Hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba-Iulia în prim-plan, într-o bibliotecă din Franța
Victor Negrescu împărtășește descoperirea istorică din biblioteca Adunării Naționale a Republicii Franceze pe pagina sa de Facebook. El a regăsit „o parte din istoria noastră: hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba Iulia în prim-plan, și o scrisoare semnată de Tache Ionescu. Un memento clar că destinul României a fost puternic legat de Franța și de Europa indiferent de perioadă sau conjuctură politică”. „Pentru mine a fost și un moment cu relevanță personală. Am studiat și activat politic în Franța, iar revenirea la Paris, ca parte a delegației compuse din reprezentanți din partea mai multor grupuri politice, conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, căruia îi mulțumesc pentru invitație, are o semnificație aparte. Discuțiile cu președinta Adunării Naționale, doamna Yaël Braun-Pivet și colegii parlamentari, au fost despre o Românie ferm ancorată în proiectul pro-european, care construiește parteneriate solide cu toate statele membre și cu Franța în mod special”, spune Negrescu. Potrivit europarlamentarului, s-a pus accent pe intensificarea cooperării economice, pe colaborarea privind Mercosur și bugetul european dar și pe consolidarea dimensiunii de apărare. Prezența militară franceză în România demonstrează, de altfel, angajamentul său în regiune și subliniază importanța coordonării pe dosare importante de interes pentru ambele părți, mai spune Negrescu.
Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor
Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Parlamentul European susține operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră
„Astăzi, am făcut un nou pas concret. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat amendamentul propus de mine prin care legislativul european solicită operaționalizarea acestui hub în poziția sa privind bugetul anual european”, se arată în mesajul publicat joi de Victor Negrescu. Europarlamentarul social-democrat anunță că Parlamentul European a subliniat deja necesitatea înființării unui astfel de centru în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ca urmare a amendamentelor depuse. Potrivit acestuia, operaționalizarea Hubul de Securitate ar permite: „monitorizarea în timp real a spațiului maritim, de la satelit până la fundul mării, ar consolida capacitatea de avertizare timpurie și ar sprijini reacția la noile amenințări, inclusiv la minele marine sau activitățile flotei fantomă rusești”. Victor Negrescu a mai declarat că Hubul înseamnă securitate și investiții pentru România, anunțând că „o decizie pozitivă este probabil să fie anunțată în următoarele luni, cu operaționalizare rapidă”. Acesta a reiterat necesitatea pe care o reprezintă găzduirea acestui Hub, în contextul internațional actual: „Găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră trebuie să fie o prioritate strategică pentru România în actualul context de securitate”.
Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
Amendament depus de un român la bugetul european: 90 de miliarde de euro pentru sănătate
Europarlamentarul român Victor Negrescu a propus un amendament important pentru structura viitorului buget european. Românul vrea ca UE să aloce suma de 90 de miliarde de euro pentru domeniul sănătății. „90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung post-2028. Este amendamentul pe care l-am depus cu sprijinul grupului social-democrat din Parlamentul European”, a transmis Negrescu pe Facebook. Politicianul a explicat de ce a propus amendamentul. „Accesul la sănătate de calitate pentru toți cetățenii europeni, oriunde în Uniunea Europeană, trebuie să fie un nou drept european. Politicile europene de sănătate trebuie să se vadă în spitale, nu doar pe hârtie. Sănătatea publică trebuie privită ca o investiție strategică. România trebuie să susțină în aceste negocieri bugetare europene o prioritizare a finanțărilor pe sănătate, de la dezvoltarea tehnologiei medicale și medicamentelor până îmbunătățirea calității serviciilor medicale și reducerea disparităților”, a precizat europarlamentarul român Victor Negrescu. Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 trebuie să fie adoptat în 2027. Bugetul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028.
Europarlamentar PSD, despre situația creată de acordul Mercosur: Procesul decizional nu a fost unul transparent
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Negrescu a subliniat că una din problemele principale este faptul că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii. Acesta a mai spus că „nu a existat o consultare reală cu toți cei interesați și în mod special cu fermierii” și că nu există o analiză de impact privind acordul Mercosur. „România, încă de anul trecut, în decembrie, și-a exprimat intenția de a vota pentru, în consecință a așteptat după alții să negocieze și nu a avut o agendă clară de obiective. România a promis de-a lungul timpului statelor cu agricultură puternică (Franța și Polonia) și prezență militară importantă în zona noastră că vor coopera pe acest subiect. România nu a ținut cont de alianțele pe care le are în interiorul UE pe subiectele legate de bugetul european și fondurile pentru agricultură. Problemele semnalate privind calitatea produselor din America latină și prețurile de dumping practicate și modul în care vor impacta economia și agricultura românească nu au fost analizate”, a spus Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a anunțat că a trimis, în acest sens, o interpelare de urgență Comisiei Europene și a anunțat demersuri pentru îmbunătățirea anexei acordului, vizând: controale suplimentare la sursă în statele Mercosur, clarificarea clauzei de salvgardare, inclusiv pentru impactul indirect asupra exporturilor românești, și crearea unui mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați, după modele aplicate în cazul Brexit sau al importurilor din Ucraina. „Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a conchis europarlamentarul. Săptămâna trecută, acordul comercial UE-Mercosur a fost aprobat de majoritatea statelor membre, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense.
