În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor
Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.
Comisia Europeană propune o ajustare a propriilor reguli pentru a ocoli opoziția Ungariei la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană se pregătește să inițieze activitățile tehnice pentru a permite aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, în ciuda opoziției Ungariei, care blochează avansarea negocierilor, potrivit unor oficiali informați despre proces. Ucraina a solicitat aderarea la UE în 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă, iar Republica Moldova i-a urmat exemplul la puțin timp după aceea. Ambele țări au început oficial negocierile de aderare la UE anul trecut, dar de atunci Ungaria se opune următorilor pași: o decizie unanimă ale celor 27 de membri ai blocului comunitar de a deschide oficial așa-numitele „capitole” de negociere, pentru a alinia legislația celor două națiuni la regulile UE în domenii variind de la energie la concurență și statul de drept. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea de la Copenhaga Comisia Europeană propune o ajustare a propriile reguli, pentru a ocoli veto-ul premierului ungar Viktor Orban, și inițierea activităților tehnice în mai multe „clustere”, chiar și în absența unei decizii oficiale de a deschide discuții în aceste domenii, au spus oficialii, conform Financial Times. Liderii UE vor discuta problema la reuniunea lor de miercuri de la Copenhaga, înainte ca alți lideri din state vecine cu UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, să li se alăture joi. Taras Kachka, vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, a declarat că Ucraina speră să convingă Budapesta să permită continuarea negocierilor, având în vedere că decizia finală de a lăsa o țară să adere la UE necesită în continuare unanimitate și este o „problemă politică profundă”. „Dar între timp avem – și apreciem cu adevărat că avem – o ofertă din partea instituțiilor UE și a altor state membre pentru a merge cu activități tehnice pe clustere”, a declarat Kachka. Acest lucru ar permite Ucrainei și Republicii Moldova să avanseze cu reformele, alinierea reglementărilor și pregătirea instituțională. Odată ce Ungaria ar fi dispusă să nu se mai opună, formalitățile ar putea fi accelerate. „În teorie, ai putea deschide și închide un cluster în aceeași zi”, a spus unul dintre oficiali. Absența progresului, o sursă de frustrări Planul nu este lipsit de riscuri – ar putea face mai dificilă motivarea Ucrainei și a Republicii Moldova să întreprindă reforme politice, uneori dureroase, fără o recunoaștere publică a eforturilor lor. Dar alternativa, ca reformele să se oprească cu totul, riscă să fie mai rea, au spus oficialii. „Oficialii de la Kiev ne spun că chiar și militarii din prima linie sunt conștienți de lipsa progresului tehnic la Bruxelles”, a declarat un diplomat UE implicat în discuții. „Trebuie să găsim o modalitate de a face progrese cumva… crește nivelul de frustrare nu doar față de maghiari, ci de noi toți.” Kachka a spus că urmarea unei piste tehnică nu este ideal și reprezintă „o problemă pentru toată lumea”. El a spus că totuși este important să se continue „fără întreruperi, deoarece întreruperile negocierilor de aderare vor duce, să zicem, la dezasamblarea reformelor”. Kachka a spus că speră să convingă Ungaria să-și „calibreze” poziția din „respect”, dar a recunoscut că este „într-adevăr mai optimist decât mulți oameni”. Un înalt oficial din Republica Moldova a declarat pentru Financial Times că se află în discuții cu Comisia și susține în general avansarea activităților tehnice în absența unei decizii oficiale de a deschide și închide capitole. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO și UE intensifică acțiunile de contracarare a amenințărilor RUSIEI /Ucraina este „prima linie de apărare” a Europei
Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României
O tranzacție cu impact major în industria alimentară stârnește îngrijorări la București. Grupul maghiar Bonafarm, controlat de oligarhul Sándor Csányi, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Ungaria și apropiat al premierului Viktor Orbán, intenționează să cumpere compania Napolact, brand românesc cu tradiție în industria lactatelor. Într-o întrebare oficială adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii, precum și președintelui Consiliului Concurenței, fostul ministru Sebastian Burduja atrage atenția că această achiziție nu este doar o afacere, ci o chestiune care ține de securitatea națională. El solicită implicarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) și avize din partea SRI și SIE. Burduja invocă și conexiunile lui Csányi cu regimuri considerate ostile Uniunii Europene, precum Rusia și China. Potrivit acestuia, entitățile controlate de oligarhul ungar ar fi susținut interesele Moscovei și ar figura pe lista sponsorilor internaționali ai războiului din Ucraina. Un alt element controversat amintit de acesta este faptul că, în calitate de vicepreședinte UEFA și FIFA, Sándor Csányi a cerut oficial să fie afișat simbolul „Ungariei Mari” la competițiile internaționale de fotbal. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat Sebastian Burduja, citat de dcnews.ro Napolact, companie cu unități în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați, este văzută drept un brand emblematic al României. Transferul său sub controlul Bonafarm ar plasa un sector strategic al industriei agroalimentare în mâinile unui actor străin, apropiat guvernului de la Budapesta. Și PSD ridică semne de întrebare. Deputatul de Cluj Remus Lăpușan a cerut garanții că fermierii locali nu vor fi afectați și că laptele românesc nu va fi redirecționat către alte piețe. „Trebuie să fim foarte atenți la aceste decizii comerciale, care pot avea efecte nefaste pe termen lung. Sigur, este o piață liberă, dar trebuie respectate niște reguli, și aici este mai ales responsabilitatea Consiliului Concurenței, căruia i-am adresat deja o întrebare, în calitate de deputat, despre cum ne asigurăm că această tranzacție între doi jucători europeni de pe piața agro-alimentară nu va elimina fermierul român din lanțul de producție. Este dreptul oricărei companii să își optimizeze costurile, dar este și responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai oamenilor, să ne asigurăm că fermierii români își păstrează oportunitatea de a-și valorifica materia primă pe care o produc”, a transmis Lăpușan printr-un comunicat. În paralel, chiar Ungaria a blocat, marți, o tranzacție similară. Guvernul de la Budapesta a interzis preluarea de către o firmă străină a companiei de lactate Alfoldi Tej Kft, invocând protejarea interesului național și a securității alimentare. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: CCR îi dă dreptate lui Nicușor Dan. O lege care transfera gratuit un teren al statului, declarată NECONSTITUȚIONALĂ Vești SUMBRE de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor Orașele din România cu cel mai aglomerat TRAFIC. Bucureștiul rămâne campion, dar este urmat îndeaproape de alte două orașe
Decizia UE privind centrala nucleară construită de ruși în Ungaria, anulată de Curtea Europeană de Justiție. Budapesta anunță că proiectul va continua
Curtea Europeană de Justiție a anulat decizia Uniunii Europene privind planurile pentru construcția unei centrale nucleare în Ungaria de către o companie rusă. Curtea Europeană de Justiție a argumentat că nu este clar dacă Guvernul lui Viktor Orban a respectat regulile UE privind achizițiile publice atunci când a atribuit contractul pentru centrala nucleară Paks II companiei ruse Rosatom, fără o licitație publică, notează Financial Times. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au decis joi că Comisia Europeană ar fi trebuit să ia în considerare regulile Uniunii privind achizițiile publice atunci când a aprobat planurile Budapestei de a subvenționa construcția a două noi reactoare nucleare, construite de Rosatom. „Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, făcută fără o procedură de licitație publică, respectă normele UE privind achizițiile publice”, a spus instanța. „Comisia a considerat că da, dar decizia nu este suficient de motivată”. Noul termen pentru finalizarea proiectului Paks II, începutul anilor 2030 Budapesta a semnat un parteneriat cu compania rusă de stat Rosatom în 2014, cu scopul de a construi o centrală nucleară de 2 gigawați. Proiectul este mult în urmă, și noul termen pentru finalizare este începutul anilor 2030. Centrala nucleară Paks are patru reactoare construite în Rusia în anii 1980. Alte țări din fostul bloc estic au apelat la tehnologia occidentală pentru a-și moderniza infrastructura nucleară din epoca sovietică, dar Ungaria a insistat să aleagă partenerul rus, deși a explorat și alternative. Rosatom conduce proiectul și a implicat mai multe companii internaționale mari – inclusiv grupuri franceze și germane – ca subcontractanți. Cele două reactoare care vor forma “inima centralei” vor fi produse de Nijni Novgorod Engineering. Guvernul Ungariei a declarat că va continua proiectul conform planului, dar este gata să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că a îndeplinit cerințele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat. „Curtea Europeană de Justiție nu a afirmat că proiectul nu respectă regulile achizițiilor publice, ci doar că motivația nu a fost satisfăcătoare”, a declarat joi ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka. „Nu există niciun motiv legal pentru a nu continua investiția de la Paks în ritmul actual”, a adăugat el. La rândul său, ministrul de Externe Peter Szijjarto a subliniat, de asemenea, că decizia Curții Europene de Justiție nu limitează sau încetinește în niciun fel investiția Paks II. Comisia a declarat că va „studia cu atenție hotărârea și va reflecta asupra următorilor pași”. Decizia CEJ vine într-un moment delicat pentru premierul maghiar, care este supus unei presiuni din ce în ce mai mari să pună capăt dependenței energetice a țării sale de Rusia, pe care Orban a încercat să o mențină în ciuda războiului din Ucraina. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Noi TENSIUNI între Ucraina și Ungaria. Kievul și Budapesta continuă schimbul de replici după atacul asupra conductei Drujba
