digitel, parte a grupului Cisneros, ocupă locul al doilea, cu 35%. Spre deosebire de alte țări, Telefónica nu oferă servicii de telefonie fixă în Venezuela, un segment dominat aproape integral de operatorul național Cantv, cu aproximativ 80% din piață. Deși Telefónica nu publică rezultatele financiare detaliate pe țară, surse locale estimează că profitul din 2024 a fost de aproximativ 210 milioane de euro la cursul local. O piață încă subdezvoltată Potrivit surselor din industrie, nivelul mediu de cheltuieli ale utilizatorilor de telefonie mobilă din Venezuela este greu de comparat cu al altor state din regiune. Consumul lunar al unui utilizator obișnuit este în jur de 5 dolari, prețul celor mai populare pachete de date de 3 până la 5 GB. Această valoare este între trei și aproape cinci ori mai scăzută decât media regională de aproximativ 14 GB. Piața telecom este dominată de serviciile preplătite, segment mai puțin valoros decât abonamentele. Pe de altă parte, negocierile altor companii internaționale cu Statele Unite pentru repatrierea profiturilor sunt momentan descurajante. Președintele Donald Trump a blocat prin ordin executiv fondurile aparținând Guvernului venezuelean depozitate în conturile Departamentului Trezoreriei, pentru a le proteja de confiscări, decizii judiciare sau pretenții ale creditorilor. Decizia a fost confirmată într-o recentă întâlnire între mari companii petroliere, inclusiv Repsol, și reprezentanți ai Casei Albe, care înclină spre o abordare radicală: uitarea trecutului și concentrarea pe câștigurile viitoare. Achiziționarea grupului Digi, o posibilă opțiune pentru Telefónica de a opera în șapte țări Achiziția întregului grup Digi a apărut ca o potențială tranzacție corporativă pentru Telefónica, prezentând o oportunitate latentă de creștere anorganică pe un continent pregătit pentru consolidare. Estimările pieței sugerează că prețul ar putea fi de aproximativ 3,8 miliarde de euro, inclusiv 1,8 miliarde de euro reprezentând datorii și o primă de 20% față de o capitalizare de piață de 1,7 miliarde de euro. Digi este un fenomen comercial în Spania, devenind un disruptor major în industrie, cu o creștere a veniturilor de 23% de la an la an. Al patrulea cel mai mare operator de telecomunicații fixe și mobile din Spania se mândrește cu 9,6 milioane de clienți, o rețea de retail de cincizeci de magazine proprii, 10.000 de angajați și o creștere a portărilor de peste 27% în ultimele douăsprezece luni. În plus, achiziția are un scop defensiv clar împotriva altor potențiali pretendenți, având în vedere că Digi închiriază rețeaua Telefónica acolo unde infrastructura proprie este insuficientă. Mai mult, aceeași ofensivă l-ar elimina pe cel mai agresiv jucător din industrie, o sursă de frustrare pentru operatorii consacrați și presupusul vinovat din spatele devalorizării sectorului.
Mai mulți americani deținuți în Venezuela au fost eliberați, anunță administrația Trump
„Salutăm eliberarea americanilor deținuți în Venezuela. Este un pas important în direcția corectă din partea autorităților interimare”, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite, sub protecția anonimatului, potrivit AFP. Reprezentantul diplomației SUA nu a oferit detalii privind identitatea persoanelor eliberate și nici numărul exact al acestora. Potrivit autorităților de la Washington, decizia vine după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a ordonat eliberarea unor deținuți în urma atacului american din 3 ianuarie. Operațiune care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro. Președintele american Donald Trump a salutat gestul Caracasului, afirmând că, în schimb, a „anulat” o nouă acțiune militară împotriva Venezuelei. Numeroase persoane fuseseră reținute în Venezuela pentru participarea la proteste împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Nicolás Maduro. Printre cei eliberați recent s-ar număra și cetățeni spanioli și italieni. Eliberarea cetățenilor americani deținuți în străinătate reprezintă o prioritate declarată pentru administrația de la Washington. Statele Unite ale Americii obținuseră deja, anul trecut, eliberarea unor americani în urma unui acord negociat cu guvernul condus atunci de Nicolás Maduro.
Papa Leon s-a întâlnit la Vatican cu Maria Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela
Întâlnirea a apărut pe agenda oficială a papei pentru ziua de luni, publicată de Vatican, deși nu fusese inclusă într-o informare anterioară trimisă presei despre programul său, scrie Reuters. Papa Leon, primul suveran pontif din Statele Unite, a cerut ca Venezuela să își păstreze independența după ce președintele Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane la ordinul președintelui Donald Trump. Vineri, într-un discurs de politică externă, papa a criticat folosirea forței militare pentru atingerea obiectivelor diplomatice și a cerut respectarea drepturilor omului în Venezuela. Maria Corina Machado a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2025 pentru rolul său în apărarea democrației și a drepturilor omului în Venezuela. Machado, fost membru al Adunării Naționale, a fost împiedicată de autoritățile de la Caracas să candideze la alegerile din Venezuela din 2024. Aceasta l-a susținut pe Edmundo González Urrutia ca reprezentant al opoziției în alegerile din 2024, considerat de mulți drept câștigătorul scrutinului, deși președintele Nicolás Maduro și-a revendicat victoria. Verificări ale buletinelor de vot efectuate de observatori independenți au arătat nereguli în rezultatele oficiale.
Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Trump a emis un decret de urgență națională pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean, aflate în conturile Trezoreriei Statelor Unite, de sechestre judiciare. Decretul subliniază faptul că acești bani sunt „proprietatea suverană a guvernului Venezuelei, depozitată în SUA”, a spus Trump, potrivit Axios . Trump i-a chemat vineri pe directorii marilor companii petroliere să înceapă să extragă rezervele de țiței din Venezuela. Exceptând Chevron, președintele nu a reușit să obțină angajamente concrete din partea ExxonMobil sau Conoco Philips. Directorii executivi ai celor două companii au solicitat întâi reforme semnificative și restructurarea infrastructurii din Venezuela, mai ales după ce Hugo Chavez le-a confiscat activele după naționalizarea petrolului în 2007. Trump a încercat să-i convingă să se apuce de investit în extracția petrolului pentru că vor face mult mai mult profit decât au realizat înainte. Decretul lui Trump Pentru SUA sunt în joc controlul asupra rezervelor de petrol extrase din Venezuela în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Strategia Casei Albe este să atragă companiile petroliere să investească în țara sud-americană. Departamentul Trezoreriei va desemna Fondul ca proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionat de SUA, și nu o proprietate a Statelor Unite. Veneuzela are celșe mai mari zăcăminte de țiței din lume: peste 300 de miliarde de barili, mult mai mult decât Arabia Saudită sau Iran. SUA plănuiesc să controleze petrolul din Venezuela pe termen indefinit În timpul întâlnirii cu directorii executivi ai celor mai mari companii petroliere, oficialii guvernamentali au dezvăluit pentru Axios că SUA plănuiesc să gestioneze vânzările de petrol și veniturile Venezuelei permanent. Trump a declarat că pierderea controlului petrolului venezuelean ar putea afecta grav securitatea națională și politica externă a Statelor Unite în eforturile de a stabiliza Venezuela. Trump: Vom face Venezuela bogată și sigură din nou Casa Albă a invocat din nou atacarea Venezuelei pe seama soluționării influxului de migranți ilegali și periculoși, precum și a drogurilor ilegale de mare risc. A adăugat ca motiv și combaterea unor actori răuvoitori precum Iran și Hezbollah. Potrivit decretului prezidențial, orice acțiune sau procedură juridică împotriva statului venezuelean pentru confiscarea Fondului sau recuperarea de creanțe este interzisă și va fi declarat nulă. Sâmbătă, președintele a scris pe Truth Social că iubește poporul venezuelean și că este pregătit să facă Venezuela bogată și sigură din nou. Sursa Foto: Arhiva Shutterstock Autorul recomandă:Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
