Etichetă: victor negrescu

Victor Negrescu solicită crearea un fond european de cel puțin 2 miliarde de euro pentru lupta împotriva cancerului

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat luni că acest demers face parte dintr-un efort constant de susținere a politicilor europene în domeniul sănătății, cu accent pe prevenție, acces la tratamente moderne și sprijin pentru pacienți. „Am solicitat, în viitorul buget european, crearea unui fond dedicat luptei împotriva cancerului, în valoare de minimum 2 miliarde de euro. Împreună cu alți colegi din Parlamentul European, am reușit să introducem ideea în propunerea bugetară a legislativului european”, a scris Victor Negrescu pe Facebook. Acesta a subliniat că, în ultimii ani, a sprijinit constant inițiativele europene pentru prevenție, tratament și susținerea pacienților și a acordat o atenție deosebită situației copiilor bolnavi de cancer și necesității unui acces real la tratamente inovatoare. „Am reiterat aceste priorități în cadrul unui eveniment pe care l-am găzduit în Parlamentul European, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și experți în domeniu. Discuțiile s-au concentrat pe prevenție și pe un proiect pilot implementat în România, finanțat din fonduri europene obținute direct de la Bruxelles”, a adăugat europarlamentarul. Negrescu a menționat proiectul „Lerești Living Lab” ca exemplu de bună practică în acest sens. „Proiectul reprezintă un exemplu de ecosistem local de inovare în sănătate, care reunește comunitatea, autoritățile și specialiștii pentru a dezvolta soluții concrete de prevenție și promovare a sănătății, printr-o abordare participativă și colaborativă, cu accent pe combaterea cancerului”, a completat acesta. Europarlamentarul a felicitat autoritățile locale implicate, menționând că astfel de inițiative demonstrează impactul concret al finanțărilor europene. „Astfel de inițiative arată că se poate și că fondurile europene pot face diferența. Așa salvăm vieți”, a conchis Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, vineri, că Românie pierde aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Pierderea acestor bani vine în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”, iar dacă „întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism”, a declarat Negrescu. Este „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European, refuzând însă enumerarea partidelor care au scris PNRR-ul. Reformele nu se fac sub presiune El susține că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să repare întârzierile, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine, însă declarând că aceasta este o abordare greșită, deoarece reformele nu se fac sub presiune. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a adăugat Victor Negrescu. România trebuie să fie fermă în negocierile pe buget În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, el consideră că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate”. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026”, a mai adăugat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.

Hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba-Iulia în prim-plan, într-o bibliotecă din Franța

Victor Negrescu împărtășește descoperirea istorică din biblioteca Adunării Naționale a Republicii Franceze pe pagina sa de Facebook. El a regăsit „o parte din istoria noastră: hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba Iulia în prim-plan, și o scrisoare semnată de Tache Ionescu. Un memento clar că destinul României a fost puternic legat de Franța și de Europa indiferent de perioadă sau conjuctură politică”. „Pentru mine a fost și un moment cu relevanță personală. Am studiat și activat politic în Franța, iar revenirea la Paris, ca parte a delegației compuse din reprezentanți din partea mai multor grupuri politice, conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, căruia îi mulțumesc pentru invitație, are o semnificație aparte. Discuțiile cu președinta Adunării Naționale, doamna Yaël Braun-Pivet și colegii parlamentari, au fost despre o Românie ferm ancorată în proiectul pro-european, care construiește parteneriate solide cu toate statele membre și cu Franța în mod special”, spune Negrescu. Potrivit europarlamentarului, s-a pus accent pe intensificarea cooperării economice, pe colaborarea privind Mercosur și bugetul european dar și pe consolidarea dimensiunii de apărare. Prezența militară franceză în România demonstrează, de altfel, angajamentul său în regiune și subliniază importanța coordonării pe dosare importante de interes pentru ambele părți, mai spune Negrescu.

Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor

Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.

Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Parlamentul European susține operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră

„Astăzi, am făcut un nou pas concret. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat amendamentul propus de mine prin care legislativul european solicită operaționalizarea acestui hub în poziția sa privind bugetul anual european”, se arată în mesajul publicat joi de Victor Negrescu.  Europarlamentarul social-democrat anunță că Parlamentul European a subliniat deja necesitatea înființării unui astfel de centru în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ca urmare a amendamentelor depuse.  Potrivit acestuia, operaționalizarea Hubul de Securitate ar permite: „monitorizarea în timp real a spațiului maritim, de la satelit până la fundul mării, ar consolida capacitatea de avertizare timpurie și ar sprijini reacția la noile amenințări, inclusiv la minele marine sau activitățile flotei fantomă rusești”.  Victor Negrescu a mai declarat că Hubul înseamnă securitate și investiții pentru România, anunțând că „o decizie pozitivă este probabil să fie anunțată în următoarele luni, cu operaționalizare rapidă”.  Acesta a reiterat necesitatea pe care o reprezintă găzduirea acestui Hub, în contextul internațional actual: „Găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră trebuie să fie o prioritate strategică pentru România în actualul context de securitate”. 

Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară

„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.

Amendament depus de un român la bugetul european: 90 de miliarde de euro pentru sănătate

Europarlamentarul român Victor Negrescu a propus un amendament important pentru structura viitorului buget european. Românul vrea ca UE să aloce suma de 90 de miliarde de euro pentru domeniul sănătății. „90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget european pe termen lung post-2028. Este amendamentul pe care l-am depus cu sprijinul grupului social-democrat din Parlamentul European”, a transmis Negrescu pe Facebook. Politicianul a explicat de ce a propus amendamentul. „Accesul la sănătate de calitate pentru toți cetățenii europeni, oriunde în Uniunea Europeană, trebuie să fie un nou drept european. Politicile europene de sănătate trebuie să se vadă în spitale, nu doar pe hârtie. Sănătatea publică trebuie privită ca o investiție strategică. România trebuie să susțină în aceste negocieri bugetare europene o prioritizare a finanțărilor pe sănătate, de la dezvoltarea tehnologiei medicale și medicamentelor până îmbunătățirea calității serviciilor medicale și reducerea disparităților”, a precizat europarlamentarul român Victor Negrescu. Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 trebuie să fie adoptat în 2027. Bugetul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028.

Europarlamentar PSD, despre situația creată de acordul Mercosur: Procesul decizional nu a fost unul transparent

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Negrescu a subliniat că una din problemele principale este faptul că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii. Acesta a mai spus că „nu a existat o consultare reală cu toți cei interesați și în mod special cu fermierii” și că nu există o analiză de impact privind acordul Mercosur. „România, încă de anul trecut, în decembrie, și-a exprimat intenția de a vota pentru, în consecință a așteptat după alții să negocieze și nu a avut o agendă clară de obiective. România a promis de-a lungul timpului statelor cu agricultură puternică (Franța și Polonia) și prezență militară importantă în zona noastră că vor coopera pe acest subiect. România nu a ținut cont de alianțele pe care le are în interiorul UE pe subiectele legate de bugetul european și fondurile pentru agricultură. Problemele semnalate privind calitatea produselor din America latină și prețurile de dumping practicate și modul în care vor impacta economia și agricultura românească nu au fost analizate”, a spus Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a anunțat că a trimis, în acest sens, o interpelare de urgență Comisiei Europene și a anunțat demersuri pentru îmbunătățirea anexei acordului, vizând: controale suplimentare la sursă în statele Mercosur, clarificarea clauzei de salvgardare, inclusiv pentru impactul indirect asupra exporturilor românești, și crearea unui mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați, după modele aplicate în cazul Brexit sau al importurilor din Ucraina. „Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a conchis europarlamentarul. Săptămâna trecută, acordul comercial UE-Mercosur a fost aprobat de majoritatea statelor membre, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense.