Viktor Orban merge la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin pe tema energiei și a războiului din Ucraina
Viktor Orban a anunțat că se va întâlni cu Vladimir Putin într-un interviu video pe pagina sa de Facebook. „Merg (la Moscova) pentru a mă asigura că aprovizionarea Ungariei cu energie este garantată pentru iarnă și pentru anul viitor”, a declarat acesta, potrivit Reuters. Ungaria este în continuare dependentă de energia rusească Orban a menținut relații strânse cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, iar Ungaria depinde în continuare în mare măsură de energia rusească, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce această dependență. Întrebat dacă eforturile de pace în Ucraina vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, Orban a spus: „Cu greu putem evita asta”. Statele Unite au acordat luna aceasta Ungariei o derogare de la sancțiuni pentru a putea utiliza petrol și gaze rusești, după ce Orban și-a susținut cauza pentru o exceptare în timpul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Washington. Ungaria a semnat, de asemenea, un pact de cooperare în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite. Acordul prevede ca Ungaria să cumpere combustibil nuclear din Statele Unite și tehnologie americană pentru depozitarea combustibilului uzat la centrala nucleară Paks I, construită de Rusia. Rosatom lucrează în prezent la extinderea centralei, un proiect demarat în 2014 și afectat de întârzieri majore. Orban vrea reluarea unui summit al păcii la Budapesta Orban a declarat anterior că dorește să reînvie planurile pentru un „summit al păcii” la Budapesta între Trump și Putin privind Ucraina, plan care a fost abandonat. Ungaria a importat anul acesta 8,5 milioane de tone de țiței și peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, a anunțat vineri Ministerul de Externe din Ungaria într-un comunicat.
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Radio Europa Liberă se închide în Ungaria. Administrația Trump acuză postul de subminarea lui Viktor Orban
Lansat în 1950 pentru a transmite în țările aflate sub regim comunist în timpul Războiului Rece, Radio Europa Liberă își încetează activitatea astăzi în Ungaria, relatează Reuters. Postul de radio a fost afectat de inițiativele administrației Trump de reducere a cheltuielilor federale. Acuzații privind „destabilizarea” Ungariei Kari Lake, șefa Agenției SUA pentru Media Globală (USAGM), instituția care supraveghează Radio Europa Liberă, a declarat luna aceasta că programele finanțate din bani publici nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” Ungaria. Trump îl consideră pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, un aliat important în Uniunea Europeană. Într-o scrisoare adresată Congresului, Kari Lake a anunțat că finanțarea pentru Radio Europa Liberă va fi oprită, susținând că activitatea postului „a subminat politica externă a președintelui Trump prin contestarea premierului ungar ales în mod democratic”. Radio Europa Liberă a transmis că echipa sa „a lucrat cu dedicare pentru a oferi publicului din Ungaria un jurnalism independent”. Controverse privind controlul presei Serviciul maghiar al Radio Europa Liberă fusese închis în 1993, dar a fost relansat în 2020, în contextul „scăderii diversității vocilor din mass-media”, după cum a explicat postul. Opoziția și organizațiile civice îl acuză pe Orbán că și-a consolidat treptat influența asupra presei în cei peste 15 ani de guvernare. Orbán respinge acuzațiile și susține că libertatea presei este respectată. Organizația Reporteri Fără Frontiere a calificat închiderea Radio Europa Liberă în Ungaria drept „o lovitură serioasă adusă dreptului publicului din Ungaria la informare” înaintea alegerilor din 2026.
Orbán afirmă că o întâlnire între Putin și Trump la Budapesta ar putea avea loc în câteva zile
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pentru publicația Magyar Nemzet că o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta ar putea avea loc „în câteva zile”, de îndată ce ambele vor rezolva câteva „probleme”. Premierul Ungariei se întâlnește vineri la Washington cu președintele Donald Trump, în cadrul unui summit bilateral, în care Orban speră să obțină exceptarea Ungariei de la sancțiunile impuse de SUA cu privire la importul de gaze rusești. Viktor Orban ar dori să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să accepte invitația de a veni la Budapesta. Având în vedere alegerile parlamentare programate în Ungaria în aprilie, o astfel de vizită a președintelui SUA i-ar oferi lui Orban un impuls politic major, transmite publicația Magyar Nemzet. „Adevărata valoare a unei alianțe constă în colaborări concrete, cu cât are în spate mai multe acțiuni comune, cu atât este mai puternică, iar alianța americano-ungară este una dintre acestea, a declarat premierul Viktor Orbán la emisiunea matinală a postului de radio Kossuth, înainte de summit-ul cu președintele american Donald Trump de la Washington. Viktor Orban: „Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite” „În 2016, țara noastră a primit o mare confirmare când Donald Trump a devenit președintele SUA, care a ajuns la o realizare similară. Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite. Acest lucru s-a încheiat în acest an, când Donald Trump a preluat din nou funcția de președinte”, a mai precizat premierul Viktor Orban. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Încă un moment RATAT în plan extern! România, din nou, FĂRĂ REACȚIE, de data asta în scandalul global „Lukoil”. În timp ce TOȚI vecinii noștri caută soluții DE URGENȚĂ la sancțiunile americane, România este paralizată de indecizie politică. Președintele Nicușor Dan așteaptă să decidă ALȚII pentru noi Trump îl refuză în premieră pe Orban: nu-l lasă să cumpere PETROL din Rusia. “Nu l-am lăsat, deși a cerut, este prietenul meu” Summitul Trump – Putin de la Budapesta, oficial ANULAT. Moscova respinge condițiile SUA pentru pace în Ucraina
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
Adrian Severin: Nimeni nu critică liderii români la nivel european. Toți sunt aplaudați în DISPREȚ
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum sunt tratați reprezentanții României la întrunirile internaționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Se vede, clar se vede din limbajul trupului, când avem imaginile pe la Consiliile Europene, summit-urile NATO și așa mai departe, se vede că nu sunt prețuiți, dar pe de altă parte sunt protejați.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum sunt tratați reprezentanții României în politica externă. Acesta a început prin a spune că Viktor Orban este deseori criticat. În același timp, liderii români sunt aplaudați, dar cu dispreț. Severin susține că nimeni nu ne bagă în seamă. Acesta menționează că din limbajul trupului de la anumite summit-uri se poate observa lipsa de prețuire. Ca o adăugire, politicianul susține că nu sunt prețuiți liderii români, dar sunt protejați. „Nu vedeți dumneavoastră că pe Viktor Orban îl tot înghesuie Uniunea Europeană? Ba că nu respectă statul de drept, ba că nu respectă nu știu ce democrație… Și sigur că nu-i perfect ce se întâmplă la Budapesta din punct de vedere al statului de drept. Dar unde e perfect? De noi nu vorbește nimeni în sensul acesta. Dimpotrivă, toți sunt aplaudați în dispreț, dacă pot spune așa. Sunt aplaudați… Adică îi vedeți că nu îi bagă nimeni în seamă pe liderii, pe reprezentanții noștri. Că nu îi numesc lideri pe ai noștri, ci reprezentanții noștri. Se vede, clar se vede din limbajul trupului, când avem imaginile pe la Consiliile Europene, summit-urile NATO și așa mai departe, se vede că nu sunt prețuiți, dar pe de altă parte sunt protejați. Adică nimeni nu spune nimic de rău, nu-i critică.”, a explicat fostul ministru. Severin: „Ce s-a spus mai devreme, soarta este în mâinile poporului, nu mai este în mâinile unor instituții care practic sunt paralizate.” Politicianul a explicat factorii pentru care Viktor Orban este criticat. Acesta susține că politicianul de la Budapesta nu este perfect, face multe greșeli. Dar ceea ce sesizează Severin este că Orban nu este taxat pentru greșelile sale. Premierul Ungariei ar fi criticat chiar pentru politicile lui corecte, pentru faptele bune făcute. „Îl critică pe Viktor Orban, îl critică, și mă repet, nu e perfect. Și putem să îl criticăm pentru diverse lucruri, numai că fundamental, criticile nu sunt rezultatul greșelilor lui, ci sunt rezultatul faptelor lui bune, politicilor lui corecte. Astea sunt baza criticilor și nu greșelile pe care le va fi făcut absolut corect. În timp ce ai noștri sunt tolerați și poate chiar încurajați. Ce s-a spus mai devreme, soarta este în mâinile poporului, nu mai este în mâinile unor instituții care practic sunt paralizate.”, a explicat politicianul.
Lecția de maghiară. Ungaria ne-a SUFLAT afaceri de 5 miliarde de euro și a investit 10 miliarde de euro în Transilvania în ultimii 10 ani. Ce miză are Viktor ORBAN
În ultimii ani, Ungaria lui Viktor Orban a derulat o campanie intensivă de investiții strategice în România, premierul țării vecine remarcându-se ca un susținător convins al investițiilor maghiare în țara noastră. Inclusiv ginerele său a bifat o investiție de 50 de milioane de euro, în Capitală. Doar în Transilvania, premierul maghiar a investit prin apropiați ai săi o sumă colosală, 10 miliarde de euro. Pe de altă parte, țara vecină ne-a furat de sub nas mega-investiții ale unor giganți auto precum BMW sau BYD. Toate datele și cifrele converg către un plan solid și coerent al liderului de la Budapesta. Prezent la congresul UDMR de săptămâna trecută, premierul Ungariei a declarat că țara sa este interesată de succesul economic al României și își dorește să trăiască în pace și cooperare cu vecinii săi. Însă, ce nu a remarcat presa autohtonă este că, în ciuda entuziasmului premierului Bolojan pentru o cooperare economică cu Ungaria de succes și a declarațiilor diplomatice ale lui Viktor Orban, Ungaria este deja extrem de prezentă în economia românească, dându-ne chiar lecții. Maghiarii au cumpărat două companii din Ardeal și au pus ochii pe E.ON și Napolact În ultimii ani, Ungaria a cumpărat intensiv companii din Transilvania. Astfel, o compania maghiară a semnat contractul pentru exploatarea unei mine de sare în Cluj. Compania maghiară