Etichetă: viktor orban

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.

UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei

Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.

Lovitură grea pentru Ungaria rămasă fără Viktor Orban! Motivul pentru care echipa nu merge în Champions League

Ne pregătim pentru un nou sezon palpitant în Liga Campionilor la handbal masculin, mai ales că Dinamo va lua iar startul în cea mai importantă competiție europeană. Cum formatul pus la cale de EHF s-a schimbat, au fost țări care au sperat să aibă cât mai multe echipe la cel mai înalt nivel. Iar ProSport a aflat de ce Ungaria, de exemplu, n-a putut să o trimită și pe Tatabanya alături de granzii Europei. Ungaria a sperat la trei echipe în Liga Campionilor: „Ar fi fost un precedent periculos!” Liga Campionilor la fotbal și-a schimbat formatul, iar handbalul se pregătește pentru o schimbare radicală, despre care a scris și ProSport. Astfel, în prima fază a competiției, chiar și echipele clasate pe locurile 3 și 4 nu merg acasă, urmând să participe în European League, acolo unde Dinamo a ajuns până în Final Four. Înaintea tragerii la sorți, Tatabanya a primit însă o lovitură grea și nu a fost acceptată în competiție, așa că Ungaria va fi reprezentată doar de Veszprem și PICK Szeged. Previzibil, în aceeași situație a fost Valur, din moment ce provine dintr-un campionat modest, așa cum este cel al Islandei. Elverum nu a fost însă acceptată nici ea, așa că Norvegia, țară cu mare tradiție în handbal, se va baza doar pe Kolstad, adversara lui Dinamo din sezonul precedent. „Dacă Tatabanya ar fi fost primită de EHF în Champions League, atunci era fără îndoială un precedent periculos cu Ungaria în prim-plan. Trei echipe în Liga Campionilor ar fi fost prea mult pentru ei. Dacă i-ar fi acceptat, atunci și România ar fi putut să ceară două echipe în această competiție, să mai fie una pe lângă campioană, care a fost mereu Dinamo în ultimii ani. Tatabanya și-a jucat șansa, chiar dacă ea era foarte mică de la bun început. Asta știau și ei! Au vrut să facă asta mai ales pentru a trage un semnal de alarmă, a fost un mesaj și pentru autoritățile de acolo. În Ungaria este acum o problemă mare în privința finanțării sportului și, cu siguranță, asta se întâmplă și după ce Viktor Orban nu se mai află la putere”, susțin sursele ProSport. 26 iunie este data la care va avea loc tragerea la sorți pentru noul sezon din Liga Campionilor Germania a dat câștigătoarea European League și merge cu trei echipe. Danemarca și Franța, marile lovituri Germania dă trei echipe în noul format din Liga Campionilor, iar asta pentru că a dat câștigătoarea European League. Astfel, handbalul a preluat modelul din fotbal, iar Melsungen face un pas important după ce a dat marea lovitură la Hamburg. Marea lovitură este dată de Danemarca. Această țară era sigură doar de prezența lui Aalborg, o forță în ultimii ani în Liga Campionilor. EHF însă a acceptat-o pe GOG, primind-o la „masa bogaților” și pe Aarhus. Franța a dat și ea lovitura. PSG n-a avut emoții, la fel și Nantes, chiar dacă era pe lista de upgrade. Surpriza a venit însă din partea celor de la Montpellier. În rest, toate campionatele importante din handbal dau doar două echipe, în timp ce Spania se poate lăuda doar cu Barcelona, câștigătoarea competiției din 2026. Dinamo este și ea din nou în Liga Campionilor, în timp ce Serbia profită de noul format și o aduce în prim-plan pe Partizan. Ce echipe erau sigure de participarea în Liga Campionilor: Zagreb, Aalborg, Barcelona (câștigătoarea Final Four-ului din 2026), PSG, Magdeburg, Veszprem, Kolstad, Kielce, Sporting, Dinamo, Melsungen (câștigătoarea European League) 13 echipe au primit upgrade: Aarhus, GOG, Nantes, Montpellier, Fuchse Berlin, Szeged, Wisla, Porto, Vardar, Celje, Partizan, Kriens-Luzern, Kristianstad

Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban

Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat.  Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba

Dan Dungaciu: Peter Magyar nu a câștigat cu vreun proiect european, ci cu un motto mai autentic ca al lui Viktor Orban