Adrian Severin: Războiul se duce de cele două părți cu mijloace total diferite. Americanii se duc cu armata, China se duce cu bani, cu investiții
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre confruntarea din Venezuela și modul diferit în care marile puteri își exercită influența. Discuția s-a concentrat pe competiția dintre Statele Unite și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Confruntarea din Venezuela și competiția dintre SUA și China Adrian Severin susține că în Venezuela nu este vorba doar despre o simplă confruntare între state. Conflictul are două direcții și două metode total diferite. Statele Unite folosesc forța militară și presiunea. China acționează prin investiții și capital. În opinia sa, principala competiție din Venezuela este cu China, nu cu Rusia. Severin explică faptul că Beijingul și-a consolidat poziții importante în regiune. China are investiții majore în Peru, unde controlează un port strategic. „În Venezuela se luptă, în primul rând, după părerea mea, cu chinezii. Se pot lupta și cu rușii, dar în primul rând se luptă cu chinezii. Și care au un picior foarte bine așezat și în Peru, unde e un port important. A fost construit și în Panama, care a fost privită de americani întotdeauna ca activul lor strategic foarte important. Ei, ceea ce dorește, deci, America din acest punct de vedere, dincolo de accesul la resursele naturale foarte importante ale Venezuelei, dorește să scape de China de acolo. Pentru că, repet, spun ei, asta este teritoriul nostru, asta e emisfera noastră și nu permitem să vină alții din alte continente și să facă ordine aici. Ceea ce aș atrage atenția este că acest război se duce de cele două părți cu mijloace complete diferite. Americanii, vedem, îl duc cu armată, îl duc cu armament, cu tehnică militară, în timp ce ceilalți îl duc cu bani. Ceilalți îl duc cu investiții.”, afirmă Adrian Severin.
Maduro face primele declarații din închisoarea americană. Ce mesaj a transmis fostul lider al Venezuelei
„Ne descurcăm bine. Suntem luptători”, a declarat Nicolas Maduro din celula sa din închisoarea din Statele Unite, conform spuselor fiului său într-un videoclip publicat sâmbătă de partidul de guvernământ din Venezuela, potrivit, potrivit Le Figaro. „Nu fiți triști”, le-a cerut el, de asemenea, avocaților săi să transmită, a adăugat Nicolas Maduro Guerra. Acuzați de trafic de droguri, printre altele, Nicolas Maduro și Prima Doamnă Cilia Flores, care au pledat nevinovați când au apărut în fața sistemului judiciar american luni, au fost încarcerați în Statele Unite de atunci, înainte de o nouă audiere pe 17 martie. Televiziunea de stat din Venezuela a difuzat imagini cu președintele interimar Delcy Rodriguez vizitând un târg agricol în Petare, un cartier important din Caracas, unde a avut loc și un mic miting pro-Maduro. „Nu ne vom odihni niciun minut până nu-l vom recupera pe președinte”, a declarat Rodriguez. „ Îl vom salva, desigur că o vom face”. SUA își îndeamnă cetățenii să părăsească Venezuela La rândul său, Donald Trump a susținut că a „anulat” un nou atac american asupra Venezuelei datorită „cooperării” Caracasului și că Washingtonul intenționează să-și „dicteze” toate deciziile. Venezuela a replicat că țara nu este subordonată Washingtonului. Sâmbătă, Departamentul de Stat al SUA a îndemnat toți cetățenii să nu călătorească în Venezuela și pe cei care sunt deja acolo să „părăsească țara imediat” din cauza unei situații de securitate „instabile”. Departamentul a invocat prezența „grupurilor de miliții armate, cunoscute sub numele de colectivos, care instalează bariere rutiere și percheziționează vehiculele în căutare de dovezi ale cetățeniei americane sau de sprijin pentru Statele Unite”, se precizează în mesaj.
