Manifestările antisemite au explodat pe rețelele de socializare în ultimele ore. Institutul Elie Wiesel, avertisment după incidentul Vexler și votul pe legea anti-extremism
Potrivit INSHR-EW, pretextul valului de mesaje îl reprezintă reacțiile venite din zona opoziției parlamentare după gestul deputatului Silviu Vexler (reprezentant al comunității evreiești în Parlament), care a rupt în plen un colaj cu mai multe personalități ale culturii române, asociate cu texte sau poziționări antisemite. Momentul a avut loc într-o ședință tensionată, în care inițiatorul proiectului a fost întrerupt și contestat, iar parlamentari ai opoziției au afișat portretele unor autori canonici, transformând dezbaterea într-un conflict simbolic despre „cultură” vs. „propagandă”. Ce s-a întâmplat în plen În timpul dezbaterilor, Vexler a îndepărtat afișul lipit de zona tribunei, iar după ce acesta a fost reaplicat, l-a mototolit și l-a rupt, gest pentru care ulterior și-a cerut scuze. Într-o altă relatare, deputatul a invocat că a fost provocat și intimidat în sală, susținând inclusiv că ar fi fost amenințat, iar incidentul s-a produs într-o atmosferă ostilă. Miza: legea care înăsprește pedepsele pentru extremism și discurs instigator la ură Contextul imediat al disputei este votul asupra legii care modifică cadrul de combatere a extremismului (inclusiv OUG 31/2002) și Legea 157/2018, cu prevederi mai dure pentru organizații și materiale fasciste/legionare/rasiste/xenofobe, precum și pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului, inclusiv în mediul online. Camera Deputaților a adoptat proiectul la reexaminare cu 173 de voturi „pentru”, 106 „împotrivă” și 6 abțineri, după ce, anterior, președintele Nicușor Dan retrimisese legea în Parlament. În procedura de reexaminare, Senatul a votat forma transmisă mai departe pe 8 decembrie 2025, potrivit fișei legislative. INSHR-EW: protest în fața Templului Coral, scandări antisemite În mesajul invocat de institut, INSHR-EW mai afirmă că, „ieri”, de Ziua Minorităților Naționale din România (marcată anual pe 18 decembrie), un grup de protestatari s-ar fi strâns în fața Templului Coral din București, iar în filmări publicate online s-ar fi auzit huiduieli și scandări antisemite, inclusiv „afară cu voi!”. Institutul consideră că transformarea reprezentantului comunității evreiești într-o țintă a unei campanii de ură cu instigări explicite are efect de intimidare asupra întregii comunități și cere autorităților „maximă responsabilitate”, subliniind că solidaritatea publică în astfel de momente este „testul maturității” societății.
Florian Alexandru: „Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că LEGEA VEXLER este foarte constituţională”
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Florian Alexandru, consideră că decizia CCR de a declara constituţională Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului era de aşteptat, el apreciind că o altă soluţie „ar fi putut că complice şi mai mult” această problemă. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. CCR în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României. Nicușor Dan a atacat legea Vexler la Curtea Constituțională criticând mai multe aspecte ale legii, DETALII AICI, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. „Curtea Constituţională a dezlegat, pentru că putea să existe şi cealaltă faţă a monedei, să lege această problemă, adică să o complice şi mai mult decât a complicat-o preşedintele, şi odată ce s-a dezlegat, eu nu pot decât să repet expresia sintetică şi care este incorectă din punct de vedere gramatical, dar subliniază, cred, foarte bine: decizie definitivă a Curţii Constituţionale. Noi, afişând pe pagina de Facebook a Institutului, astăzi, am făcut singurul comentariu foarte scurt: judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 este foarte constituţională”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Florian Alexandru. Alexandru: „Nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate” Alexandru a amintit că „nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate”, menţionând că CCR „explică faptul că a cere o definiţie juridică pentru fascism, legionarism şi alţi termeni nu este o poziţie nici realistă, nici corectă din punct de vedere juridic”. Directorul Institutului „Elie Wiesel” a ţinut să sublinieze că actul normativ atacat la CCR de către preşedintele Nicuşor Dan nu aduce modificări majore Ordonanţei nr. 31/2002. „Modificările pe care le-a promovat deputatul Silviu Vexler faţă de această ordonanţă din 2002 sunt numai menite să aducă mai multă coerenţă diverselor articole din interiorul Ordonanţei, pentru că exista o nesincronizare. Într-un articol, sau în două articole, de exemplu, apărea sintagma, termenul ‘legionar’, în al treilea, unde îşi avea locul, nu mai apărea, era o scăpare a parlamentarilor de la ultima modificare din 2015. Deci proiectul legislativ, în conţinutul Ordonanţei, nu aduce nimic nou. A mărit unele pedepse, e adevărat, în special pentru manifestări în spaţiul online, asta e ceva nou”, a adăugat Florian Alexandru.