Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:
Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a prezentat raportul pe 2025: venituri proprii de 4,3 milioane de lei și peste 50.000 de spectatori
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a înregistrat venituri proprii de 4,3 milioane de lei, aproximativ 50.000 de spectatori și a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a precizat că performanțele au fost obținute într-un an marcat de austeritate bugetară, în care bugetul a fost adoptat la finalul lunii martie, subvențiile pentru bunuri și servicii au fost reduse cu peste 20%, iar cheltuielile de funcționare au crescut cu 44% din cauza majorării costurilor la utilități. Instituția susține că veniturile din bilete au crescut cu 65%, iar cele din parteneriate cu 75%. Potrivit raportului, teatrul a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a veniturilor proprii, de 67%, dintre instituțiile muzicale subvenționate de Ministerul Culturii. De asemenea, ocupă locul al doilea în ceea ce privește încasările din vânzarea de bilete, de 3,8 milioane de lei, și ponderea veniturilor proprii în buget, de 11%. Instituția mai arată că, la nivel european, eficiența sa este comparabilă cu cea a Opéra-Comique din Paris și Volksoper din Viena, deși sala teatrului este de trei ori mai mică. Conducerea subliniază că teatrul este singura instituție publică din România cu mandat explicit de promovare a operetei și musicalului în limba română și că, în 2025, a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical, ca număr de reprezentații. Printre reperele artistice ale anului se numără musicalul „Romeo și Julieta”, care a avut 32 de reprezentații, 15.688 de spectatori și încasări brute de 1,4 milioane de lei, precum și festivalul „Re: Strauss”, organizat cu ocazia bicentenarului Johann Strauss II și a 75 de ani de la înființarea instituției.
Impozitarea progresivă nu este de actualitate. Ce spune premierul despre recomandarea FMI
Discuția despre impozitul progresiv a reapărut după ce guvernatorul BNR a amintit existența unui acord pe politici economice, nu pe finanțare, între România și FMI, instituție care recomandă analizarea unui sistem de taxare progresivă. Tema este sensibilă politic, mai ales în contextul în care Partidul Național Liberal s-a opus în mod constant introducerii acestui model de impozitare. Premierul a explicat că orice modificare majoră a sistemului fiscal presupune pregătiri administrative și tehnice îndelungate, iar contextul bugetar actual complică suplimentar o astfel de reformă. „În schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta. Are nevoie cel puțin de un an de zile, în așa fel încât să existe capacitatea finanțelor pentru a pune în practică orice fel de politică de schimbare a impozitării. Asta este o constatare care nu ține de abordări politice, ci pur și simplu de capacitatea de a pune o lege în practică”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că, în actualele condiții economice, autoritățile sunt concentrate pe stabilizarea bugetului și pe creșterea colectării veniturilor. „În ceea ce privește punctul meu de vedere, consider că, în situația actuală, în condițiile în care oricum avem o situație complicată din punct de vedere bugetar, în condițiile în care avem modificări de legi, iar finanțele se concentrează pe combaterea evaziunii fiscale, pe încasarea taxelor și pe digitalizare, nu este de actualitate un astfel de proiect”, a afirmat premierul. Impozitarea progresivă este un sistem în care procentul de impozit crește pe măsură ce venitul este mai mare, astfel încât cei care câștigă mai mult plătesc un procent mai ridicat din venit ca taxă. De ce este mai echitabilă impozitarea progresivă? În prezent, România are un impozit fix pe venit (flat tax) de 10% pentru majoritatea veniturilor, ceea ce înseamnă că toți plătesc același procent, indiferent cât câștigă. Comparativ, impozitarea progresivă ar fi „mai echitabilă” pentru că: Cei cu venituri mai mici plătesc mai puțin, ceea ce ajută la creșterea puterii lor de cumpărare. Cei cu venituri mari plătesc mai mult, contribuind mai mult la finanțarea serviciilor publice. Poate reduce inegalitățile sociale, pentru că taxa se adaptează la capacitatea fiecăruia de a plăti.
Am făcut calculul complet. Ce salariu primește un administrator de bloc în București, în 2026
Salariul unui administrator de bloc din București are salariul în funcție de mărimea blocului. Gândul a făcut calculul veniturilor, pentru anul 2026. Iată câteva exemple: blocuri mici (sub 30 apartamente): 1.000-1.800 lei; blocuri medii (50 – 100 apartamente): 2.500-4.500 lei; complexuri rezidentiale mari: 6.000 – 8.000 lei. Factori care influențează suma: a) casieria: Dacă administratorul încasează și banii fizic la program, salariul crește cu aproximativ 20-30%. b) Certificări: Administratorii atestați și cu experiență în legislația actualizată (Legea 196/2018) sunt plătiți mai bine. c) Zona: În zone precum nordul Capitalei sau complexurile noi din sectorul 1 și 2, tarifele sunt cu până la 40% mai mari față de blocurile vechi din cartierele periferice. Autorul mai recomandă: Cum a reacționat o femeie la prima factură de întreținere din sezonul rece: ”Vreau să trec peste sărbători” Ce este și cum se calculează întreținerea la bloc. Cum puteți negocia reeșalonarea datoriilor Ce salariu are, de fapt, un administrator de bloc în 2025 Acces interzis pentru proprietarii de apartamente. Ce nu pot solicita locatarii, potrivit Codului Civil Lege schimbată pentru asociațiile de BLOC. Regula nouă de care trebuie să țină cont toți locatarii Cum se pot păzi proprietarii de țepele administratorului de bloc. La ce trebuie să fiți atenți Cine plătește pentru reparațiile la bloc, Asociația de proprietari sau locatarii? Răspunsul poate fi surprinzător pentru mulți Ce responsabilități financiare are chiriașul. Ce trebuie să plătească la asociația de proprietari Cum fentează unii români plata integrală a întreținerii. Proprietarii de apartamente trebuie să știe că fac o ilegalitate Cine plătește reparația acoperișului la bloc? Ce spune Legea nr. 196/2018 privind funcționarea asociațiilor de proprietari din România Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum. Părerea lor despre traiul pe cont propriu: „Cu chiu, cu vai” Detalii uluitoare din dosarul furtului de sute de mii de lei din conturile asociațiilor de proprietari din București. Cum funcționează caracatița firmelor care administrează blocurile, dar fug cu fondurile. „Vin la pachet cu contabil și cu cenzor”
Rețeta ungurească pentru varza a la Cluj, publicată în 1695. Un amestec stratificat, savuros, născut dintr-o tradiție culinară
Rețeta ungurească pentru varza a la Cluj își are originea în prima carte de bucate maghiară tipărită, publicată în 1695 de Miklós Misztótfalusi Kis, relatează Transtelex.ro. În această lucrare apare o descriere timpurie a preparatului: „Ia niște varză bună sărată, taie-o foarte subțire, fierbe o găină grasă sau jumătate de gâscă cu slănină, pune carnea peste varză, presară piper, adaugă un alt strat, piperează din nou și gătește bine. Pune și puțin vin, pentru gust, iar la servire, mai adaugă piper”. Varza, aliment de bază la sfârșitul secolului al XVII-lea Originea exactă a acestor rețete rămâne un mister. Unii cercetători le atribuie călugărilor franciscani din Csík, alții Zsófiei Tofői din Târgu Mureș, iar o altă teorie susține că însuși editorul Misztótfalusi ar fi autorul. Cert este că tipografia locală a jucat un rol în apariția rețetei. Deși varianta din 1695 nu seamănă cu ceea ce numim astăzi „varză clujeană”, ideea de stratificare – specifică preparatului actual – era deja prezentă. Faptul că rețeta a fost inclusă în acea carte arată popularitatea verzei în Transilvania de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Imediat după rețeta de varză clujeană urmează cea de sarmale și alte trei feluri bazate tot pe varză, ceea ce confirmă cât de importantă era această legumă înainte de răspândirea cartofului. Comisarul-șef Gheorghe Avram, adjunctul Poliției Pitești, audiat la DIICOT. E suspectat că ar fi protejat o amplă rețea ce făcea trafic cu țigări de contrabandă și jocuri de noroc ilegale În acea perioadă, varza era considerată o mâncare tipic maghiară – autorii vremii o numeau chiar „stema Ungariei și Croației”. În 1736, Péter Apor scria că niciun aliment nu era mai potrivit pentru stomacul maghiar decât varza, iar unii călători luau cu ei oale de varză în drumurile lungi. Se pare că influențele săsești au avut un rol important în formarea tradițiilor culinare transilvănene bazate pe varză și carne. Gáspár Heltai nota că regele Matia ar fi fost un mare amator de varză cu slănină, iar Kelemen Mikes glumea într-o scrisoare din 1724 că iubește varza aproape la fel de mult ca pe mătușa sa, dorindu-și chiar să scrie o „carte mare despre varză”. Celebra varză a lui Mámi Istoricul Pál Binder a descoperit mențiuni din secolul al XV-lea privind consumul de supă de varză în Cluj, iar în secolul al XVI-lea preparatul devenise deja extrem de popular. Potrivit lui Andor Komáromy, la începutul secolului XX, varza era al doilea cel mai servit fel la mesele festive, după friptură. În „Istoria orașului Kolozsvár”, Jakab Elek citează un regulament din 1771 care cerea noilor maeștri din bresle să ofere o „oală decentă de varză clujeană” după promovarea examenului. FOTO: Shutterstock Artista Róza Széppataki Déryné își amintea, pe la 1870, de o varză gătită la Cluj într-o oală mare, în straturi: varză călită, cârnați, slănină, carne de porc și, uneori, gâscă, totul acoperit cu piele de slănină și fiert îndelung. Această rețetă tradițională ar putea fi legată de celebra „varză a lui Mámi”. Potrivit lui Andor Komáromy, „adevărata sarmă clujeană” era gătită de Nappendruck Ferenczné Fogarasi Pap Ágnes (cunoscută drept Mámi), care a trăit între 1781 și 1861. Ea devenise atât de renumită, încât, la jumătate de secol după moartea sa, presa maghiară scria că nu exista maghiar care să nu-i fi auzit numele. Cărți de bucate în perioada interbelică În perioada interbelică, au apărut mai multe cărți de bucate transilvănene, printre care cea a Mătușii Biri, volumul lui Zathureczkyné Zelch sau Cartea de rețete a lui Mária Novák, publicată în 1931. În aceasta din urmă, varza de Kolozsvár se apropie mult de forma actuală: varză călită, carne tocată de porc și vită, orez, smântână și cârnați, aranjate în straturi și coapte la cuptor. Ulterior, autoarea Irén Szmuk, în cartea sa 1006 rețete pentru oameni sănătoși și bolnavi (1959), a simplificat preparatul pentru a-l adapta vremurilor, renunțând la cârnați și amestecând orezul cu carnea. Chiar și așa, structura de bază a verzei clujene a rămas aceeași. De-a lungul timpului, rețeta a continuat să evolueze: de la varza cu găină și vin din 1695, la caserola cu carne tocată, smântână și orez din secolul XX. În română, numele „varză à la Cluj” sau „varză împrăștiată” exprimă perfect esența preparatului – un amestec stratificat, savuros, născut dintr-o tradiție culinară care s-a transformat odată cu oamenii și vremurile.
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate
Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.
Câte puncte trebuie să acumuleze un angajat pentru a avea un venit lunar confortabil la pensie. Exemple de calcul pentru sume de 2.500 și 4.000 lei
Mulți angajați români nu știu câte puncte trebuie să acumuleze pentru a atinge un venit lunar confortabil, când ies la pensie, adică o planificare esențială pentru securitatea financiară după retragerea din activitate. În contextul legislației actuale și al valorii punctului de referință de 81 lei, în 2025, este important să înțelegem cum se calculează pensia și câte puncte sunt necesare pentru a obține sume precum 2.500 sau 4.000 de lei lunar. Sistemul public de pensii din România se bazează pe contributivitate, iar pensia finală se stabilește pe baza unui calcul ce implică numărul total de puncte acumulate și valoarea punctului de referință (VPR), notează Playtech. Conform Legii nr. 360/2023 și a informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), formula aplicabilă este: Pensie = numărul total de puncte × VPR. De la 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referință este de 81 lei, conform CNPP, iar pe lângă punctele de contribuție, sistemul prevede și puncte de stabilitate pentru cei care au realizat stagii de cotizare peste limita de 25 de ani. Aceste puncte suplimentare se acordă astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 și până la 30 ani; 0,75 puncte pentru fiecare an între 30 și 35 ani; 1 punct pentru fiecare an peste 35 ani. De asemenea, punctele pot fi acordate proporțional și pentru lunile și zilele lucrate peste pragul-cadru. Exemplu de calcul: pensie de 2.500 lei Dacă vrei o pensie lunară în valoare de 2.500 lei, formula îți permite să calculezi punctele necesare astfel: Puncte necesare = 2.500 ÷ 81 = 30,86 puncte Asta înseamnă că, pentru a obține o pensie de 2.500 lei, trebuie să acumulezi, pe parcursul vieții profesionale, aproximativ 30,86 puncte. Acest calcul este simplificat și nu ia în considerare punctele de stabilitate sau perioadele asimilate, dar oferă o estimare utilă. Exemplu de calcul: pensie de 4.000 lei Pentru un obiectiv mai ambițios — 4.000 lei pe lună — calculul similar arată: Puncte necesare = 4.000 ÷ 81 = 49,38 puncte Deci pentru o pensie de 4.000 lei, trebuie să acumulezi în jur de 49,38 puncte. Această sumă reflectă doar formula simplă de bază, fără ajustări suplimentare. Formula prezentată este de bază și nu ia în considerare toate particularitățile legii, cum ar fi puncte asimilate, stagii cu contribuții speciale, perioade necontributive recunoscute etc. Pentru că valoarea punctului de referință este 81 lei, calculele de mai sus sunt valide și corecte sub legislația curentă. Punctele de stabilitate pot crește pensia finală dacă ai un stagiu lung de cotizare peste 25 de ani. Dacă legislația va modifica valoarea punctului de referință (de exemplu, majorarea la 91 lei, despre care se vorbește în unele analize), calculele vor trebui refăcute, precizează sursa citată.