Vicepreședintele PE: Diferență de 8 ani în speranța de viață între Vest și Est
Potrivit lui Victor Negrescu, la Health EU Summit participă decidenți europeni, experți, reprezentanți ai sistemului medical, ai industriei și ai societății civile. Printre aceștia s-a aflat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas. „Europa se confruntă cu provocări majore: un deficit de 1,2 milioane de profesioniști în sănătate, o diferență de 8 ani în speranța de viață între Vest și Est, 54% dintre decese cauzate de boli cardiovasculare și cancer, o criză de echitate în accesul la servicii medicale”, susține Negrescu într-o postare pe Facebook. El spune că insistă ca sănătatea să devină o prioritate politică și bugetară reală în Uniunea Europeană. „Prin amendamentele pe care le-am propus în bugetul UE 2026: creștem finanțarea pentru EU4Health, sprijinim inovația medicală și digitală, investim în sănătatea mintală și în accesul la servicii medicale în zonele rurale”, adaugă vicepreședintele PE. El arată că România trece prin cea mai ambițioasă transformare din ultimele decenii: bugetul CNAS aproape s-a dublat, peste 100 de molecule noi au fost introduse și 21 de spitale sunt în construcție, dintre care 17 finanțate integral din fonduri europene.
Victor Negrescu a fost reales vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni
Europarlamentarul român Victor Negrescu a anunţat sâmbătă că a fost reales în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), în cadrul Congresului formaţiunii. Negrescu a anunţat pe reţelele de socializare că este „onorat” de această reconfirmare şi a subliniat rolul PES ca forţă politică ce susţine coeziunea europeană, solidaritatea socială şi dezvoltarea echitabilă. „Partidul Socialiştilor Europeni este forţa care susţine coeziunea europeană, solidaritatea socială şi dezvoltarea echitabilă. Suntem mişcarea care a creat fondurile de coeziune, salariul minim european şi mecanismul de redresare şi rezilienţă, dovezi concrete că Europa socială funcţionează”, a transmis europarlamentarul. Acesta a menţionat că, alături de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, şi de colegii prezenţi la Congres, a pledat pentru un mesaj european puternic privind protejarea drepturilor sociale şi consolidarea unei Uniuni Europene mai echitabile şi solidare. Negrescu ar putea fi ales şi prim-vicepreşedinte al PSD la congresul partidului care va avea loc în noiembrie.
Victor Negrescu: România poate deveni un lider european în domeniul securităţii cibernetice
Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că România are potenţialul de a deveni un lider european în materie de securitate cibernetică, datorită expertizei şi ecosistemului tehnologic deja existente, dar şi prezenţei Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, care are sediul la Bucureşti. „România poate să fie un lider european în materie de securitate cibernetică. Avem expertiza, ecosistemul şi, mai ales, experţii pentru a face din ţara noastră un hub de tehnologie în domeniu şi pentru a deveni competitivi într-o piaţă de miliarde de euro”, a scris Victor Negrescu într-o postare pe reţelele de socializare. Europarlamentarul a subliniat că a susţinut creşterea finanţărilor europene destinate domeniului cyber în bugetul Uniunii Europene, în special pentru centrul de competenţe în securitate cibernetică din Bucureşti, considerat o structură-cheie la nivel european. Potrivit acestuia, atacurile cibernetice provoacă pierderi de sute de milioane de euro anual, iar investiţiile în prevenţie, educaţie şi protecţia digitală trebuie tratate ca o prioritate strategică. „România trebuie să mizeze mai mult pe acest domeniu, unde excelează, atunci când vorbim despre programele europene pentru apărare sau despre viitorul buget multianual”, a precizat Victor Negrescu.
Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Scrisoare comună a 55 de eurodeputați către Consiliul European
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat duminică, pe Facebook, că a inițiat o scrisoare comună semnată de 55 de eurodeputați din 19 state membre ale Uniunii Europene, reprezentând principalele familii politice democratice, prin care se cere Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova. „Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a scris Negrescu. Scrisoarea, adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, este susținută de mai mulți lideri importanți ai Parlamentului European și subliniază unitatea și solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru regiune. Negrescu a precizat că documentul nu face nicio referire la o eventuală decuplare a parcursului european al Moldovei de cel al Ucrainei, ci pune accentul pe sprijinul pentru reformele și eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău. „Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a mai transmis eurodeputatul.
Inițiativă din partea lui Victor Negrescu: Parlamentul European va dezbate încălcările spațiului aerian al României de dronele rusești
Parlamentul European urmează să analizeze și să voteze o rezoluție legată de intrările ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian al României. Inițiativa a venit din partea eurodeputatului PSD Victor Negrescu. Victor Negrescu a anunțat joi, printr-o postare pe Facebook, că, împreună cu grupul social-democrat, a reușit să includă pe agenda Parlamentului European o discuție urmată de o rezoluție privind încălcările repetate ale spațiului aerian al României și al altor state europene de către dronele rusești. „Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook. Potrivit eurodeputatului, documentul oficial al Parlamentului European va cuprinde mai multe puncte: condamnarea provocărilor de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia, intensificarea cooperării UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice („Zidul Dronelor”). Dezbaterea privind securitatea României va avea loc miercuri, în sesiunea plenară de la Strasbourg, iar rezoluția va fi supusă votului joi. „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi”, a mai relatat Victor Negrescu.
De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Victor Negrescu: România are nevoie de reforme, iar UE duce lipsă de leadership
Negrescu a afirmat duminică, într-o postare pe Facebook, că România are nevoie de reforme, în timp ce Uniunea Europeană traversează o perioadă în care lipseşte leadership-ul. Negrescu a atras atenţia că politicienii trebuie să aibă în vedere impactul direct al măsurilor asupra oamenilor, arătând că „un venit cu câteva zeci de lei mai mic înseamnă mult pentru foarte mulţi”. „Povara trebuie repartizată echitabil. Datoria oamenilor politici nu este doar să constate, să îşi facă selfie-uri sau să se lamenteze, ci să ofere soluţii credibile şi să propună măsuri echitabile”, a scris europarlamentarul. El a subliniat că în cadrul PES activists România, organizaţia pe care o coordonează, au fost discutate propuneri pentru pachetul PSD privind redresarea economică, dar şi măsuri de simplificare administrativă. Negrescu a precizat că au fost analizate şi principalele teme europene şi internaţionale, stabilindu-se o direcţie legată de viitorul Congres PES şi de viitorul buget european pe termen lung. Discuţiile au avut loc în cadrul Adunării Generale a PES activists România, la care au participat şi miniştrii Florin Manole şi Bogdan Ivan. Negrescu a spus că dialogul cu aceştia a fost o ocazie de a analiza soluţiile disponibile, chiar dacă ele sunt limitate de un Parlament fragmentat, atât la nivel naţional, cât şi european.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Întâlnire între vicepreședintele Parlamentului European și ministrul român al Muncii. Care a fost agenda discuțiilor
Liderii Parlamentului European desfășoară consultări privitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook. Vicepreședintele Parlamentului European a dezvăluit ce a discutat cu ministrul român. „Am pus accent pe implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine, programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean”, a explicat Victor Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu: Tensiunile din negocierile tarifare pot afecta economiile europene
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezidat ședința delegației Comisiei pentru Bugete a PE pe care o va conduce în Statele Unite. În cadrul acesteia au participat și șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă. „Într-un context internațional tot mai tensionat, cu riscuri economice crescute și incertitudini legate de relațiile comerciale transatlantice, este esențial ca Uniunea Europeană să fie pregătită să-și apere industriile și să își protejeze interesele strategice. În acest cadru, am prezidat astăzi ședința delegației Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, pe care o voi conduce în Statele Unite, la care au participat șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă”, a declarat Victor Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a salutat acordul cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Acesta este un pas esențial pentru consolidarea parteneriatului UE-SUA. În același timp, a semnalat posibilitatea riscurilor generate de actualele tensiuni în negocierile tarifare. „Semnalez faptul că România este extrem de expusă la măsuri comerciale unilaterale, mai ales prin prisma contextului bugetar și impactului lor negativ indirect. Am reiterat demersurile proactive realizate în acest sens prin care am solicitat un mecanism de reacție rapidă al UE pentru a limita efectele negative. UE trebuie să fie pregătită să aloce fonduri europene dedicate sprijinirii industriilor afectate”, a precizat Negrescu pe Facebook. Victor Negrescu speră însă ca misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington să contribuie la deblocarea acestei situații. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică Peste 4 milioane de români ar urma să beneficieze de 50 de lei pentru facturile la ENERGIE. Stadiul platformei pentru cererea și validarea voucherelor Cursul Dâmboviței va fi DEVIAT prin țevi cu diametrul de aproape doi metri, la Planșeul Unirii: „Apa va fi vărsată spre Biblioteca Națională”