Gabriela Firea, conferință la Parlamentul European. Medicii și politicienii caută soluții pentru scăderea natalității și îmbătrânirea populației
Europarlamentarul Gabriela Firea a găzduit la Parlamentul European conferința internațională „Sănătatea la răscruce”. La eveniment au participat oficiali europeni și medici specialiști în oncologie, fertilitate și demografie. Scopul întâlnirii a fost găsirea unor soluții pentru două probleme mari ale Europei: scăderea demografiei și îmbătrânirea rapidă a populației. Principalele teme de discuție au fost ajutorul financiar pentru cuplurile care nu pot avea copii și accesul mai ușor al femeilor la tratamente noi împotriva cancerului ovarian sau mamar. Participanții au explicat că medicina a evoluat și există tratamente moderne, dar mulți oameni nu-și permit aceste proceduri din cauza costurilor prea mari. Lipsa fondurilor, principala problemă Gabriela Firea a explicat dificultățile cu care se confruntă familiile din România și a cerut o intervenție directă la nivelul Uniunii Europene. „Există tratamente inovatoare, specialiști avem, sunt câțiva și în sală, dar există o barieră financiară. Ne dorim un fond sau o axă, sau o prioritizare, pentru ca toate cuplurile cu acest diagnostic de infertilitate din România și din întreaga Europă, firește, aici sunt politici europene, să nu mai fie oprite să aibă copii, să-și întemeieze o familie numeroasă din cauza unei bariere financiare. Așteptăm un răspuns, sperăm pozitiv. Am venit cu argumente forte, spun eu.” Lipsa tratamentelor inovative pentru femei De asemenea, Firea a cerut măsuri pentru ca femeile din România să aibă acces la aceleași tratamente noi împotriva cancerului ca restul femeilor din Europa. „În ceea ce privește, de asemenea, dorința noastră a tuturor ca și femeile din România, la fel ca toate cele din Europa, să aibă acces la tratamente inovative, la ultimele cercetări, în privința combaterii unor boli care sunt tăcute și care nu dau semnale și care distrug vieți și familii: cancerul ovarian, cancerul mamar, diferite tipuri de afecțiuni oncologice care vin ca un trăsnet nu doar pentru o femeie, ci și pentru copiii ei, atunci când există, bineînțeles pentru soți, pentru părinți, pentru prieteni.” Ea a menționat că scrisoarea oficială trimisă anterior către Ursula von der Leyen, pe data de 15 mai, a fost semnată și de vicepreședintele Parlamentului European. Alexandra Dobre: „Demografia și sănătatea nu au culoare politică” La rândul său, Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre transformările demografice profunde prin care trece Uniunea Europeană. „Această realitate nu trebuie însă privită ca pe o criză inevitabilă, ci ca pe o provocare strategică la care Europa trebuie să răspundă prin viziune, solidaritate și investiții. Din acest motiv, mi-aș dori să existe un Pact European pentru Demografie sau măcar unul național, la care să aibă acces toată lumea, indiferent de culoare politică, pentru că demografia și sănătatea nu au culoare politică, nici una, nici cealaltă”. Ea a explicat pe înțelesul tuturor că lipsa de activitate a bătrânilor duce direct la degradarea stării lor de sănătate. „Atunci când seniorii noștri nu mai sunt activi, ei se decompensează. Așa apar bolile cronice cu care se confruntă, așa apar anxietățile, depresiile și multe alte probleme care îi afectează în mod direct”. Mînzatu, intervenție prin videocall Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a intervenit prin videocall și a confirmat că Europa trece printr-o transformare demografică majoră, în care oamenii trăiesc mai mult, iar societățile și așteptările cetățenilor se schimbă. „Însă această tranziție reprezintă și o oportunitate de a construi societăți mai reziliente. Cele mai sustenabile sisteme de sănătate sunt acelea care îi ajută pe oameni să rămână sănătoși, activi și independenți pentru o perioadă cât mai îndelungată. Acest lucru înseamnă investiții în prevenție, în stiluri de viață sănătoase și în accesul tuturor cetățenilor la servicii medicale. Îmbătrânirea activă înseamnă, de asemenea, participare și incluziune. Persoanele din generațiile mai în vârstă nu sunt doar beneficiare ale serviciilor de îngrijire. Ele sunt angajați, mentori, voluntari și contribuabili esențiali pentru economiile și comunitățile noastre”. Victor Negrescu, statistici despre îmbătrânirea populației Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a adus în discuție statisticile oficiale pentru viitor: „Dacă ne raportăm la datele privind anul 2050, și știți foarte bine acest lucru, o treime din populația Uniunii Europene va avea peste 60 de ani. Asta înseamnă că o treime din populația Uniunii Europene va avea nevoie de un sprijin suplimentar pentru a ne asigura, pe de o parte, că viața de zi cu zi a cetățenilor nu se schimbă în mod negativ și, în special, că aceștia pot continua să rămână activi, în măsura în care își doresc acest lucru”. Profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel a amintit că directiva mai veche numită „sănătatea pentru toți” a rămas, din păcate, doar un ideal care nu a devenit realitate. „În acest context, există un concept care a fost introdus recent, care cumulează toți poluanții pe care îi întâlnim în mediul nostru și care, în timp, ajung să ne afecteze organismul. Și atunci nu mai vorbim de o îmbătrânire sănătoasă, ci de o îmbătrânire nesănătoasă”. Bolile rare cele mai frecvente Doctorul a atras atenția și asupra bolilor rare, care afectează familii întregi, și a cerut dezvoltarea editării genetice și a noilor tehnologii farmaceutice în statele membre. „Aceasta va fi medicina de mâine. Dacă nu o dezvoltăm noi acum, o vor face alții”. În privința natalității scăzute, Adrian Streinu-Cercel a arătat că motivul principal este „conflictul dintre carieră și natalitate. În prezent, mulți aleg să își construiască mai întâi cariera”. La finalul conferinței organizate de Gabriela Firea, s-a lansat un apel la acțiune. Toate propunerile tehnice și recomandările făcute de medicii oncologi și ginecologi în timpul panelurilor vor fi strânse la un loc pentru a fi folosite în crearea noilor strategii și legi medicale la nivel european. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Victor Negrescu, întâlnire cu Secretarul General al OCDE: A salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României
Un singur pas până la închiderea tuturor capitolelor Europarlamentarul PSD s-a întâlnit vineri cu Mathias Cormann, Secretarul General la OCDE, la sediul organizației. Cei doi au discutat procesul de aderare a României. „Am avut o întâlnire foarte bună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, într-un moment determinant pentru parcursul României către aderarea la OCDE, la sediul central al organizației. Vestea bună este că România a îndeplinit practic toate cerințele asumate. A mai rămas un singur capitol, cel privind comerțul, iar imediat ce acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi aprobat, toate capitolele vor fi închise”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Negrescu. Importanța consensului politic Liderul social-democrat a subliniat că secretarul general al OCDE a apreciat consensul politic existent în România în privința acestui obiectiv strategic. „Secretarul general al OCDE a salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României. Este un proiect de țară care trebuie susținut de toți. Acum însă contează să folosim activ această apartenență”, notează Negrescu. Negrescu a precizat că în cadrul întâlnirii au fost discutate și teme legate de colaborarea dintre OCDE și Parlamentul European. „Am discutat și despre consolidarea colaborării dintre OCDE și Parlamentul European, inclusiv pe teme legate de competitivitate, educație, digitalizare, combaterea crimei organizate și dezvoltare economică”, se arată în mesajul publicat pe rețele sociale. „O calitate a vieții mai bună” Europarlamentarul a enumerat și toate avantajele pe care România le va avea după aderarea la OCDE, punctând că procesul ar duce la „o calitate a vieții mai bună”. „Aderarea la OCDE nu este doar o etichetă internațională sau un obiectiv diplomatic bifat. Înseamnă mai multă încredere pentru investitori, reguli mai clare și mai stabile, acces la bune practici internaționale, instituții mai eficiente și politici publice mai moderne. Aderarea reprezintă șansa de a atrage mai multe investiții, locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai competitivă. Înseamnă standarde mai bune în educație, sănătate, administrație și digitalizare. Pentru români, miza reală este una simplă: o calitate a vieții mai bună”, conchide Negrescu.
Victor Negrescu, mesaj emoționant de Ziua Europei: Pro-român = pro-european = pro-occidental
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis sâmbătă, pe Facebook, un mesaj special cu ocazia Zilei Europei, în care a amintit despre cât de mare importanță au valorilor europene. Negrescu a scris că ziua de 9 Mai nu este doar o sărbătoare simbolică, ci „este în primul rând despre oameni, despre noi, europenii”. El a explicat că, alături de PES activists România, a ales și în acest an să iasă „din zona discursurilor formale” și să organizeze evenimente alături de oamenii din întreaga țară. „În fiecare an, împreună cu PES activists România, ieșim din zona discursurilor formale și mergem către oameni. Asta am făcut și astăzi, prin campania și evenimentele organizate în toată țara, dar și cu invitații care au acceptat să participe la discuțiile noastre de la București despre viitorul României și al Europei”, a transmis Victor Negrescu. Europarlamentarul a scris că discuțiile s-au concentrat pe teme importante pentru viitorul României, printre care fondurile europene, aderarea la OCDE, drumul către zona euro și modul în care aceste obiective pot ajuta la dezvoltarea țării. „Am vorbit deschis despre fondurile europene, despre viitorul buget european, despre aderarea la OCDE, despre drumul către zona Euro și despre cum pot toate aceste lucruri să se transforme în dezvoltare concretă pentru România”, a afirmat acesta. Victor Negrescu a făcut câteva precizări și despre ce înseamnă, în opinia sa, valorile pro-europene. El a scris că a fi pro-european înseamnă mai mult decât o simplă etichetă politică. „Pentru mine, a fi pro-european înseamnă mai mult decât o etichetă politică. Înseamnă să crezi în cooperare, dialog, demnitate umană, respect și soluții construite împreună. Înseamnă să susții apartenența României la Uniunea Europeană și la spațiul occidental, dar și să ai curajul să vorbești despre ce trebuie îmbunătățit și despre cum Europa poate fi mai aproape de cetățeni. Pro-român = pro-european = pro-occidental”, a transmis Victor Negrescu. „PES activists România a fost creat tocmai din această convingere: că oamenii trebuie implicați, ascultați și încurajați să participe la dezbaterile despre viitorul societății. Dincolo de politică, este vorba despre comunitate, idei, implicare și despre dorința de a construi ceva util împreună”, a mai spus europarlamentarul. Acesta a precizat că în cadrul evenimentelor organizate de Ziua Europei s-a discutat și despre problemele care îi preocupă pe mulți români, precum educația, locurile de muncă, combaterea sărăciei și sprijinul pentru tineri. „Am discutat și despre lucrurile care contează pentru mulți oameni: educație, locuri de muncă, combaterea sărăciei, șanse pentru tineri, investiții și dezvoltare sustenabilă. Europa trebuie să fie despre oameni și despre capacitatea de a crea oportunități reale”, a declarat acesta. „9 Mai rămâne o zi importantă pentru că ne amintește că marile proiecte se construiesc prin solidaritate, muncă și încredere în viitor. Este o zi istorică pentru România, Ziua Independenței, act care a consfințit înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”, a transmis Victor Negrescu.
Victor Negrescu solicită crearea un fond european de cel puțin 2 miliarde de euro pentru lupta împotriva cancerului
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat luni că acest demers face parte dintr-un efort constant de susținere a politicilor europene în domeniul sănătății, cu accent pe prevenție, acces la tratamente moderne și sprijin pentru pacienți. „Am solicitat, în viitorul buget european, crearea unui fond dedicat luptei împotriva cancerului, în valoare de minimum 2 miliarde de euro. Împreună cu alți colegi din Parlamentul European, am reușit să introducem ideea în propunerea bugetară a legislativului european”, a scris Victor Negrescu pe Facebook. Acesta a subliniat că, în ultimii ani, a sprijinit constant inițiativele europene pentru prevenție, tratament și susținerea pacienților și a acordat o atenție deosebită situației copiilor bolnavi de cancer și necesității unui acces real la tratamente inovatoare. „Am reiterat aceste priorități în cadrul unui eveniment pe care l-am găzduit în Parlamentul European, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și experți în domeniu. Discuțiile s-au concentrat pe prevenție și pe un proiect pilot implementat în România, finanțat din fonduri europene obținute direct de la Bruxelles”, a adăugat europarlamentarul. Negrescu a menționat proiectul „Lerești Living Lab” ca exemplu de bună practică în acest sens. „Proiectul reprezintă un exemplu de ecosistem local de inovare în sănătate, care reunește comunitatea, autoritățile și specialiștii pentru a dezvolta soluții concrete de prevenție și promovare a sănătății, printr-o abordare participativă și colaborativă, cu accent pe combaterea cancerului”, a completat acesta. Europarlamentarul a felicitat autoritățile locale implicate, menționând că astfel de inițiative demonstrează impactul concret al finanțărilor europene. „Astfel de inițiative arată că se poate și că fondurile europene pot face diferența. Așa salvăm vieți”, a conchis Victor Negrescu.
Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, vineri, că Românie pierde aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Pierderea acestor bani vine în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”, iar dacă „întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism”, a declarat Negrescu. Este „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European, refuzând însă enumerarea partidelor care au scris PNRR-ul. Reformele nu se fac sub presiune El susține că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să repare întârzierile, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine, însă declarând că aceasta este o abordare greșită, deoarece reformele nu se fac sub presiune. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a adăugat Victor Negrescu. România trebuie să fie fermă în negocierile pe buget În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, el consideră că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate”. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026”, a mai adăugat vicepreședintele Parlamentului European.
Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.
Hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba-Iulia în prim-plan, într-o bibliotecă din Franța
Victor Negrescu împărtășește descoperirea istorică din biblioteca Adunării Naționale a Republicii Franceze pe pagina sa de Facebook. El a regăsit „o parte din istoria noastră: hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba Iulia în prim-plan, și o scrisoare semnată de Tache Ionescu. Un memento clar că destinul României a fost puternic legat de Franța și de Europa indiferent de perioadă sau conjuctură politică”. „Pentru mine a fost și un moment cu relevanță personală. Am studiat și activat politic în Franța, iar revenirea la Paris, ca parte a delegației compuse din reprezentanți din partea mai multor grupuri politice, conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, căruia îi mulțumesc pentru invitație, are o semnificație aparte. Discuțiile cu președinta Adunării Naționale, doamna Yaël Braun-Pivet și colegii parlamentari, au fost despre o Românie ferm ancorată în proiectul pro-european, care construiește parteneriate solide cu toate statele membre și cu Franța în mod special”, spune Negrescu. Potrivit europarlamentarului, s-a pus accent pe intensificarea cooperării economice, pe colaborarea privind Mercosur și bugetul european dar și pe consolidarea dimensiunii de apărare. Prezența militară franceză în România demonstrează, de altfel, angajamentul său în regiune și subliniază importanța coordonării pe dosare importante de interes pentru ambele părți, mai spune Negrescu.
Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor
Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Parlamentul European susține operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră
„Astăzi, am făcut un nou pas concret. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat amendamentul propus de mine prin care legislativul european solicită operaționalizarea acestui hub în poziția sa privind bugetul anual european”, se arată în mesajul publicat joi de Victor Negrescu. Europarlamentarul social-democrat anunță că Parlamentul European a subliniat deja necesitatea înființării unui astfel de centru în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ca urmare a amendamentelor depuse. Potrivit acestuia, operaționalizarea Hubul de Securitate ar permite: „monitorizarea în timp real a spațiului maritim, de la satelit până la fundul mării, ar consolida capacitatea de avertizare timpurie și ar sprijini reacția la noile amenințări, inclusiv la minele marine sau activitățile flotei fantomă rusești”. Victor Negrescu a mai declarat că Hubul înseamnă securitate și investiții pentru România, anunțând că „o decizie pozitivă este probabil să fie anunțată în următoarele luni, cu operaționalizare rapidă”. Acesta a reiterat necesitatea pe care o reprezintă găzduirea acestui Hub, în contextul internațional actual: „Găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră trebuie să fie o prioritate strategică pentru România în actualul context de securitate”.