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre Peter Magyar care a câștigat alegerile pentru că a avut un motto mai autentic decât Viktor Orban. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Acolo a câștigat un adevărat Viktor Orban, ca să zic așa. De asta, el a fost foarte atent să nu se ducă la niciun pride, paradă LGBT. L-au chemat, nu s-a dus niciodată. Nu s-a asociat cu ei.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre Peter Magyar care a câștigat alegerile pentru că a avut un motto mai autentic decât Viktor Orban. Acesta explica cum Magyar nu a câștigat cu ajutorul unui proiect european. El s-a dus în sate, unde a vorbit cu oamenii care se confruntă cu corupția la un nivel mai mic, spune sociologul. Analistul spune că la alegerile din Ungaria, a câștigat un „adevărat Viktor Orban”. Geopoliticianul subliniază că Peter Magyar a fost foarte atent să nu meargă la parade LGBT. „L-au luat, l-au pus în joc, dar ei și-au dat seama că au scos, cum se spune, duhul din sticlă. Și-au dat seama că ăsta e un Viktor… Și el s-a dus la electorat și a vorbit și s-au dus în satele, inclusiv în satele lui Orban controlate de Orban, ca să zic așa. Au vorbit cu oamenii. Și n-a vorbit de marea corupție neapărat. Cum să zic, nu mai marea corupție este problema. Că în sate oamenii nu vorbesc în termen de miliard, ei nu știu ce înseamnă miliardul. E mica corupție de ăștia care ne oprimă. De baronii locali ai lui Victor Orban, că erau în toate statele, controlau tot. Și i-a zis: Domnule, eu nu v-am trădat. Ăsta v-a trădat. Eu am fost ca el, dar el a trădat. Eu sunt Viktor Orban care nu vă trădează. Pentru că eu am plecat de la el pentru că l-am simțit că e trădător. Voi trebuie să mă votați… Deci nu a câștigat proiectul european. Acolo a câștigat un adevărat Viktor Orban, ca să zic așa. De asta, el a fost foarte atent să nu se ducă la niciun pride, paradă LGBT. L-au chemat nu s-a dus niciodată. Nu s-a asociat cu ei. Am spus: Arătați-mi un steag Uniuni al Europene. Câți oficiali de la de la Bruxelles s-au dus să-l susțină? Niciunul. Au stat toți pitiți că știau că sperie vânatul. Uitați-vă la ce a votat partidul lui în europarlamentare. Faceți o evaluare la cum au votat și o să vedeți că el de fapt, s-a dus inclusiv… Au pus apă în declarațiile legate de Ucraina.”, a declarat sociologul.

Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?

Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.

Péter Magyar l-a menționat pe George Simion în primul său discurs după victorie

Magyar a afirmat că, în momentul în care Orbán l-ar fi susținut pe Simion, el a decis să parcurgă pe jos drumul până la Nagyvárad (Oradea), într-un gest simbolic de apropiere față de maghiarii din afara granițelor. „Când l-a susținut pe candidatul român George Simion, am decis să mergem pe jos până la Nagyvárad, Oradea, în Ținutul Pártium, care se află în România, și am făcut un milion de pași pe jos, trecând prin cele mai mici sate din Ungaria și din Transilvania, către surorile și frații noștri de peste granițe”, a declarat el. Liderul maghiar a afirmat că acest tip de acțiune politică a avut un impact puternic asupra oamenilor și a contribuit la obținerea unui „mandat uriaș”, care implică o responsabilitate majoră. Nu este prima dată când Magyar menționează acest episod. Una dintre primele poziționări explicite a venit în 10 mai 2025, când Magyar a susținut că Viktor Orbán i-a „trădat” pe maghiarii din afara granițelor prin mesajul favorabil transmis lui George Simion. Potrivit Telex, politicianul ungar a descris susținerea pentru Simion a premierului maghiar Viktor Orban drept o lovitură dată intereselor comunității maghiare din România. După turul decisiv al alegerilor prezidențiale din România, Magyar a revenit asupra temei și a afirmat că înfrângerea lui George Simion este și un eșec politic pentru Orbán. PublicațiaTelex consemna că liderul TISZA a prezentat rezultatul drept dovada că sprijinul acordat de premierul ungar candidatului român a fost o greșeală și o nouă trădare a maghiarilor din Transilvania.

Péter Magyar: George Simion a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari / Nu-l voi suna niciodata pe Vladimir Putin

UPDATE: LGBT și dreptul la avort Péter Magyar s-a distanțat de Viktor Orbán, descriindu-se ca fiind mult mai perseverent și subliniind diferențele de abordare politică. În privința problemelor sociale, Magyar a menționat că avortul nu este un subiect dezbătut în prezent, susținând totodată dreptul persoanelor LGBT de a iubi pe cine doresc, câtă vreme aceștia nu fac rău nimănui. În privința dreptului la avort, acesta a fost evaziv, ocolind răspunsul. UPDATE Întrebat de ce a spus că Orbán i-a trădat pe maghiari sprijinindu-l pe George Simion, Magyar a afirmat că Simion a „dansat pe mormintelor eroilor de război maghiari” „George Simion a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari. Niciun prim-ministru maghiar nu ar trebui să îl sprijine pe Simion. Acest lucru este considerat o trădare atât în Ungaria, cât și în Transilvania, chiar dacă în Transilvania mulți au votat pentru partidul lui Orbán, Fidesz. Dar vă spun și de ce: pentru că au căzut victime propagandei lui Orbán, care a răspândit minciuni despre mine pe tot parcursul campaniei. Dar acum nu mai contează. Eu voi fi ales următorul prim-ministru al Ungariei și voi oferi sprijinul meu maghiarilor de peste granițe. Voi avea o discuție cu Kelemen Hunor pentru a-i spune că nu port nicio dușmănie și pentru a vedea ce putem face pentru maghiarii de acolo. Ne dorim să îmbunătățim cooperarea cu România, cultural și economic, cu respect, fără critici reciproce, și să aprofundăm relațiile economice, inclusiv cu Polonia și Slovacia”, a spus Peter Magyar. UPDATE Magyar recomandă liderilor europeni să renunțe la „corectitudinea politică”, afirmând că a fi patriot nu înseamnă a fi „de stânga”. A adăugat că întotdeauna va fi cât se poate de transparent, direct și onest, cu riscul de a cădea în dizgrație UPDATE: Nu admiră mișcarea MAGA În legătură cu MAGA acesta s-a arătat rezervat în a critica mișcarea, însă a criticat poziția lui Orban față de această mișcare, afirmând totodată că nu ar mai vrea să îl menționeze atât de mult, întrucât „Orban reprezintă acum trecutul”. UPDATE: Cooperarea cu Donald Trump și alți lideri europeni Noul premier a specificat că există legături de prietenie și coopeerare între Ungaria și Polonia, iar pentru Polonia și Cehia este la fel de important să păstreze o legătură cordială. „Cred că orice lider are dreptul să sprijine pe cine vrea, nu am o problemă cu asta,dar după alegeri este diferit”, a spus acesta vizavi de sprijinul oferit de Trump lui Orban. De asemenea, a afirmat că nici pe Donald Trump nu-l va suna, dar va lansa o invitație pentru reprezentanții americani pentru a participa la o importantă sărbătoare națională. UPDATE: Ungaria vrea să intre în zona euro „Este în interesul Ungariei să intre în zona euro”. Magyar a speicificat că, într-adevăr a afirmat asta în campanie, însă Ungaria se confruntă cu multe probleme în acest moment, legate de inflație și alte probleme de ordin economic, ceea ce nu a permis să analizeze cerințele și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a adera la euro. UPDATE: Țările Vecine „Voi încerca atât cât îmi stă în putere să păstrez o relație civilizată și cordială cu țările vecine”. Acesta a răspuns pentru Kiyviv Independent spunând că susține dreptul Ucrainei de a nu-și ceda teritoriile către Rusia, numind această acțiune un act de trădare față de propria țară. Întrebat de jurnaliști dacă Orban ar trebui arestat, acesta a explicat că nu este el în măsură să îl aresteze, însă este de datoria lui să analizeze faptele de corupție din ultimii zece ani, specificând că acesta s-a îmbogățit considerabil. „Justiția se va ocupa de acest aspect”, a afirmat acesta. Vizavi de Rusia acesta a spus că Ungaria este expusă în fața Rusiei și vor renegocia contractele. „Dacă Putin mă va suna îi voi răspunde, dar eu nu-l voi suna niciodată. De asemenea i-aș spune să înceteze războiul, crimele și bombardamentele. Cam asta i-aș spune, ar fi o discuție scurtă cu acesta”, a spus Magyar. UPDATE Ce a spus despre George Simion Peter Magyar a afirmat că Viktor Orbán „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania și a susținut că sprijinul oferit liderului AUR, George Simion, nu a fost în interesul comunității maghiare din România. El a declarat că, în timpul campaniei, a ajuns la Oradea și a făcut „un milion de pași” alături de susținători. Acesta  a transmis, luni, mulțumiri Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul alegerilor. Totodată, acesta a apreciat deschiderea Moscovei și Beijingului pentru colaborare, spunând că acestea „sunt deschise unei cooperări pragmatice, la fel cum este și Ungaria”. UPDATE Magyar: Ministrul maghiar de externe distruge documente referitoare la sancțiunile UE Jurnaliștii de la The Guardian susțin că, la un moment dat în timpul conferinței de presă, Magyar a primit o hârtie cu un mesaj, ceea ce i-a întrerupt discursul. El a făcut o pauză și le-a spus apoi reporterilor că a aflat că ministrul de externe al țării, Péter Szijjártó, se află, potrivit unor informații, la Ministerul Afacerilor Externe „distrugând documente care au legătură cu sancțiunile” împotriva Rusiei. „Distrug documente, iar asta nu îi va ajuta”, a spus el. UPDATE Acesta a precizat că, în ciuda majorității de două treimi din noul Parlament, va fi atent la modul în care se va folosi de această putere politică, scrie The Guardian. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept în acest fel”, declară el. Magyar a repetat că Tamas Sulyok ar trebui, de fapt, să plece din funcție înainte de cea de-a 70-a aniversare a revoluției din 1956, în octombrie. UPDATE Peter Magyar a cerut din nou demisia președintelui Tamas Sulyok Peter Magyar a cerut din nou, în cadrul conferinței de presă, ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze din funcție, numindu-l o „marionetă” a lui Viktor Orbán. „A fost numit să semneze totul; fiecare document care i se prezintă – fie că este vorba de meniu, constituție sau legile – așa că nu avem nevoie de astfel de oameni. Pentru mine, el nu este președintele”, spune el. UPDATE Întrebat de ce campania sa