Diana Exploatări Miniere SRL a câștigat concesiunea în 2024. Sarea extrasă de aici este considerată a avea o puritate extrem de ridicată, iar zăcământul ar putea fi exploatat timp de sute de ani. Compania ungară Duna Aszfalt Zrt a achiziționat Euro Strada SRL, o cunoscută firmă cu sediul în Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Potrivit Profit.ro, Duna Aszfalt este una dintre cele mai mari întreprinderi de construcții central-europene. Compania este controlată de omul de afaceri Laszlo Szij, un apropiat al partidului FIDESZ controlat de premierul Orban. Duna Aszfalt Pe de altă parte, Kesz Group, una dintre cele mai importante companii de construcții din Ungaria, a intrat pe piața rezidențială din România în 2021. Kesz a deschis prima sa unitate de producție în țara noastră în satul Moldovenești, lângă Turda. Unul dintre cei mai importanți jucători de profil în Ungaria este susținut în planurile sale de dezvoltare în Transilvania chiar de premierul Orban, potrivit Capital. Grupul Kesz și-a început activitatea în România în 2001, devenind o forță pe piața locală, activ în domeniul construcțiilor de clădiri, cât și în investițiile imobiliare din București și Cluj-Napoca. În 2025, a realizat o investiție de 1,8 miliarde de forinți (aproape 4,5 milioane de euro). Pe de altă parte, potențiala achiziție de către guvernul de la Budapesta a altor intervenții strategice precum compania de gaz E.ON România și cea de lactate Napolact a fost blocată de statul român, autoritățile fiind notificate din perspectiva anumitor riscuri implicate de acestea asupra securității naționale. Ginerele lui Orban a cumpărat o clădire office de lux din București cu 50 milioane de euro Compania ungară Granit Asset Management, controlată de omul de afaceri Istvan Tiborcz, a achiziționat una dintre cele mai importante clădiri de birouri din București. Tranzacția cu grupul suedez Skanska este evaluată la circa 50 de milioane de euro și înseamnă intrarea pe piața imobiliară a unuia dintre cei mai bogați unguri, ginerele lui Viktor Orban. Tiborcz are 38 de ani și o avere de 250 de milioane de euro, ocupând locul 19 în ediția din 2024 a publicației ungare 100 cei mai bogați unguri, scrie Profit.ro. În iulie 2024, Granit Bank, o instituție financiară maghiară al cărei acționar principal este tot Istvan Tiborcz, a început să opereze în România. Istvan Tiborcz, unul dintre cei mai bogați unguri, este ginerele lui Viktor Orban Miza reală a achizițiilor pe bandă rulantă ale Ungariei Extinderea discretă, dar vizibilă a acestor firme ridică întrebări referitor la influența economică și politică a Ungariei în țara noastră. În 2024, presa din Ungaria a publicat informații din care rezultă că unii oameni de afaceri apropiați FIDESZ și lui Viktor Orban încearcă să facă diferite tranzacții în afara țării pentru a putea participa la contracte din fonduri europene. Astfel, companiile maghiare sunt interesate în special de firme de construcții sau din energie în statele apropiate, în contextul în care țara vecină are o mare parte din fondurile europene blocate în urma politicii lui Orban, care i-a adus acuzații din partea Bruxelles-ului că nu respectă statul de drept. Ungurii au investit 10 miliarde de euro pentru diferite afaceri în Transilvania Potrivit jurnalistului clujean Romeo Cuti, Ungaria a alocat aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii 10 ani pentru diverse proiecte în Transilvania, vizând cu precădere susținerea firmelor și agricultorilor, investiții imobiliare, dar și programe culturale. Romeo Couți a precizat, într-un podcast EVZ, că scopul real al Budapestei este crearea în regiune a unei „bule economice și culturale”. Jurnalistul a menționat că această strategie atent planificată are loc în contextul unei crize economice fără precedent în Ungaria. Couți a mai explicat că, deși Ungaria se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic, investițiile în Transilvania fac parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung. Vecinii din vest ne-au „furat” investiții de 5 miliarde de euro ale giganților auto BYD și BMW În sens contrar, trebuie amintit că România este într-o poziție defavorabilă și prin prisma investițiilor uriașe ratate în favoarea Ungariei. Astfel, uzinele auto construcție de BYD și BMW în Ungaria au început producția în 2025, deși țara noastră a fost pe lista scurtă a acestor afaceri. Astfel, fabrica BMW din Debrecen (foto sus) produce noua generație de mașini electrice pe platforma Neue Klasse și înseamnă o investiție de 1 miliard de euro, iar gigantul din China BYD și-a deschis prima fabrică europeană la Szeged, o investiție de 4 miliarde de euro. De altfel, gigantul auto a transformat Ungaria în baza sa europeană, scrie economica.net. Argumentele ungurilor au fost imbatabile: infrastructura, mult superioară în fața celei autohtone, precum și taxele și impozitele pe forța de muncă mai prietenoase. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Viktor Orban, interviu pentru o publicație din Transilvania despre relația Ungaria – România: „Pacea e o fază
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor
Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.