Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban, acuzat de plagiat. Premierul ar fi declanșat pe TikTok „o campanie de dezinformare” marcă înregistrată Călin Georgescu
Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, îl acuză pe premierul Viktor Orban că a declanșat pe TikTok o campanie masivă de dezinformare, construită după modelul folosit în România în 2024 de Călin Georgescu în România, campanie care a dus la anularea alegerilor prezidențiale, preia Stiripesurse.ro Magyar precizează într-un mesaj pe X că în România, Călin Georgescu și-a făcut campanie cu sprijin rusesc, „într-o operațiune coordonată central, care costă miliarde”: “În ultimele zile, Fidesz și-a intensificat și mai mult campania de dezinformare pe TikTok, peste nivelul obișnuit. Fac exact ceea ce a făcut candidatul român ulterior descalificat în timpul ultimei alegeri prezidențiale trucate din România: cu sprijin rusesc, într-o operațiune coordonată central, care costă miliarde, inundă platforma cu mii de videoclipuri generate de inteligență artificială. Această platformă este deosebit de populară în rândul tinerilor. Frauda electorală a Fidesz se bazează pe minciuni, pe discreditarea candidaților TISZA și pe conținut care încalcă grav drepturile personale și este profund dezumanizant. Guvernul, în mod evident îngrozit de perspectiva pierderii puterii, a coborât la un nou nivel minim”, a transmis Peter Magyar pe X. Frauda electorală a Fidesz se bazează pe minciuni, pe discreditarea candidaților TISZA și pe conținut care încalcă grav drepturile personale și este profund dezumanizant. Guvernul, în mod evident îngrozit de perspectiva pierderii puterii, a coborât la un nou nivel minim”, a transmis Peter Magyar pe X. Recomandarea autorului: Donald Trump, mesaj de susținere pentru Viktor Orban la alegeri: „Luptă și își iubește țara măreață și poporul”
Viktor Orban respinge ideea unor măsuri de austeritate în Ungaria dacă va câștiga alegerile
Pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar sondajele indică o luptă strânsă între Fidesz, formațiunea lui Orban, și partidul de opoziție Tisza. Economiștii spun că oricine va câștiga alegerile va avea puține alternative și va trebui să reducă cheltuielile, relatează Reuters. „Este o minciună sfruntată. Starea economiei ungare nu impune niciun fel de austeritate”, a spus Orbán la un miting de campanie. La finalul anului trecut, guvernul lui Orbán a majorat țintele de deficit la 5% pentru 2025 și pentru 2026, an electoral, pentru a permite creșterea cheltuielilor. Ulterior, Fitch Ratings a revizuit perspectiva datoriei Ungariei la „negativă”. Orbán a spus că deficitul trebuie redus „calm, încet și treptat”, pe măsură ce se îmbunătățesc perspectivele economice. „Nu avem nevoie de austeritate și nu trebuie luat nimic de la oameni”, a adăugat el. El a spus că o dobândă subvenționată de 3% la creditele ipotecare sau un plan de scutire de impozit pe venit a mamelor cu doi copii până la finalul următorului ciclu guvernamental vor rămâne în vigoare dacă va câștiga alegerile. În încercarea de a opri creșterea partidului Tisza în sondaje, guvernul Orbán a lansat o schemă de 100 de miliarde de forinți (310 milioane de dolari) pentru a sprijini industria restaurantelor și o măsură de 50 de miliarde de forinți (160 de milioane de dolari) pentru reducerea facturilor la încălzire.
Viktor Orbán convoacă ambasadorul Ucrainei de la Budapesta după acuzațiile de influențare a alegerilor
Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews. Aceste declarații vin pe fondul intensificării, în ultimul an, a retoricii anti-Ucraina promovate de executivul de la Budapesta. Orbán, aflat la conducere de 16 ani, se confruntă cu cea mai strânsă competiție electorală de până acum. Partidul său Fidesz este devansat în sondaje de opoziție. Fără a prezenta dovezi, premierul l-a acuzat pe adversarul său principal, Péter Magyar, că ar fi convenit cu Kievul răsturnarea guvernului și instalarea unei administrații pro-occidentale. Ungaria s-a opus constant asistenței financiare și militare acordate Ucrainei de către Uniunea Europeană. De asemenea a anunțat că va bloca orice inițiativă privind aderarea acesteia la blocul comunitar. La începutul lunii, autoritățile au lansat o „petiție națională” prin care solicită cetățenilor să respingă continuarea sprijinului european pentru Kiev. Săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski l-a criticat dur pe Orbán. L-a acuzat că „beneficiază de fonduri europene, dar subminează interesele Europei”. Schimbul de replici are loc într-un moment tensionat în regiune. Situația este marcată de conflictul din Ucraina și de divergențe tot mai mari în interiorul Uniunii Europene cu privire la relațiile cu Rusia și ajutorul acordat Kievului.