Alegeri în Ungaria. Rezultate parțiale alegeri Ungaria: Opoziția: 69,35%, Orban: 27,14%. UPDATE: Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea

UPDATE 23:25 Rezultate parțiale Alegeri Ungaria 84,91% din voturi numărate 69,35% – 138 de mandate TISZA 27,14% – 54 de mandate FIDESZ 3,52% – 7 mandate Mi Hazánk Viktor Orbán – FIDESZ Péter Magyar – TISZA Notă: Sistemul electoral maghiar este unul complicat, cu două liste. Mediafax prezintă mai sus procentele și locurile pe care fiecare formațiune le va avea în viitorul parlament pe baza datelor de la această oră. Rezultate pe listă După procesarea a 79,19% din voturile pe listă, TISZA, partidul condus de Péter Magyar, este pe primul loc cu 53,60% din voturi (2.364.928) și 44 de mandate de listă. Alianța FIDESZ–KDNP, reprezentată de Viktor Orbán și Zsolt Semjén, are 37,78% (1.667.006 voturi) și 42 de mandate de listă, în timp ce Mi Hazánk, condus de László Toroczkai, obține 5,95% (262.441 de voturi) și 7 mandate. Rezultate vot individual TISZA – 94 de mandate FIDESZ-KDNP – 12 mandate Mi Hazánk – 0 mandate CITEȘTE AICI Cine este Peter Magyar, liderul Tisza care a pus capăt dominației lui Viktor Orban după 16 ani Liderii europeni îl felicită pe Peter Magyar după victoria Tisza în alegerile din Ungaria Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a numărat printre primii lideri care l-au felicitat pe Peter Magyar. „Inima Europei bate mai puternic în Ungaria în această seară”, a transmis Ursula von der Leyen, potrivit The Guardian, adăugând că „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. Împreună suntem mai puternici. O țară își revendică din nou drumul european”. UPDATE 22:40 Rezultate parțiale Alegeri Ungaria 66,69% din voturi numărate 68,84% – 137 de mandate TISZA 27,64% – 55 de mandate FIDESZ 3,52% – 7 mandate Mi Hazánk Viktor Orbán – FIDESZ Péter Magyar – TISZA Rezultate pe listă După procesarea a 55,11% din voturile pe listă, TISZA, partidul condus de Péter Magyar, este pe primul loc cu 53,27% din voturi (1.530.874) și 42 de mandate de listă. Alianța FIDESZ–KDNP, reprezentată de Viktor Orbán, are 38,08% (1.094.428 de voturi) și 44 de mandate de listă, în timp ce Mi Hazánk obține 6,00% (172.353 de voturi) și 7 mandate. Rezultate vot individual TISZA – 95 de mandate FIDESZ-KDNP – 11 mandate Mi Hazánk – 0 mandate Viktor Orbán ține în acest moment un discurs la sediul Fidesz și afirmă că rezultatul alegerilor este „clar”, recunoscând înfrângerea. Viktor Orban și-a recunoscut inițial înfrângerea într-o convorbire telefonică cu liderul opoziției Peter Magyar. „Premierul Viktor Orban ne-a felicitat pentru victorie la telefon”, a anunțat Peter Magyar printr-o postare pe rețelele de socializare. UPDATE 22:10 Rezultate parțiale Alegeri Ungaria 45,71% din voturi numărate 67,84% – 135 de mandate TISZA 28,64% – 57 de mandate FIDESZ 3,52% – 7 mandate Mi Hazánk Viktor Orbán – FIDESZ. Péter Magyar – TISZA. Mediafax prezintă mai sus procentele și locurile pe care fiecare formațiune le va avea în viitorul parlament pe baza datelor de la această oră. Rezultate pe listă După procesarea a 31,03% din voturile pe listă, TISZA, partidul condus de Péter Magyar, este pe primul loc cu 51,98% din voturi (737.089) și 40 de mandate de listă. Alianța FIDESZ–KDNP, reprezentată de Viktor Orbán și Zsolt Semjén, are 39,38% (558.397 de voturi) și 46 de mandate de listă, în timp ce Mi Hazánk, condus de László Toroczkai, obține 6,07% (86.100 de voturi) și 7 mandate. Rezultate vot individual TISZA – 95 de mandate FIDESZ-KDNP – 11 mandate Mi Hazánk – 0 mandate UPDATE 22:00 Rezultate parțiale Alegeri Ungaria 37,04% din voturi numărate 66,33% – 132 de mandate TISZA 29,65% – 59 de mandate FIDESZ 4,02% – 8 mandate Mi Hazánk Viktor Orbán – FIDESZ Péter Magyar – TISZA Notă: Sistemul electoral maghiar este unul complicat cu două liste. Mediafax prezintă mai sus procentele și locurile pe care fiecare formațiune le va avea în viitorul parlament pe baza datelor de la acestă oră. Rezultate pe listă După procesarea a 22,05% din voturile pe listă, TISZA, partidul condus de Péter Magyar, trece pe primul loc cu 51,22% din voturi (472.371) și 39 de mandate de listă. Alianța FIDESZ–KDNP, reprezentată de Viktor Orbán și Zsolt Semjén, are 40,11% (369.845 de voturi) și 46 de mandate de listă, în timp ce Mi Hazánk, condus de László Toroczkai, obține 6,09% (56.137 de voturi) și 8 mandate. Rezultate vot individual  TISZA 93 de mandate FIDESZ- KDNP -13 de mandate Mi Hazánk M -0 mandate UPDATE 21:50 Rezultate parțiale 29,21% din voturi numărate 66,33% – 132 de mandate TISZA 29,65% – 59 de mandate FIDESZ 4,02% – 8 mandate Mi Hazánk UPDATE Rezultate Parțiale alegeri Ungaria 21,54% din voturi centralizate 64,32% – 128 de mandate TISZA 31,16% – 62 de mandate FIDESZ 4,02% – 8 mandate Mi Hazánk Viktor Orbán – FIDESZ Péter Magyar – TISZA UPDATE Rezultate parțiale alegeri Ungaria- 14,72% din voturi numărate 62,81% – 125 de mandate TISZA 32,66% – 65 de mandate FIDESZ 4,02% – 8 mandate Mi Hazánk UPDATE Rezultate parțiale După numărarea a puțin peste 6% din voturi, rezultatele combinate ale celor două liste de vot este următorul: 55,28% – TISZA 35,68% – FIDESZ 4,52% – Mi Hazánk UPDATE 6% din voturi numărate. Rezultate parțiale Pe baza datelor parțiale disponibile, FIDESZ–KDNP, partidul lui Viktor Orban, este pe primul loc în votul pe liste, cu 48,18% din voturi (23.785 voturi) și 45 de mandate de listă, în timp ce TISZA, forța de opoziție, are 43,38% (21.415 voturi) și 39 de mandate de listă. Mi Hazánk este la 6,12% (3.023 de voturi) și 9 mandate, iar DK și MKKP rămân sub acest nivel, cu 0,93% și 0,63%, fără mandate de listă în acest moment. În același timp, la distribuția totală a celor 199 de mandate, tabloul parțial indică un avans pentru TISZA, cu 110 mandate în total, dintre care 71 în circumscripții uninominale și 39 pe listă. FIDESZ–KDNP are, în această etapă, 71 de mandate în total, dintre care 26 uninominale și 45 pe listă, iar Mi Hazánk are 9 mandate. Aceste cifre trebuie privite cu prudență: Doar puțin peste 6% din voturi au fost numărate. UPDATE Primele rezultate oficiale din alegerile din Ungaria Rezultate parțiale

