Statistică înfiorătoare: Cancerul va reduce speranţa de viaţă în România cu 1,7 ani până în 2050
Cancerul va fi responsabil, conform estimărilor pentru perioada 2023–2050, de o scădere cu 1,7 ani a speranţei de viaţă. Cifra provine din raportul OECD publicat recent — „Tackling the Impact of Cancer on Health, the Economy and Society” (OCDE, 2024), care atrage atenţia asupra provocărilor pe care le implică povara oncologică în ţara noastră. Această realitate îngrijorătoare a fost punctul de plecare al dezbaterilor din cadrul Conferinţei Naţionale a Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), desfăşurate la Poiana Braşov, între 29 mai şi 1 iunie 2025, cu ocazia Zilei Naţionale a Supravieţuitorilor de Cancer. Evenimentul a reunit peste 200 de participanţi, reprezentanţi din 23 de asociaţii de pacienţi, alături de autorităţi din domeniul sănătăţii, medici specialişti, lideri de opinie şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice. Problemele cu care se confruntă pacienţii cu cancer din România ţin de accesul întârziat şi limitat la terapii inovatoare, în comparaţie cu alte state europene; lipsa unui traseu clar al pacientului în sistemul medical — dificultăţi în diagnosticarea rapidă şi iniţierea tratamentului; blocaje birocratice în rambursarea unor tratamente esenţiale; insuficienţa serviciilor de suport psihosocial şi a serviciilor de navigare a pacientului; lipsa registrelor naţionale actualizate pentru principalele tipuri de cancer; disparităţi regionale în accesul la diagnostic şi tratament de calitate; nevoia unei finanţări sustenabile pentru implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului. O altă problemă gravă cu care se confuntă din greu pacienţii cu cancer ţine de lipsa îngrijirilor la domiciliu, lăsând pacienţii să moară în chinuri. De-a lungul celor două decenii de existenţă, FABC a devenit principala voce a pacienţilor cu cancer pentru că a reuşit să promoveze şi să contribuie la adoptarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului; să deruleze campanii de informare şi screening pentru diverse tipuri de cancer (de sân, de col uterin, bronhopulmonare, prostată, colorectal, etc.); să susţină mii de pacienţi în procese în instanţă pentru obţinerea tratamentelor necesare; să promoveze drepturile pacienţilor şi să faciliteze dialogul constant cu autorităţile şi decidenţii; să construiască o reţea activă de organizaţii membre în întreaga ţară, capabilă să ofere sprijin real şi permanent pacienţilor. „Pacienţii cu cancer nu solicită privilegii, ci dreptul fundamental la şanse egale pentru viaţă, indiferent de regiunea în care trăiesc sau de statutul social. În faţa unei boli nemiloase, aceştia au nevoie de fapte concrete: acces rapid la diagnostic de calitate, tratamente moderne, radioterapie performantă, îngrijire integrată şi sprijin pe tot parcursul bolii. Promisiunile şi angajamentele fără acoperire nu mai sunt suficiente. Este timpul ca politicile de sănătate să se transforme în soluţii reale, care să facă diferenţa în viaţa pacienţilor. Avem nevoie de acţiuni ferme şi susţinute pentru a reduce inechităţile şi a alinia sistemul nostru oncologic la standardele europene. Este momentul să construim, împreună, un viitor mai bun pentru toţi pacienţii”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC, în cadrul închiderii conferinţei.
Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață și o deteriorare a sănătății mintale
Copiii reuniți la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor au dezbătut cu prioritate aspecte care afectează sănătatea lor fizică și mintală, cu consecințe asupra dezvoltării emoționale și sociale, transmite Organizația Salvați Copiii România. Totodată, ei au formulat recomandări urgente, adresate autorităților, principala fiind accesul la educație pentru sănătate pentru toți copiii – un curriculum și conținuturi bazate pe informații validate științific, predate într-un mod prietenos, utilizând limbajul adaptat fiecărei vârste, de către specialiști pregătiți. Cei 100 de copii din București și 14 județe (Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Timiș, Vaslui și Vrancea), care s-au reunit, în perioada 26-30 mai la cea de-a 25-a ediție a Forumului Național al Copiilor, au pus în dezbatere teme pe care le consideră prioritare. Între aceste teme s-a regăsit cea despre sănătate mintală și adicții: Adolescenții raportează o scădere a satisfacției față de viață, cu o medie de 7,44/10 privind nivelul de fericire. Băieții, copiii sub 14 ani și cei din mediul urban se simt mai fericiți și energici, în timp ce fetele peste 14 ani din mediul rural se declară mai des stresate și demoralizate. Trei din 10 copii cunosc pe cineva care a consumat droguri, de obicei un coleg sau prieten, semnalând expunerea în mediul școlar. O altă temă ține de educația sexuală Copiii sunt frecvent expuși pe rețelele sociale la conținut dăunător: pornografie, reclame agresive pentru alcool, tutun, pariuri și modele comportamentale deviante. Pentru mulți, aceste surse devin singurul „ghid” despre sexualitate și relații, mai ales în lipsa alternativelor educaționale. 77% dintre copiii români susțin educația sexuală în școli, cu condiția să fie științifică, realistă și predată de specialiști în sănătate și psihologie. O altă temă ține de educația pentru mediu: Calitatea aerului și poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizația Salvați Copiii România în 2025. Copiii prezintă vienri recomandările lor autorităților, respectiv ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, secretarului general al Guvernului României, Cristina Trăilă, și preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Rareș Achiriloaie, dar și consilierului de stat în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, Cătălina Galer, președintelui Comisiei de mediu și echilibru ecologic, Diana Buzoianu, președintelui Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu și președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Helena-Omna Raicu. De asemenea, recomandările vor fi trimise și către alte instituții relevante, precum Ministerul Educației, Ministerul Mediului etc. Principalele recomandări ale copiilor Educație pentru sănătate: Elevii solicită introducerea educației pentru sănătate în programa școlară, predată constant și adaptată etapelor de vârstă. Ei vor să învețe cum să aibă grijă de corpul și mintea lor, pentru a lua decizii sigure și sănătoase pentru ei și cei din jur. Aceasta ar consolida și încrederea părinților în rolul educației. „Propunem ca această materie „Educație pentru Sănătate” să includă informații despre sănătatea emoțională și mintală, prevenirea adicțiilor și promovarea comportamentelor sănătoase, sănătate reproductivă, precum și educație ecologică”, spun adolescenții. În privința sănătății mintale, ei cer măsuri concrete și accesibile pentru susținerea sănătății mintale a elevilor. „Vrem o aplicație online care să centralizeze toți psihoterapeuții afiliați CNAS, pentru a facilita accesul gratuit la servicii psihologice. Solicităm creșterea numărului de specialiști în școli (un consilier la 250 de elevi și un psiholog la 500), eliminarea obligativității acordului parental pentru consiliere psihologică începând cu 15 ani și instruirea diriginților pentru a acorda primul ajutor psihologic. De asemenea, dorim evaluarea anuală a cadrelor didactice și consilierilor de către psihologi clinicieni, introducerea unui sistem anonim de feedback al elevilor și monitorizarea continuă, transparentă, a programelor de sănătate mintală, pentru intervenții adaptate nevoilor reale”, spun elevii. În privința adicțiilor, ei cer măsuri reale și eficiente pentru prevenirea și combaterea adicțiilor în rândul tinerilor. „Vrem grupuri de suport în școli, conduse de specialiști, unde să putem discuta deschis și primi ajutor. Solicităm o linie telefonică anonimă pentru raportarea distribuitorilor de substanțe, fără repercusiuni, și dezincriminarea minorilor consumatori, cu obligativitatea de a urma un tratament specific, subvenționat de către stat. Avem nevoie de centre specializate pentru reabilitarea minorilor în fiecare județ. Vrem reguli mai stricte pentru vânzarea de alcool și tutun minorilor, precum și protecție online prin restricționarea conținutului nociv și a algoritmilor care ne pot influența negativ”, cer adolescenții. În ceea ce privește sănătatea reproducerii, ei cer ca educația sexuală să fie accesibilă tuturor elevilor, adaptată vârstei, bazată pe știință și fără condiționarea acordului parental. „Vrem profesori pregătiți, ghiduri clare din partea ministerelor, un site oficial cu informații și consiliere online, precum și implicarea specialiștilor. Solicităm acces gratuit în școli la produse de igienă intimă și metode contraceptive, alături de consiliere adecvată. Propunem înființarea unor centre de sănătate reproductivă pentru tineri, care să ofere sprijin complet, și garantarea accesului la servicii medicale fără bariere religioase sau administrative, inclusiv în zonele rurale”, spun copiii. În privința schimbărilor climatice, copiii cer acțiuni ferme împotriva schimbărilor climatice, începând cu reducerea poluării aerului cu 50% până în 2030 și tranziția către energie curată și transport electric. „Vrem o „Săptămână Verde” practică și relevantă în școli, cu implicarea elevilor și formarea de ambasadori de mediu. Solicităm introducerea de cursuri pentru meserii verzi, modernizarea școlilor și grădinițelor pentru a deveni clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor CO2, dotarea tuturor clădirilor publice cu panouri solare. Susținem sancționarea reală a poluatorilor și reinvestirea fondurilor în soluții durabile. Ne dorim și extinderea spațiilor verzi cu 20% până în 2030, printr-un efort comun al autorităților, ONG-urilor și cetățenilor, coordonat digital și cu participarea activă a copiilor și tinerilor”, mai spun tinerii.