Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”
Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei
Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Primele două comune din ţară care au decis comasarea ca să treacă peste criza provocată de guvernul lui Ilie Bolojan
Primele două comune din ţară care au decis să se unească şi să treacă mai uşor peste criza provocată de guvernul condus de Ilie Bolojan sunt din judeţul Satu Mare. Negocierile pentru unificare au început acum o lună şi au fost demarate de către deputatul Adrian Cozma, preşedinte PNL Satu Mare. Cele două localităţi, cât şi primarii aferenţi, au ajuns la concluzia că, deşi dispun de toată infrastructura necesară pentru buna funcţionare a unei aşezări, nu se vor putea susţine financiar în următorii 2-3 ani. În urma negocierilor dintre preşedintele PNL Satu Mare şi cei doi edili, Cornea Mare Nicolae şi Ioan Bartok Gurzău, s-a decis să unească populaţiile celor două localităţi, adică 3.384 de locuitori din Beltiug, cu cei 3.100 din Socond, iar primar va fi Ioan Bartok Gurzău. La alegerile din 2028, acesta va candida din nou. Sătenii vor decide unirea comunelor prin referendum În urma comasării se va forma a doua cea mai mare comună din judeţ. Fuziunea se va pune în practică după ce consiliile locale ale celor două comunităţi vor emite nişte hotărâri în acest sens, care vor cuprinde şi organizarea un viitor referendum. Deputatul Adrian Cozma, care s-a ocupat de demersuri şi de negocieri, a declarat, pentru Gândul că vrea să dea un exemplu și celorlalte UAT-uri din țară. „Am înţeles încă de acum 2-3 ani că trebuie reduse cheltuielile. Datoria externă a României se rostogolește Datoria externă a Romaniei se rostogolește an de an, ratele au depășit 10 miliarde de euro anual și cresc iar pentru unele administrații a devenit evident că din resursele proprii nu vor putea să-și susțină aparatul administrativ, să plătească iluminatul stradal, reparația drumurilor, dispensare … Adrian Cozma, deputat PNL Eu semnalez de cel puțin 3 ani ca trebuie să reducem cheltuielile de funcționare a statului și pentru că e vremea faptelor și consider că am vorbit destul la București, ne apucăm de treaba. Mereu am suntinut ca e nevoie de dialog permanent între noi și primari în cazul în care vrem cu adevărat sa reforma administrația. Am alături 2 primari care au favut performanta în administrația locală: domnul Cornea-Mare Nicolae- primarul comunei Socond la al doilea mandat și domnul primar Bartok Gurzau la al șaselea mandat, primarul de la Beltiug.Ambii au facut performanțe considerabile și cred ca sunt printre cei mai buni primari din județul Satu Mare. După multe consultări și analize, cei doi au luat decizia de unificare a celor 2 comune. Si spun unificare pt ca e cel mai potrivit cuvânt, deoarece vrem unitate și împreună suntem mai puternici, putem sa ne gospodărim mai bine și să aducem respectul cuvenit banului dat de cetățeni. Subliniez un lucru: banii nu vin de la stat, banii vin de la cetățeni, oameni cu nume și prenume. Ca atare, cred ca e momentul sa nu ne mai plângem și să demonstram ca Ardealul e fruntea și ca se poate face treaba buna și fără ordine de la București.Așa că îi invit și pe colegii de la alte partide sa vadă cum facem treaba la Satu Mare. Sunt curios sa ii vad cum vor vota consilierii locali ai PSD, pt ca la UDMR știu cum sta treaba,ei nu vor ca romanii sa fie uniți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Povestea incredibilă a îmblânzitorului de cai din Parlamentul României. Deputatul a mers călare 350 km până la Alba Iulia Onoare de deputat, reparată de instanţă cu daune de 10.000 lei. Primarul din Satu Mare a pierdut procesul cu liberalul Adrian Cozma
H.D. Hartmann: Atunci când a fost arestat prima dată Epstein, nu a știut nimeni de amploarea rețelei și a dispărut scandalul
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Epstein a primit primul avertisment în anul 2008. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Îl aveam deja pe Donald Trump care dădea din coadă să fie candidat la președinție. Deja începuseră măcănitorii de democrație cu organizațiile internaționale. Era era Bill Gates care ne anunța că dispare malaria, dispare foamea, dispare umanitate, dispare tot. Rămâne el, singur cu vreo trei. Mai era Zuckerberg, care avea grave probleme de comportament.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Epstein a primit primul avertisment în anul 2008. Acesta a început prin a spune că la acel moment nu erau destul dovezi și a trebuit ca Epstein să fie eliberat. Analistul susține că a fost un scandal atunci, dar nu unul monstru. În lume erau deja alte probleme care ocupau prima pagină a ziarelor. Acesta scoate în evidență caracterul lui Trump care încă de la acel moment aspira la președinție. Apoi, Hartmann vorbește despre Bill Gates care ar fi anunțat că a găsit leac împotriva malariei, foametei și altor probleme socio-medicale. În fine, profilerul vorbește și despre gravele probleme de comportament ale lui Mark Zuckerberg. „Hai că începem cu 2003, 2004, 2005. El este prima dată…. Primul semnal pe care îl primește este în 2008, când el este arestat. Nu sunt destule dovezi, este eliberat, face o recunoaștere… A fost un scandal, dar nu am văzut un scandal monstru. Adică, la noi atunci avem alte scandaluri. Îl aveam deja pe Donald Trump care dădea din coadă să fie candidat la președinție. Deja începuseră măcănitorii de democrație cu organizațiile internaționale. Era Bill Gates care făcea el, ne anunța că dispare malaria, dispare foamea, dispare umanitatea, dispare tot. Rămâne el, singur cu vreo trei. Mai era Zuckerberg, care avea grave probleme de comportament. Adică nu, atenție nu era acolo, erau alte preocupări ale societății. În 2008 are loc primul cutremur. Primești un semnal: «potolește-te sau predă-ne rețeaua sau fă ceva… A fost un semnal. El scapă ușor pentru că detectivii nu au știut magnitudinea, dimensiunea afacerii, iar forța celor care l-au sprijinit era enormă.”, a explicat profilerul.
Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”
Dan Dungaciu: Dacă americanii vin și spun să nu mai cenzureze companiile americane, europenii pot să intre în război cu SUA și bagă chiar și România
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles. Ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Acesta a început prin a spune că europenii profită de dreptul de veto. Cu doar două-trei țări, aceștia au deja majoritate. Sociologul susține că europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA, mai ales dacă americanii vin să înlăture cenzura. „Voi sunteți de acord cu anularea dreptului de veto în politica externă de securitate pentru state, națională? Da sau nu? Simplu! Pentru că asta se întâmplă acuma, pentru că ei își dau seama, exact ce spuneți dumneavoastră, dar nu îi interesează pentru că ei au majoritate. Dacă ne înțelegem două-trei țări mari, noi avem majoritate. Deci, dacă ni se ia dreptul de vot și se face cu majoritate calificată decizia, România nu are ce n-a avut niciodată. Sunt două linii de gândire, una, ei au făcut o analiză și au spus: domnule, este ultima oară când aceste partide suveraniste pot să fie oprite. Să nu intre la guvernare. Bun, unii zic așa, bă știți vorba lui Breton, dacă au făcut-o în România, o facem și în Germania. Mai e și federalizare. Și mulți spun că federalizarea este cea mai bună soluție, pentru că-i lași pe ăștia să fiarbă în suc propriu. Și pe suveraniști, naționaliști, patrioți îi duci să facă sărbători populare câmpenești unde vor ei. Dar nu le dai puterea, pentru că puterea ar fi la Bruxelles. Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles, ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul. Numai că eu le atrag atenția, cu tot respectul, că Imperiul Austro-Ungar n-a găsit un răspuns la chestiunea minoritară, a naționalităților. De-aia s-a prăbușit URSS-ul, fiindcă nu a găsit răspuns la această chestiune. De-aia s-a prăbușit încet și Europa. Acuma și Europa vrea să devină ca URSS-ul. De asta este important ca America să intervină, pentru că America, de sus, dacă se scutură un pic la ei, ar putea să distrugă cenzura. Dacă îi ia valul nebunesc pe europeni și intră într-o confruntare cu americanii, ne bagă și pe noi în aceeași confruntare. Numai că noi, avându-i pe ruși în coastă și pe Viktor Orban…”, a explicat sociologul.
Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
A luat medalie la JO Milano Cortina 2026 și i-a lăsat pe toți mască la interviu
Sturla Holm Laegreid (28 de ani), atlet din Norvegia care a luat medalia de bronz la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026, i-a lăsat pe toți mască în momentul în care a început să vorbească la interviu. Norvegianul a făcut o confesiune din viața intimă, în speranța că iubita lui, pe care a cunoscut-o în urmă aproximativ șase luni de zile, îi va acorda o nouă șansă. Sturla Holm Laegreid a luat medalia de bronz la 20 km biatlon, JO Milano Cortina 2026, iar acum speră să primească o nouă șansă din partea iubitei Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026 continuă să se desfășoare în Italia și vor impresiona până pe data de 22 februarie, duminică, atunci când e programată ceremonia de închidere. Ediția actuală a Olimpiadei de iarnă a făcut înconjurul lumii, nu doar prin prisma prestațiilor pe care le-au avut atleții, ci și a diverselor dezvăluiri care au fost făcute din satul olimpic. Iar unul dintre ultimele astfel de episoade îl are în prim-plan pe Sturla Holm Laegreid, un norvegian în vârstă de 28 de ani care la Milano Cortina a cucerit medalia de bronz în proba de 20km biatlon. Laegreid este unul dintre marii biatloniști ai Norvegiei, fiind inclusiv campion olimpic la precedenta ediție a Jocurilor, din 2022, astfel că toată lumea anticipa un interviu clasic cu atletul. Mai exact, unul în care principalele subiecte să fie așteptările din jurul sportivului și concluziile trase după câștigarea medaliei de bronz. Însă, de nicăieri, Sturla Holm Laegreid a dus interviul într-o cu totul altă direcție, motiv pentru care reporterii prezenți în sală au rămas toți mască. Norvegianul a mărturisit că în urmă cu aproximativ trei luni și-a înșelat iubita, iar acum, prin intermediul interviului de la JO Milano Cortina 2026, vrea să își asume totul public, în speranța ca va primi o nouă șansă: „Acum șase luni am întâlnit iubirea vieții mele. Cea mai frumoasă și mai dulce persoană din lume. Și acum trei luni am făcut cea mai mare greșeală din viața mea și am înșelat-o. Sunt sigur că mulți oameni mă privesc acum cu alți ochi, dar eu am ochi doar pentru ea. Nu sunt foarte sigur ce încerc să spun prin asta, dar sportul a trecut pe plan secund în ultimele zile. Aș vrea să pot împărtăși asta cu ea. A fost alegerea mea. În viață facem diferite alegeri și așa ne construim viața. Așa că astăzi am ales să povestesc lumii ce am făcut, pentru că poate, poate există o șansă ca ea să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat pentru mine. Poate că nu”, a declarat Sturla Holm Laegreid, citat de agenția AP. Sturla Holm Laegreid are 7 titluri mondiale în palmares Pe lângă cele două medalii olimpice menționate mai sus, cucerite în 2022 și 2026, Sturla Holm Laegreid mai are și 14 medalii câștigate la Campionatele Mondiale. Iar dintre acestea, nu mai puțin de 7 sunt de aur. Sturla Holm Laegreid urmează să își celebreze ziua de naștere înainte de ceremonia de încheiere a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026. La data de 20 februarie, el va împlini vârsta de 29 de ani.
H.D. Hartmann: Mossad sau CIA sunt serviciile care probabil au colaborat cu Epstein
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum rețeaua Epstein a colaborat cu unul dintre serviciile secrete ale lumii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „El a construit incipient rețeaua. În timpul vieții poți să ajungi la un anumit nivel prin eforturile tale personale. După aceea, dintr-o dată, dacă ești băiat băgăreț, cum a fost el, ești preluat sau te duci tu și ceri. Părerea mea, la fel ca părerea tuturor celor care au cunoscut fenomenul, este că el a cerut.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum rețeaua Epstein a colaborat cu unul dintre serviciile secrete ale lumii. Acesta a început prin a spune că acest tip de cumpărare de influență nu era posibil decât cu ajutorul unor servicii de informații. Jurnalistul adaugă faptul că doar un asemenea serviciu poate să îți ofere o mapă detaliată a pașilor ce trebuie urmați. Acesta susține că Epstein a construit o rețea, într-o fază incipientă. Analistul afirmă că în viață poți ajunge până la un anumit nivel pe cont propriu. După acel punct, completează acesta, dacă ești isteț și băgăreț se oferă ajutor din partea unor asemenea servicii. „Procesul este foarte interesant. De ce? Pentru că acest tip de poziționare socială și de cumpărare de influență este un proces activ pe care, la vremea respectivă, atenție, numai un serviciu de informații putea să-l asigure, să-i asigure finanțarea și continuitatea. Adică numai un serviciu de informații avea un laborator de acest tip în care fiecare căsuță era cu săgeată, ca la un serviciu de informații. El a construit incipient rețeaua. În timpul vieții poți să ajungi la un anumit nivel prin eforturile tale personale. După aceea, dintr-o dată, dacă ești băiat băgăreț, cum a fost el, ești preluat sau te duci tu și ceri. Părerea mea, la fel ca părerea tuturor celor care au cunoscut fenomenul, este că el a cerut. Și aici sunt trei suspecți de serviciu. Atenție, întotdeauna Rusia, obsesia asta sexuală, adică KGB-ul. Ceea ce nu cred, pentru KGB-ul cunoaște o perioadă de mari transformări după dispariția URSS-ului. Nu aveam timp imediat după 1990 – 1991. Deci ei n-aveau timp de așa ceva. Ei până în 2002 – 2005 au fost într-un pasaj de tranziție. Mossadul… Și nu neapărat Mossadul, cât Institutul de Cercetări de Behavior. El este parte a Mossadului, dar Mossadul are foarte multe divizii. Deci, Mossadul pare a fi subiectul de interes… Sau CIA. CIA nu avea la acel moment, după aceea a avut… Al dumneavoastră respectuos poate să o confirme. CIA a avut și are unul din cele mai puternice institute de cercetări de comportament uman. Dar la acea vreme, prin anii 1990, până cam în 2000, CIA nu a avut asemenea finețuri.”, a explicat profilerul.