Alegeri în Ungaria. Viktor Orbán vs Péter Magyar. UPDATE: Un sondaj prezentat la închiderea urnelor anunță o victorie a opoziției din Ungaria

Un sondaj realizat de institutul ungar 21 Kutatóközpont și prezentat în seara alegerilor indică un avans foarte mare pentru formațiunea Tisza, creditată cu 55% din voturile pe listă. Conform cercetării, alianța Fidesz-KDNP ce este condusă de premierul Viktor Orban ar obține 38%, în timp ce Mi Hazánk este cotat cu 5%. DK și MKKP ar intra mult în urma primelor două formațiuni, cu câte 1% fiecare. Cercetarea este însă una limitată, iar datele finale ar putea fi mult diferite. În Ungaria nu există un exit-poll clasic, astfel aceste sondaje ce apar acum combină date adunate și din zilele premergătoare votului. UPDATE Urnele s-au închis. Primele rezultate parțiale vor veni în cursul serii În toată Ungaria, secțiile de votare s-au închis oficial la ora 19:00 (20:00 ora României). Nu vom afla rezultatele decât peste ceva timp, iar la aceste alegeri nu se realizează sondaje la ieșirea de la urne. Primele rezultate parțiale sunt așteptate în următoarea oră. Totuși, unele secții de votare nu își vor închide porțile imediat. Acestea vor rămâne deschise până când toți cei care stau la coadă pentru a vota în acel moment vor avea ocazia să-și exprime votul în cadrul acestor alegeri extrem de importante. Știm deja că s-a înregistrat o prezență record la vot – ultima cifră, de acum o jumătate de oră, era de 77,8% – cu mult peste recordul anterior din 2002, de 73,51%. UPDATE. Secțiile de votare se închid în 15 minute. În Budapesta, participarea este mai mare în cartierele periferice. Sute de oameni, susținători Tisza, se adună deja în Piața Batthyány 15 minute până la închiderea secțiilor de votare din Ungaria. Prezența la vot este la un nivel record; chiar și pragul de 80% pare a fi atins. În două circumscripții electorale din capitală, prezența la vot a depășit 80% până la ora 17:00. Cea mai mică rată a fost în circumscripția numărul 2, de 68,87%. Aceasta este singura circumscripție electorală din capitală unde prezența la vot nu atinge 70%. Deși votul este încă deschis până la ora 20.00 (ora României), susținătorii partidului Tisza au început deja să se adune la locația unde sunt așteptate rezultatele, în și în jurul Pieței Batthyány. UPDATE Urnele se închid curând.Când vor fi publicate primele rezultate ale alegerilor din Ungaria Susținătorii se strâng pentru demonstrații Până la ora 17:00, ora locală, aceasta a ajuns la 74,2% – un record istoric. Recordul anterior a fost înregistrat în 2002, când prezența a fost de aproximativ 73,5%. În total, peste 5,5 milioane de persoane au votat la alegeri. Între timp, susținătorii lui Peter Magyar se adună pentru o demonstrație. UPDATE. Ultimele mobilizări din partea lui Orban și Magyar „Fiecare vot poate fi decisiv”, a scris Péter Magyar, președintele Partidului Tisza, pe Facebook , adăugând: „Trebuie să facem eforturi mari pentru a ajunge la sfârșit acum! Votați și încurajați-i pe toți să facă acest lucru!” Potrivit lui Viktor Orbán, „pacea și securitatea Ungariei ar putea depinde de un singur vot astăzi”. El a scris pe Facebook că această decizie nu poate fi anulată mâine: „Astăzi trebuie să apărăm Ungaria! Astăzi niciun patriot nu poate sta acasă!” UPDATE. Record istoric – 74,23%. Mai mulți oameni au votat până la ora 17.00 decât în orice alegeri anterioare din Ungaria Până la ora 17:00, 5.587.935 de persoane se prezentaseră la vot. Prezența la vot rămâne la un nivel record, de 74,23% la ora 17:00. 74,23% dintre alegători își exprimaseră deja votul până la ora 17:00. Ziua de astăzi va intra cu siguranță în istoria electorală a Ungariei, scrie 444.hu. Până la ora 17:00, 74,23 % din cei 7.527.742 de alegători înregistrați  ( 5.587.935 de persoane) își exprimaseră deja votul, cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare. Entuziasmul inițial al alegătorilor a scăzut spre sfârșitul orelor (7:00 – 3,46%, 9:00 – 16,89%, 11:00 – 37,98%, 13:00 – 54,14%, 15:00 – 66,01%), iar alegerile anterioare au arătat că mult mai puțini oameni merg la vot după ora 17:00 decât în ​​primele ore ale dimineții. Indiferent de situație, a fost stabilit un record istoric, deoarece – în sistemul electoral actual – la alegerile din 2018, care au stabilit un record de participare până în prezent, 63,21% dintre alegători și-au exprimat votul la ora 17:00, iar urnele s-au închis în cele din urmă cu o prezență la vot de 70,22%. Prezența la vot la alegerile parlamentare din 2022, cu o bază de alegători de 8.215.304, a fost de 62,92% la ora 17:00. Prezența la vot la alegerile europarlamentare din 2024, cu o bază de alegători de 7.803.555, a fost de 50,69%. Cifrele actuale depășesc chiar și cifrele record din alegerile din 2002, care s-au desfășurat într-un sistem electoral complet diferit, în două tururi. Atunci, 73,51% dintre cei eligibili să voteze s-au prezentat la vot. Distribuția datelor privind participarea din acest an pe județe este următoarea: Județul Bács-Kiskun: 72,29 % Județul Baranya: 72,15 % Județul Békés: 72,07 % Județul Borsod-Abaúj-Zemplén: 68,13 % Județul Csongrád-Csanád: 74,19 % Județul Fejér: 75,82%, Județul Győr-Moson-Sopron: 78,19 % Județul Hajdú-Bihar: 71,22 % Județul Heves: 73,08%, Județul Jász-Nagykun-Szolnok: 70,77 % Județul Komárom-Esztergom: 74,36 % Județul Nógrád: 70,34 % Județul Pest: 77,58%, Județul Somogy: 72,48%, Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg: 68,91 % Județul Tolna 72,28%, Județul Vas: 77,66%, Județul Veszprém: 76,43 % Județul Zala: 75,59%. La Budapesta, 77,18% dintre alegătorii eligibili se prezentaseră la urne până la ora 17:00. UPDATE. Gábor Török: participarea care depășește 70% poate favoriza Tisza O participare care depășește 70% prezența la vot ar putea favoriza Tisza, în timp ce cel mai probabil va afecta partidele mai mici, consideră analistul politic Gábor Török, conform hvg.hu. Acesta adaugă în postarea sa de pe Facebook: „Chiar dacă comparăm datele privind prezența la vot la nivel regional sau chiar la nivel de circumscripție, nu putem fi siguri cine beneficiază de o prezență mai mare/mai mică.” Prezența medie la vot la cele nouă alegeri de după schimbarea regimului a fost de 62,49%, cea mai mare prezență fiind în turul al doilea din 2002 (73,51%) și cea mai mică în turul al doilea din 1990 (45,54%). Dintre alegerile cu un singur tur, cel