Victor Negrescu: Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în România
Eurodeputatul Victor Negrescu anunță un pas important pentru securitatea Mării Negre și pentru poziționarea strategică a României în Uniunea Europeană. Acesta a primit un răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la demersul inițiat privind crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, cu sediul în România. Potrivit eurodeputatului, mesajul transmis de Comisia Europeană este unul clar: hub-ul maritim poate fi creat, beneficiază de susținerea Comisiei, iar decizia finală aparține statelor membre riverane Mării Negre. În acest context, România are „toate argumentele” pentru a găzdui acest centru strategic. De ce este important Hub-ul de Securitate Maritimă la Marea Neagră Victor Negrescu subliniază că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai sensibile regiuni geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Noul hub ar avea un rol esențial în: securizarea rutelor maritime; protejarea infrastructurii critice (cabluri submarine, energie, porturi); combaterea amenințărilor hibride; creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene. „O astfel de structură ar însemna mai multă siguranță, coordonare și o prezență europeană reală la Marea Neagră, nu doar declarații”, afirmă eurodeputatul. Comisia Europeană: proiect aliniat noilor priorități UE În răspunsul oficial, Comisia Europeană confirmă că inițiativa se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene, care vizează securitatea, apărarea, reziliența, protejarea infrastructurii strategice și cooperarea cu partenerii regionali. Pentru România, proiectul reprezintă o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului regional, atragerea de expertiză și investiții europene și dezvoltarea de capacități strategice pe teritoriul național. Apel către autoritățile de la București Victor Negrescu le-a mulțumit eurodeputaților pro-europeni care au sprijinit demersul și a transmis că va continua eforturile pentru ca proiectul să devină realitate. Totodată, acesta a subliniat că este momentul ca autoritățile române să vină cu un proiect concret. „Pentru securitatea Europei. Pentru România”, a concluzionat eurodeputatul.
Negrescu, despre discuțiile de pace de la Berlin: Moment decisiv pentru securitatea României
Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Ucraina, cu participarea liderilor europeni, gãzduite la Berlin, marcheazã „o etapã importantã într-un conflict care a pus la încercare securitatea și reziliența întregii Europe”, spune europarlamentarul PSD, Victor Negrescu. Faptul cã dialogul avanseazã este un semn „necesar și încurajator”. „Existã motive de speranțã. În același timp, este esențial ca orice acord sã fie solid, echitabil și orientat spre viitor, nu o soluție temporarã care riscã sã creeze noi instabilitãți, inclusiv pentru perspectiva investițiilor în țara noastrã”, afirmă Negrescu. Pentru România, sunt câteva obiective pe care vicepreședintele PE le consideră fundamentale: Marea Neagrã trebuie sã rãmânã un spațiu sigur, deschis și protejat, cu o prezențã aliatã consolidatã, Republica Moldova are nevoie de stabilitate, garanții de securitate și un parcurs european clar, fãrã riscul de a fi împinsã într-o zonã gri. Alegerile libere și democrația trebuie apãrate ferm de ingerințe externe. „România are un interes direct și legitim în aceste discuții, ca stat de frontierã al Uniunii Europene și al NATO și ca actor responsabil în regiune. Orice demers care aduce pace trebuie susținut atâta timp cât nu conduce la compromisuri privind securitatea și valorile democratice ale României. Pacea durabilã înseamnã mai mult decât încetarea focului. Înseamnã siguranțã, stabilitate și respect pentru voința cetãțenilor”, mai spune Victor Negrescu.
Eurodeputați, oficiali guvernamentali și fermieri din Estul Europei, uniți pentru apărarea fondurilor pentru agricultură
Un demers comun fără precedent a fost lansat în Parlamentul European de vicepreședintele Victor Negrescu, alături de eurodeputatul leton Nils Ušakovs și eurodeputatul polonez Krzysztof Śmiszek, pentru a apăra și consolida fondurile europene dedicate agriculturii. Inițiativa a reunit eurodeputați din mai multe state est-europene, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor fermierilor, în contextul discuțiilor intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Acțiunea vine într-un moment crucial, în care există îngrijorări tot mai mari cu privire la sustenabilitatea finanțării sectorului agricol – un pilon fundamental pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și stabilitatea socială a regiunii est-europene. „Agricultura este pilonul care menține stabilitatea economică și socială a Uniunii. Ca reprezentanți ai Europei de Est, avem responsabilitatea de a ne face vocea auzită și de a proteja fondurile care sprijină milioane de fermieri. Este esențial ca viitorul buget european să nu lase agricultura într-un con de umbră”, a declarat Victor Negrescu. Acesta a subliniat importanța sectorului în România, unde aproape 13,5 milioane de hectare – adică 57% din suprafața țării – sunt utilizate pentru agricultură, iar 25% din forța de muncă, aproximativ 3,5 milioane de persoane, activează în domeniu, cel mai mare procent din UE. Participanții la întâlnire au evidențiat necesitatea unei poziții comune a statelor din Estul Europei în negocierile cu instituțiile europene, cu obiective clare, precum menținerea unei finanțări stabile și predictibile pentru agricultură, sprijinirea investițiilor în modernizare și tehnologizare, dezvoltarea unei agriculturi performante, adaptate specificului regional și protecție în fața volatilității pieței și a importurilor care afectează competitivitatea fermierilor europeni. „Este un mesaj puternic: Estul Europei este unit și hotărât să apere fermierii și agricultura la nivel european. Ne dorim o creștere a subvențiilor pentru fermieri și fonduri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale”, a adăugat Negrescu. La reuniune au participat Carla Tavares, coraportor pentru Cadrul Financiar Multianual, ministrul Agriculturii din Letonia, Armands Krauze, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Violeta Mușat, viceministrul Agriculturii din Polonia, Jacek Czerniak, alături de numeroși eurodeputați și reprezentanți ai fermierilor din Europa Centrală și de Est.