CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Întâlnire între vicepreședintele Parlamentului European și ministrul român al Muncii. Care a fost agenda discuțiilor
Liderii Parlamentului European desfășoară consultări privitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook. Vicepreședintele Parlamentului European a dezvăluit ce a discutat cu ministrul român. „Am pus accent pe implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine, programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean”, a explicat Victor Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu: Tensiunile din negocierile tarifare pot afecta economiile europene
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezidat ședința delegației Comisiei pentru Bugete a PE pe care o va conduce în Statele Unite. În cadrul acesteia au participat și șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă. „Într-un context internațional tot mai tensionat, cu riscuri economice crescute și incertitudini legate de relațiile comerciale transatlantice, este esențial ca Uniunea Europeană să fie pregătită să-și apere industriile și să își protejeze interesele strategice. În acest cadru, am prezidat astăzi ședința delegației Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, pe care o voi conduce în Statele Unite, la care au participat șeful Misiunii SUA pe lângă UE și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă”, a declarat Victor Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a salutat acordul cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Acesta este un pas esențial pentru consolidarea parteneriatului UE-SUA. În același timp, a semnalat posibilitatea riscurilor generate de actualele tensiuni în negocierile tarifare. „Semnalez faptul că România este extrem de expusă la măsuri comerciale unilaterale, mai ales prin prisma contextului bugetar și impactului lor negativ indirect. Am reiterat demersurile proactive realizate în acest sens prin care am solicitat un mecanism de reacție rapidă al UE pentru a limita efectele negative. UE trebuie să fie pregătită să aloce fonduri europene dedicate sprijinirii industriilor afectate”, a precizat Negrescu pe Facebook. Victor Negrescu speră însă ca misiunea parlamentară pe care o va conduce la Washington să contribuie la deblocarea acestei situații. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică Peste 4 milioane de români ar urma să beneficieze de 50 de lei pentru facturile la ENERGIE. Stadiul platformei pentru cererea și validarea voucherelor Cursul Dâmboviței va fi DEVIAT prin țevi cu diametrul de aproape doi metri, la Planșeul Unirii: „Apa va fi vărsată spre Biblioteca Națională”
România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European
Într-un interviu acordat exclusiv pentru Playtech.ro, Victor Negrescu a explicat problemele structurale care frânează digitalizarea României și efectele acestora asupra competitivității economice. Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie tratată ca un slogan menit să dea bine în discursul public, ci ca un proces cu profunzime, capabil să schimbe fundamental modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii. Banii europeni, doar cu o birocrație simplificată În prezent, România suferă din cauza unei abordări fragmentate: proiectele finanțate cu bani europeni sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar administrațiile locale cumpără soluții digitale care nu comunică între ele. Negrescu este, de altfel, de părere că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă costurile și să facă serviciile publice mai rapide și mai accesibile. În lipsa unei coordonări naționale și a unor standarde unitare, însă, aceste obiective rămân doar pe hârtie. El atrage atenția și asupra unei carențe grave de competențe digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul profesorilor sau al funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți dascăli nu știu să o integreze în mod profesional în procesul educațional. Echipamente achiziționate pe bani europeni, de slabă calitate România nu folosește eficient fondurile europene destinate creșterii competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, precum tabletele pentru elevi, sunt de slabă calitate și nu beneficiază de un plan coerent de înnoire. Această lipsă de viziune duce la scăderea productivității și descurajează investitorii. Victor Negrescu avertizează, în egală măsură, că digitalizarea deficitară are un cost direct pentru stat, dar și un impact strategic pe termen lung: România riscă să piardă startul în domenii inovative precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică. Deși există oameni și companii performante în țară, la nivel instituțional predomină haosul și lipsa unui plan unitar. În plus, statul nu reacționează adecvat la noile amenințări digitale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice. INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool” Playtech: Cât de gravă este problema educației digitale în România, reprezintă un factor în viteza lentă de digitalizare a serviciilor instituționale din România, interacțiunea cu autoritățile? Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool sau adaptați. Transformarea digitală trebuie să reprezinte un proces care poate transforma o țară. Și contează principiile pe care se bazează această formare digitală. Digitalizarea ar trebuie să facă ca lucrurile să se întâmple mai rapid, mai ieftin, mai ușor, iar cetățeanul să vadă că digitalizarea îi face viața mai ușoară. Și că relația cu statul e mult mai directă. Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi transpunem procese care există în prezent în sistemul digital, dar menținând nivelul de birocrație. Adică, dacă ai nevoie acum de trei avize, și în format digital ai nevoie tot de trei avize, de trei persoane care, eventual, semnează digital un anumit document. Dar nu este vorba despre asta, digitalizarea trebuie să scurteze circuitul documentelor și să ofere o aplicabilitatea mai ușoară pentru cetățean. Nu avem o coordonare eficientă a acestui proces. Avem mii de proiecte, multe pe bani europeni, care sunt izolate și nu sunt conectate între ele. Și în sensul acesta, eu solicit public ca la nivelul Administrației Prezidențiale să existe un consilier responsabil de zona digitală. La fel de bine cred că Agenția care se ocupă de digitalizare în România trebuie dotată cu mai multe capacități normative pentru a coordona acest proces și pentru a nu mai lăsa acest proces la voia întâmplării sau la nivelul fiecărui minister. Finanțele fac ceva, MAI afce ceva, autoritățile locale investesc în digitalizare, dar nu într-o manieră coordonată. Și vă dau un exemplu. Din PNRR am avut niște graturi, undeva la 50.000 de euro, unele mai mari, pentru a face digitalizare. Și fiecare primărie a accesat banii și a cumpărat tot felul de instrumente digitale care nu sunt conectate între ele, nu sunt interoperabile, nimeni nu a aplicat standarde de referință. Și asta în contextul în care puteai face totul foarte simplu: puteai să creezi un fel de cloud, special pentru aplicații disponibile autorităților locale. Ofereai autorităților locale ocazia să achiziționeze, la preț redus, folosirea acelor tehnologii. Și, acele tehnologii erau interoperabile și procesul se întâmpla mult mai repede. Nu trebuia să inventeze, fiecare administrație în parte, tot procesul. Iar nouă ne trebuie business manageri, responsabili, în zona publică, care să coordoneze acest proiect, specialiști în zona asta tehnică, care să facă ca acest proces să fie real, palpabil. Și cred că acest proces trebuie să fie mult mai rapid pentru că e o oportunitate pe care riscăm să o ratăm. Absența digitalizării înseamnă costuri mai ridicate pentru statul român. Iar în contextul acesta în care vorbim de reducerea cheltuielilor, digitalizarea poate fi o rezolvare. Am amici care se plâng, de exemplu, la permise, la tot ce ține de mașini, că totul se petrece digital. Nu neapărut sunt afoni tehnic, dar nu sunt nici hackeri. Și se plâng că merge foarte prost sistemul… ANAF-ul, SPV-ul, cade la câteva zile. Avem și o educație digitală scăzută. Care e soluția? Vorbim de două probleme diferite. Una este despre ce face statul, și aici este nevoie ca acele sisteme digitale proiectate să fie ușor de folosit. E important acest lucru. Eu mi-aș dori, după modelul Estoniei, cu cardul de identitate digital să intri, foarte simplu, pe un portal personal unde să ai acces pe absolut orice. De la plata taxelor, plata amenzilor, până la documentele de identitate. Asta înseamnă la un click distanță. Nu inseamnă zece portale diferite. Plecând de la chestiunea aceasta, avem și o mare carență, avem o mare provocare, în ceea ce însemnă nivelul de competențe digitale. (…) Pentru că a avea competențe digitale nu înseamnă să știi să te joci, înseamnă să știi cum funcționează aceste mecanisme. De exemplu, să înțelegi că atunci când apare întrebarea cu privire la folosirea datelor tale, tu să înțelegi că aceste date cum sunt folosite. Să știi cum să îți protejezi parola. Să știi
Victor Negrescu: România are nevoie de voci PRO-EUROPENE puternice, conectate la deciziile care contează în Uniunea Europeană
„România are nevoie de voci pro-europene puternice, conectate la deciziile care contează în Uniunea Europeană. PES activists România este parte din această construcție. Cu idei, energie și dorința de a schimba lucrurile în bine”, spune marți, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. 60 de activiști social-democrați din România au vizitat sediul central al Partidului Socialiștilor Europeni din Bruxelles. „Am discutat despre prioritățile Europei sociale, Congresul PES și rolul României în UE”, spune social-democratul. „Am avut o întâlnire de substanță cu secretarul general adjunct PES, Yonnec Polet, care ne-a confirmat sprijinul pentru inițiativele noastre și pentru o implicare și mai activă a României, a Partidului Social Democrat și a PES activists în familia social-democrată europeană”, adaugă Negrescu. Victor Negrescu subliniază că PES România este „cea mai mare rețea de activiști pro-europeni din Europa Centrală și de Est”. „Un model de implicare civică și politică apreciat la nivel european. Mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru implicare și curajul de a susține o Europă mai echitabilă și mai aproape de oameni”. Sursa: Victor Negrescu/ Facbook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Victor Negrescu: Am cerut sprijin de urgență din partea UE pentru Salina Praid și comunitățile afectate de inundații
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat sâmbătă că a cerut ajutor de urgență din partea Uniunii Europene pentru Salina Praid, precum și pentru comunitățile afectate de inundații. Mai exact, Victor Negrescu a precizat că i-a transmis comisarului european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, o scrisoare în care a cerut sprijinul imediat al Comisiei Europene în gestionarea crizei de la Salina Praid, afectată de inundații masive, precum și pentru localitățile lovite de calamități. „Am cerut sprijin concret pentru: evaluarea stabilității structurale, suport tehnic pentru evacuarea apei, refacerea infrastructurii afectate și consolidarea în fața unor viitoare riscuri; coordonarea unui răspuns european rapid, inclusiv prin mobilizarea de fonduri de urgență; suport financiar pentru decontarea sumelor investite sau necesare din fonduri europene, inclusiv din cele destinate calamităților”, a transmis Victor Negrescu. „Salina Praid nu este doar un obiectiv economic. Este o resursă strategică pentru România” Acesta a mai adăugat că, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE de anul acesta, a obținut fonduri pentru abordarea situațiilor de urgență pentru anul 2025, situații precum cea de la Salina Praid. „De exemplu, am securizat trei miliarde de euro din politica de coeziune pentru regiunile afectate de dezastrele naturale din anii anteriori și 211 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Așadar se poate. Salina Praid nu este doar un obiectiv economic. Este o resursă strategică pentru România, o sursă de venit pentru întreaga regiune și un simbol național. Oamenii afectați de inundații au nevoie de solidaritatea europeană”, a precizat Victor Negrescu. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan, la Salina Praid: „O să solicit prim-ministrului să trimită corpul de control” / „Salina știa din 2007 de potențialele probleme” Cătălin Predoiu anunță că a cerut Corpului de Control să verifice cine sunt vinovații pentru situația de la Salina Praid Dragoș ANASTASIU, despre discuțiile economice de la Cotroceni: „Încă suntem în faza de diagnostic și terapie” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele