Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Donald Trump ia în calcul o vizită în Ungaria, în plină campanie electorală a lui Viktor Orbán
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews. Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria. În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia. „Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump. Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut. În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc. Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare. O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării. Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP. Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
Agenția de rating Moodys retrogradează capitala Ungariei la junk
Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării. Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. „Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s. Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony. Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”
Operează fără probleme în Ungaria
Presa centrală maghiară dedică un amplu spațiu investitorilor străini care părăsesc România, dar care, spre comparație, rămân stabili în țara vecină. Astfel, presa din Ungaria relatează plecarea iminentă a companiei elvețiene Calida și a filialei gigantului suedez Lindab, investiții europene despre care aceasta apreciază că în Ungaria merg foarte bine. Reamintim că, doar în ultimii ani, România a pierdut investiții strategice de la giganți auto precum BMW sau BYD (China), care au preferat să-și deschidă fabrici în țara vecină grație infrastructurii sale și a regimului fiscal mai blând. Consecința: țara noastră a pierdut investiții de câteva miliarde de euro. Presa maghiară semnalează un articol din publicația economică Profit.ro, care anunță că unul dintre cele mai mari branduri premium din Elveția, Calida, a dizolvat firma sa locală. Brandul a deschis în 2022 o fabrică în regiunea Sibiului, cu aproximativ 100 de persoane. Filiala de la Sibiu a companiei elvețiene Calida se închide Elvețienii de la Calida închid fabrica din Sibiu. Foto: Calida “Intrarea pe piața din România este parte din strategia de extindere a brandului Calida până în 2025. Noua unitate de producție va fi un factor important în a continua extinderea operațiunilor companiei și în producerea de serii și loturi mai mici din toate categoriile noastre de produse, astfel încât să reducem și mai mult timpii de reacție. Noua locație din UE oferă toate avantajele deja existente ale producătorului Calida care se va concentra în continuare pe distanțe scurte de distribuție, emisii scăzute și standarde sociale ridicate”, au declarat atunci reprezentanții grupului Calida, pentru Profit.ro. În acest context, presa maghiară semnalează, pe un ton aparent jubilatoriu, exit-ul din România, amintind că grupul elvețian rămâne stabil pe piața din Ungaria, unde acesta deține o filială, alături de cele din Germania, Franța, SUA, Tunisia, Țările de Jos și Marea Britanie. VG: În Ungaria, Calida funcționează impecabil de 3 decenii Astfel, cunoscuta publicație maghiară VG dedică un articol investițiilor străine directe care se pregătesc să părăsească România. În contrast, arată publicația din Ungaria, filiala locală a Calida merge ca pe roate, ba chiar funcționează impecabil din anul 1995. „Calida este prezentă și în țara noastră. Grupul are subsidiare în Ungaria, Germania, Franța, SUA, Tunisia, Țările de jos și Marea Britania. Cele mai solide piețe ale grupului elvețian sunt Germania, Franța și Elveția. Potrivit indexului de date al companiilor Opten, Calida operează impecabil în Ungaria cu numele Calida Magyarország Termelő Kft. Compania are în prezent currently 321 de angajați. Calida, brandul vedetă de lenjerie din Germania și Elveția, a fondat o companie tip joint venture în Ungaria după schimbarea de regim, și ulterior a relocatat o parte semnificativă a producției aici, la Rajká, în 1995. De atunci, este unul dintre marii mohicani ai industriei textile din Ungaria, promovând calitatea pieței vestimentare, legendară odinioară, scriu jurnaliștii de la VG. Exit-uri în lanț din România. „Acest lucru îi rănește acum pe români” În continure, presa maghiară face referire, într-o notă ușor ironică, și la plecarea grupului suedez Lindab „Nu doar Calida pleacă din România în ziua de azi. Una dintre marile companii suedeze, Lindab, părăsește piața din România. Acest lucru îi rănește acum pe români: de nicăieri, suedezii au anunțat că se vor retrage din țară – predau compania slovacilor”, În egală măsură, și producătorul suedez de materiale de construcții și soluții de ventilații Lindab va renunța la operațiunile din România, în prezent finalizând restructurarea afacerii sale Profile Systems în Europa de Est. Unitatea din România va fi preluată de slovacii de la Slovak Roka, tranzacție care se va încheia până la finalul lui 2025, subliniază VG. Presa maghiară nu uită să semnaleze și o altă mutare importantă: holdingul german Mutares a preluat afacerea din România a NBHX ROLEM, o companie din China prezentă de peste 30 ani în orașul Brașov, furnizor pentru industria automotive. Și chinezii părăsesc țara noastră Chinezii părăsesc și ei România. Holdingul german MUTARES preia filiala românească NBHX, care operează în apropiere de Brașov de mai bine de 30 de ani. Furnizorul auto produce în special elemente decorative pentru interioare de vehicule pentru companii precum Mercedes, Porsche, grupul Volkswagen, Tesla și Land Rover. Compania are un total de 1.600 de angajați la fabricile sale din Ghimbav și Cristian. Tranzacția face parte dintr-o achiziție globală, prin care Mutares cumpără NBHX Trim Europe de la Ningbo Lawrence Automotive Interiors, o subsidiară a grupului Ningbo Huaxiang Electronic, mai scrie publicația maghiară. România a pierdut investiții străine directe de 6 miliarde de euro în favoarea Ungariei Așa cum a scris Gândul, România trebuie să ia lecții de la țara vecină, căci a fost pe lista scurtă a unor giganți mondiali, dar a pierdut aceste șanse de investiții străine directe în favoarea Ungariei. În ultimii ani, România a pierdut in extremis câteva investiții strategice în favoarea Ungariei condusă de guvernul Viktor Orban. Concret, țara noastră a fost pe lista scurtă a gigantului auto BMW, însă în final aleasa a fost țara vecină (FOTO jos – fabrica din Ungaria a BMW). Producătorul german se pregătea să investească 2 miliarde de euro. De asemenea, am fost în cărți și pentru o fabrică a gigantului chinez BYD. În cele din urmă, producătorul chinez a construit la Szeged, în Ungaria, prima sa fabrică de automobile electrice de pe continentul european. Producția planificată să înceapă în octombrie 2025 va fi amânată cu un an. Fabrica BYD din Debrecen (Ungaria). Sursa foto: Profimedia Investiția în fabrica din țara vecină se ridică la 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai importante realizări ale chinezilor în toată Europa. În momentul în care va fi operațională, fabrica va avea o capacitate maximă de producție de 300.000 de unități pe an. De ce preferă mulți investitori străini Ungaria lui Orban Lipsa infrastructurii, dar și regimul fiscal crunt practicat de ultimele guverne ne-au sabotat dramatic şansele. În schimb, ungurii oferă o reţea de furnizori și infrastructură bine pusă la punct, iar piața muncii are un regim de taxe mult mai blând comparativ cu România. În plus, de la implementarea măsurilor fiscale decise de guvernul Bolojan, taxarea
Premierul Ungariei: Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru țara noastră
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că nu dorește prăbușirea Ucrainei, avertizând că un astfel de rezultat ar fi un dezastru pentru Ungaria. În cadrul unei declarații la Szeged, Orban a subliniat că Budapesta trebuie să facă tot posibilul pentru ca acest lucru să poată fi prevenit, scrie Euronews. „Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru Ungaria. Stabilitatea vecinilor este importantă. Ungaria furnizează 44% din energia electrică și 58% din gazul Ucrainei. Între timp, războiul slăbește Ucraina zi de zi. Pacea este singurul lucru care o poate întări. Oricine susține cu adevărat Ucraina trebuie să dorească pacea și trebuie să o dorească acum”, a fost mesajul lui Viktor Orban, publicat pe platforma X. Make no mistake: Ukraine’s collapse would be a disaster for Hungary. Stability next door matters. Hungary supplies 44% of Ukraine’s electricity and 58% of its gas. Meanwhile, the war weakens Ukraine day by day. Peace is the only thing that can strengthen it. Anyone who truly… pic.twitter.com/PxwEe0iXYL — Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 20, 2025 Afirmația acestuia vine în contextul în care, cu o zi înainte, el a făcut o declarație controversată privind invazia rusă în Ucraina, afirmând că „este greu de spus cine a atacat pe cine”. De asemenea, Orban a spus, de mai multe ori, că acordarea de asistență Ucrainei pentru a se apăra în fața Rusiei contribuie la prelungirea conflictului și, în opinia sa, nu servește intereselor Ucrainei.