Viktor Orban, replică pentru Zelenski după discursul de la Davos: Dragă Volodimir, se pare că nu ne vom înţelege niciodată
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul ungar Viktor Orban a reacționat la criticile lui Volodimir Zelenski din timpul discursului de la Davos. Orban a precizat că Ungaria nu își va schimba poziția. „Dragă Volodimir, se pare că nu ne vom înţelege niciodată. Eu sunt un om liber care serveşte poporul ungar. Dumneata eşti un om aflat într-o poziţie dificilă, incapabil sau nedorind să pună capăt unui război aflat acum în al patrulea an – în ciuda faptului că preşedintele SUA oferă toată asistenţa posibilă”, spune Orban în postarea de pe Facebook. Cu toate acestea, premierul ungar a mai precizat că Budapesta va acorda sprijin umanitar ucrainenilor refugiați. „Linguşeala nu ne va schimba poziţia. Poporul ucrainean, în pofida insultelor tale selective, se poate baza în continuare pe Ungaria pentru electricitate, combustibil şi sprijin pentru refugiaţi. Restul îl va reglementa viaţa şi fiecare va primi ceea ce merită”, a mai scris Orban. Declarațiile lui Zelenski la Davos Reacția premierului ungar vine după ce joi, la Davos, Zelenski a criticat mai mulți lideri europeni. El a făcut apel la țările de pe continent să nu permită capitalelor lor să devină „mici Moscove”. El a subliniat că Europa trebuie să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina, nu numai la nivel militar, ci și la nivel politic și economic. De asemenea, Zelenski a mai spus că Europa are nevoie de forțe armate unite care să poată „apăra cu adevărat Europa astăzi”. Liderul de la Kiev a menționat, în discursul său, necesitatea unității și responsabilității Europei, pentru că în opinia sa, pasivitatea și divizarea nu fac decât să avantajeze Moscova.
Cristian Tudor Popescu avansează public un scenariu extrem:
Jurnalistul Cristian Popescu prezintă un nou scenariu, după ce liderii europeni s-au luat la trântă cu președintele SUA pe tema Groenlandei – în timp ce Donald Trump trimite invitații oficiale șefilor de stat pentru alăturarea în Consiliul pentru Pace. O astfel de invitație a primit și România. CTP: „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară „Profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice” între SUA și UE, și înțelege cu siguranță că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, scrie Popescu. România a primit sâmbătă invitația de la Donald Trump de a face parte din Consiliul pentru Pace iar astăzi ambasadorii UE decid la Bruxelles cum să-i răspundă președintelui SUA în declanșatul război al tarifelor pe tema Groenlanda. Președintele american a decis ieri că pentru 8 state UE va impune în perioada următoare tarife de 10 și 25% în urma opoziției acestora privind anexarea teritoriului Groenlandei de către SUA. Nicușor Dan a postat astăzi pe rețelele de socializare doar că este „îngrijorat profund” de escaladarea tensiunilor între SUA și Europa, fără să articuleze nicio direcție – nici pentru țară, nici pentru diplomație. „Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare” , a mai spus președintele Dan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Nicușor Dan confirmă că România a fost invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul pentru Pace. Dezvăluire Bloomberg: Trump cere 1 miliard de dolari țărilor care vor să fie membre permanente ale Consiliului pentru Pace, o „alternativă” la ONU SUA și Europa se ceartă, Nicușor Dan este îngrijorat. Fără nicio direcție diplomatică, România, prin președintele ei face postări alarmiste pe rețele de socializare
Orbán pune alegerile din Ungaria sub semnul războiului sau păcii
Premierul Ungariei a dat sâmbătă startul precampaniei înaintea alegerilor din 2026, folosind tema războiului ca principal instrument politic. Adunare „anti-război” Evenimentul a avut loc la Miskolc, un oraș din estul Ungariei, în sala polivalentă a clubului sportiv Diósgyőri VTK și a fost prezentat public drept o adunare „anti-război”, potrivit portalului Beol.hu. Manifestarea a fost organizată de Digitális Polgári Körök (DPK), o rețea civică apărută recent, apropiată partidului de guvernământ Fidesz. Oficial, DPK nu este un partid, însă în practică funcționează ca o platformă de mobilizare politică, combinând activismul online cu evenimente publice de amploare. Orbán, noua miză: război sau pace În discursul său, Viktor Orbán a formulat explicit miza politică a perioadei următoare din perspectiva sa. „Întrebarea principală este dacă va fi război sau pace”, a spus premierul, afirmând că răspunsul nu se va da pe front, ci „la alegerile care urmează”. Orbán a reluat și mesajele sale despre suveranitate, amintind că a ajuns prima dată la Miskolc „când Ungaria era condusă de comuniști” și că s-a întors pentru a împiedica „repetarea acelui trecut”. Nemulțumiri la adresa finanțării Ucrainei Kocsis Máté, liderul grupului parlamentar Fidesz, a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, susținând că acesta depășește fondurile primite de Ungaria de la aderarea sa la Uniunea Europeană. „Ucraina a primit în ultimii doi ani de trei ori mai mulți bani decât Ungaria de la aderarea la UE”, a declarat Kocsis. El susține că aceste decizii ar avea consecințe directe asupra populației și a invocat costuri pentru familiile maghiare. „Din cele 90 de miliarde de euro anunțate, 60 de miliarde merg către cheltuieli militare și 30 către cheltuieli de stat. După aceste decizii, devine clar ce lobby-uri se află în spatele continuării războiului”, a mai spus liderul Fidesz, referindu-se la ultimul pachet de sprijin financiar anunțat pentru Ucraina. Kocsis: opoziția, „pro-război” Kocsis a lansat și atacuri directe la adresa opoziției, în special a formațiunii TISZA, condusă de Magyar Péter, creditată în sondaje drept principalul rival al partidului de guvernământ, pe care a asociat-o cu poziții „pro-război” și cu elitele europene. Mitingurile continuă Organizatorii au anunțat continuarea seriei de adunări, următorul miting urmând să aibă loc sâmbăta viitoare, la Kaposvár, un important oraș din sud-vestul Ungariei. Rețeaua DPK, care se prezintă ca inițiativă civică, este estimată la peste 164.000 de membri în prezent și permite Fidesz să comunice politic în afara cadrului formal de partid. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru data de 12 aprilie 2026.
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.