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
Capturarea lui Maduro confirmă un secret știut de toată lumea: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela
Influența cubaneză în aparatul de securitate venezuelean a fost semnalată de două decenii de experți, disidenți și organisme internaționale. Guvernele ambelor țări au negat însă întotdeauna orice tip de colaborare sau prezență militară din insulă în statul sud-american, scrie EFE. Un raport din 2022 al Misiunii Independente de Determinare a Faptelor a ONU a concluzionat, după analizarea unor acorduri scrise confidențiale între Caracas și Havana, că această colaborare datează din 2006, când președinți erau Hugo Chávez și Fidel Castro. Documentul, prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, afirmă că „agenți ai statului cubanez au instruit și au consiliat Direcția Generală de Contrainformații Militare” venezueleană „în unele dintre activitățile sale de informații și contrainformații”, potrivit fostelor cadre ale instituției. Alți experți au indicat că sosirea cubanezilor a început chiar mai devreme, la scurt timp după lovitura de stat care l-a înlăturat pentru două zile pe Chávez de la putere în 2002. Un acord militar secret Conform cărții „Invazia consimțită” (Debate, 2019), scrisă de un grup de jurnaliști venezueleni sub pseudonimul Diego G. Maldonado, Chávez a decis să încredințeze problemele de securitate națională elementelor cubaneze după consultări cu Castro. Cartea susține, așa cum au confirmat mai multe publicații în 2019, că cele două țări au semnat în 2008 un acord militar secret prin care Cuba primea un rol central în restructurarea serviciilor venezuelene de contrainformații, pe lângă misiunea de a instrui ofițerii din această țară și de a consilia direct Direcția Generală de Contrainformații Militare. La doi ani după semnare, generalul venezuelean în retragere Antonio Rivero s-a desprins de chavism și a acuzat Executivul că permite infiltrarea funcționarilor G2, serviciul de informații al Cubei. Rivero, arestat în 2013, trăiește în exil din 2014. Asupra lui planează diferite acuzații în Venezuela, inclusiv divulgarea unor informații militare, ultraj la Forța Armată și instigare la infracțiune. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Aproape un deceniu mai târziu și deja cu Maduro președinte, Manuel Ricardo Cristopher, fost șef al Serviciului Bolivarian de Informații (Sebin), a rupt și el legăturile cu chavismul după mobilizările disidente din 2019 și a indicat în aceeași direcție. Concret, acesta a criticat prezența a mii de militari cubanezi în țară, autonomia de comandă a spionajului cubanez la Caracas și faptul că printre atribuțiile sale se afla primul inel de securitate al lui Maduro. În același an, Statele Unite au lansat cea mai directă acuzație privind inelul de protecție cubanez al lui Maduro, în principal pe fondul protestelor antiguvernamentale. Ziua în care Trump l-a numit pe Maduro „marionetă cubaneză” Diferite figuri ale primei administrații a președintelui Donald Trump, precum secretarul de stat de atunci Mike Pompeo, au afirmat că în Venezuela activau între 20.000 și 25.000 de agenți de securitate și militari cubanezi. Trimisul special al SUA pentru Venezuela, Elliott Abrams, a susținut, pe de altă parte, că exista un nucleu dur format din 2.000 de agenți de informații cubanezi în țara sud-americană. Havana a negat categoric. Johana Tablada, pe atunci director adjunct pentru Statele Unite al Ministerului cubanez de Externe, a vorbit despre „calomnie”. „Nu există trupe cubaneze în Venezuela. Nu există trupe de securitate ale Cubei în Venezuela. Cuba nu participă cu trupe sau efective militare în operațiuni militare sau de securitate în Venezuela”, a declarat aceasta. Trump l-a numit atunci pe Maduro „marionetă cubaneză” și a amenințat insula cu aplicarea unui „embargo total” dacă nu își retrage trupele din Venezuela. La aceasta, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a răspuns că țara lui nu menține „operațiuni militare sau trupe” în Venezuela. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a adăugat că în Venezuela existau aproximativ 20.000 de colaboratori, majoritatea medici, dar și specialiști din alte domenii, precum sportul (servicii pe care Caracas le plătea cu petrol). El a precizat că exista personal și în alte arii, dar întotdeauna în cadrul unei „cooperări civile”. Totuși, chiar Guvernul cubanez i-a descris pe cei 32 de militari morți în timpul atacului Washingtonului asupra Venezuelei drept „combatanți”. Potrivit Executivului din Caraibe, cubanezii „au căzut după o rezistență fermă în luptă directă cu atacatorii sau ca urmare a bombardamentelor”. Acesta a mai afirmat că prezența lucrătorilor din ministerele Forțelor Armate Revoluționare și de Interne în Venezuela se datorează faptului că aceștia „îndeplineau misiuni” la Caracas „la solicitarea organelor omoloage ale acelei țări”.