Declarație controversată făcută de Viktor Orban privind războiul din Ucraina: Nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine
Vineri, premierul ungar Viktor Orbán a pus sub semnul întrebării cine a început războiul dintre Rusia și Ucraina, lansând totodată critici la adresa liderilor occidentali pentru sprijinul acordat Kievului. Premierul ungar susține că liderii UE își justifică sprijinul prezentând Ucraina ca o țară mică care a fost atacată. „Desigur, nu este chiar atât de mică”, a spus Orbán, referindu-se la Ucraina. „Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței”, a fost declarația făcută de Orban, vineri. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orbán, postând pe rețelele de socializare: „La fel de „neclar” cum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”, notează POLITICO. Afirmațiile lui Viktor Orban au avut loc în aceeași zi în care Vladimir Putin a ținut conferința anuală de presă în care a apărat scopul „operațiunii militare speciale” – sintagmă folosită de Kremlin care denumește războiul din Ucraina. „Nu ne considerăm responsabili pentru moartea oamenilor, deoarece nu noi am început războiul”, a spus Putin vineri. Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, consolidându-și alianța sceptică față de Ucraina și dând o nouă lovitură unității UE.
Viktor Orbán susține că înghețarea activelor rusești de UE este un pas către intrarea în război
„Consecințele acestui pas ar fi mult mai grave decât par la prima vedere. Pare o chestiune economică, dar nu este. Este un pas direct către intrarea în război”, a declarat Viktor Orbán, duminică, într-un interviu pentru publicația Mandiner, din Ungaria. Premierul a precizat că „astfel de acțiuni nu s-au întâmplat nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. „Înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei și folosirea lor pentru a ajuta o parte aflată în război cu Rusia ar echivala cu o declarație de război. Confiscarea a sute de miliarde de la o țară nu a rămas niciodată fără răspuns în istorie”, a mai adăugat Viktor Orbán. Decizia Consiliului UE din 12 decembrie prevede înghețarea pe termen nelimitat a activelor rusești suverane. Comisia Europeană speră să obțină acordul statelor membre la summit-ul din 18-19 decembrie pentru exproprierea a 210 miliarde de euro, dintre care 185 miliarde sunt blocate în Belgia. În încheiere, Orbán a subliniat că Ungaria este pregătită pentru schimbările politice pe plan internațional. „Guvernul ungar era deja pregătit pentru schimbările care se desfășoară acum sub ochii noștri. Ungaria ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei transformări globale în Europa”, a spus el.
Robert Fico: Slovacia va bloca orice plan al UE de finanțare a armatei Ucrainei
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că va respinge orice propunere a Uniunii Europene prin care Slovacia ar fi obligată să contribuie financiar la armata Ucrainei. Robert Fico, președinte al partidului populist Smer, aflat la guvernare, a declarat joi în parlament că a trimis o scrisoare oficială președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea viitorului summit al Uniunii. Ulterior, el a publicat o înregistrare video în care citea scrisoarea adresată parlamentului, transmisă și lui Costa. „Slovacia nu va face parte din planuri care nu fac decât să prelungească suferința și uciderea. La viitorul Consiliu European, nu voi susține nicio soluție care ar finanța cheltuielile militare ale Ucrainei.”, era menționat în scrisoare. Poziția clară a Slovaciei privind Ucraina În înregistrare, Robert Fico a declarat următoarele: „Stimate domnule președinte al Consiliului European, permiteți-mi să mă exprim cu privire la propunerile recente ale Comisiei Europene de a asigura nevoile financiare ale Ucrainei pentru perioada 2026-2027, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate.” „Mi-am exprimat de mult timp și clar pozițiile cu privire la conflictul militar din Ucraina. Acest conflict nu are o soluție militară. Strategia Uniunii Europene față de conflict este greșită și ineficientă, iar continuarea războiului este doar o crimă fără sens fără a consolida poziția Ucrainei pentru negocierile de pace.” „Anunț foarte clar că nu sunt în măsură să susțin la viitorul Consiliu European nicio soluție la nevoile financiare ale Ucrainei care ar include acoperirea cheltuielilor militare ale Ucrainei în următorii ani”, a mai scris prim-ministrul. Poziția premierului Robert Fico contrazice majoritatea liderilor Uniunii Europene, care susțin ajutorul oferit Ucrainei, dar se aliniază cu poziția președintelui Ungariei, Viktor Orbán. El a mai declarat că activele rusești înghețate nu trebuie să fie folosit pentru sprijin militar. „Utilizarea activelor rusești înghețate poate amenința direct eforturile de pace americane, care se bazează pe utilizarea acestor resurse pentru reconstrucția Ucrainei.” Mai mult, Fico a precizat că Slovacia oferă ajutor în domeniile non-militare. „În domeniul umanitar, ajutăm Ucraina în multe domenii. Furnizăm electricitate și, cu flux invers, chiar și gaz.”, a notat premierul. O altă mențiune importantă pe care a făcut-o se referă la faptul că respectă dreptul celorlalte state ale Uniunii Europene de a lua decizii voluntare privind Ucraina.
Orban își pregătește scăparea: planul prin care ar putea rămâne la putere chiar dacă pierde alegerile
Sondajele din Ungaria arată un avans semnificativ al opoziției înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026. În acest climat politic, premierul Viktor Orban explorează un scenariu de salvare. El intenționează să rescrie atribuțiile constituționale ale președinției, iar apoi să preia funcția, transformând-o în cea mai puternică poziție din stat. Orban, liderul celui mai longeviv guvern din UE, se confruntă cu ascensiunea rapidă a partidului Tisza, condus de Péter Magyar. În contrast cu stilul autoritar asociat lui Viktor Orban, Péter Magyar este descris drept un conservator liberal care pune accent pe responsabilitate civică și valori culturale, combinându-le cu ideea că economia trebuie să funcționeze liber. Condus de Magyar, Tisza a reușit să adune o opoziție întărită după 15 ani de dominație ai formațiunii premierului Viktor Orban, Fidesz. Cum își securizează Orban traseul politic Potrivit analiștilor Bloomberg, Orban caută modalități de a-și conserva influența. Una dintre strategiile discutate în interiorul puterii presupune modificarea rolului ceremonial al președintelui. Schimbarea i-ar oferi președintelui puterea de a conduce politica externă și de a influența decisiv agenda guvernului. Orban ar rămâne astfel figura centrală a politicii ungare chiar și fără o nouă victorie electorală. Un pas în această direcție a fost făcut miercuri. Parlamentul, în care partidul lui Viktor Orban, Fidesz, deține o majoritate covârșitoare, a adoptat o lege ce îngreunează demiterea unui președinte. Observatorii politici consideră că această măsură funcționează ca o „garanție constituțională” construită special pentru un eventual mandat al lui Orban la Cotroceniul maghiar. Cursă contra cronometru Analistul german Daniel Hegedüs consideră că acesta ar fi „planul de urgență pentru salvarea sistemului Orban”. De asemenea, el vede această strategie drept un semnal că, pentru prima dată, premierul ia în calcul că ar putea pierde alegerile. Actualul context politic îl obligă pe Orban să acționeze rapid. Schimbările ar trebui adoptate înainte de alegerile din aprilie, folosindu-se de actuala supermajoritate a Fidesz. Însă mandatul președintelui Tamas Sulyok expiră abia în 2029. Pentru ca Orban să poată fi instalat în timp util președinte, ar trebui ca Sulyok să demisioneze. Având în vedere loialitatea instituțională pe care premierul a construit-o în ultimul deceniu, ipoteza este considerată realizabilă. Posturi strategice, distribuite apropiaților pe termen lung Un element crucial al strategiei, puțin vizibil publicului larg, este rotirea accelerată a funcțiilor-cheie în instituțiile statului. Această practică este menită să prelungească influența Fidesz indiferent de rezultatul alegerilor. De exemplu, procurorul-șef al Ungariei a demisionat la începutul anului, permițându-i lui Orban să numească un succesor pentru un mandat de nouă ani. Ulterior, acesta l-a mutat pe unul dintre apropiații săi, Péter Polt, la Curtea Constituțională pentru nu mai puțin de 12 ani. Președinția, blindată legal În paralel, parlamentarii Fidesz au votat să acorde Curții Constituționale dreptul de a bloca încercările de demitere a președintelui Ungariei. Aceștia au susținut că măsura este necesară pentru a proteja „funcționarea democratică” a statului. Măsura îi oferă premierului instrumente suplimentare pentru a limita sau bloca acțiunile unui potențial guvern condus de Magyar, explică opoziția. O astfel de reconfigurare ar putea „îngheța” instituțiile Ungariei pentru un deceniu, avertizează Péter Magyar.