Viktor Orban propune restructurarea Uniunii Europene în cercuri concentrice pentru a preveni dezintegrarea blocului
Viktor Orban a propus transformarea Uniunii Europene într-o structură bazată pe cercuri concentrice și a anunțat că, fără modificări, bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” de acest fel, anunță agenția MTI. Premierul Ungariei consideră că un sistem cu cercuri concentrice poate garanta menținerea conceptului de integrare europeană și a Uniunii Europene pentru următorii zece ani, altfel blocul comunitar s-ar putea destrăma. Viktor Orban a declarat că o astfel de structură „nu este deloc același lucru cu o Uniune Europeană cu mai multe viteze”. În ultimul cerc al acestei Europe a cercurilor concentrice, a explicat el, s-ar afla țările care doresc cooperarea doar în două domenii: securitatea militară și securitatea energetică. În aceeași categorie ar intra și celelalte state care nu fac parte din Uniune, cum sunt Marea Britanie, Turcia sau chiar Ucraina. În al doilea cerc ar intra țările care vor să limiteze integrarea europeană la piața comună, iar în primul cerc s-ar regăsi statele dispuse să armonizeze principii și să formeze o uniune politică. Premierul ungur a mai spus că, în lipsa schimbărilor, bugetul multianual al Uniunii pentru 2028 – 2034 „ar putea fi ultimul” și ar putea fi urmat de o destrămare a zonei euro „într-un proces haotic și distrugător”. A mai zis, de altfel, că Uniunea Europeană se află deja într-o stare de dezintegrare și fragmentare. „Dacă va continua așa, și sunt șanse bune să o facă, Uniunea Europeană va intra în istorie ca un rezultat dezamăgitor al unui experiment măreț”.
Viktor Orban susține că va fi haos dacă partidul pro-UE va câștiga alegerile în Ungaria
Aflat la putere din 2010, Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, spun experții. Economia Ungariei este în stagnare, iar inflația ridicată împiedică scăderea dobânzii, notează Reuters. Orban, care a declarat că UE riscă să se destrame în următorul deceniu, încearcă să facă față provocării lansate de contracandidatul Peter Magyar, promițând reduceri de taxe pentru familii, tichete alimentare pentru pensionari și credite ieftine pentru cei care cumpără prima locuință. „Ungaria are doar două opțiuni din punct de vedere strategic”, le-a spus Orban susținătorilor partidului său de dreapta, Fidesz. „O opțiune este să ne alăturăm politicii de la Bruxelles. Asta, în opinia mea, ar fi catastrofală, cu consecințe care ne-ar împinge în haos și sărăcie”, a declarat Orban. Orban s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, în special pe teme legate de migrație, drepturile LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022. Peter Magyar promite apropierea de UE Duminică dimineața, Peter Magyar, fost apropiat al guvernului și lider al Partidului Tisza, aflat în fața Fidesz în majoritatea sondajelor, a declarat că Ungaria trece prin mai multe crize simultan, de la costul vieții la lipsa de încredere publică și declinul standardelor democratice. Magyar a spus că, dacă va câștiga alegerile, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene înghețate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe avere, concomitent cu reducerea impozitelor pentru pentru persoanele cu venituri mici. „Țara noastră va fi din nou un membru activ și credibil al Uniunii Europene și NATO. Nu un obstacol, ci un aliat respectat și constructiv”, a spus Magyar.
Viktor Orban subminează eforturile UE de independență energetică
Politica Budapestei, prezentată oficial drept „diversificare”, servește în realitate interesele Kremlinului și subminează eforturile comunității europene. Dependență majoră și contracte noi În prezent, aproximativ 85% din necesarul de gaz al Ungariei provine din Rusia, iar contractele cu Gazprom rămân în vigoare, chiar după ce majoritatea țărilor UE au rupt legăturile energetice cu Moscova în 2022. Budapesta a semnat noi acorduri pentru un miliard de metri cubi suplimentar pe an și a extins capacitatea de stocare. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat livrări de 8-8,5 miliarde de metri cubi de gaz pentru 2025, cu volume similare preconizate și pentru 2026. Cooperarea cu Asia Centrală Budapesta promovează acorduri cu Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan, prezentate ca surse alternative de gaz. În realitate, rutele trec prin Rusia, iar controlul asupra resurselor rămâne în mâinile Kremlinului. Astfel, gazul „kazah” sau „uzbek” nu oferă independență energetică Europei și consolidează pârghiile Rusiei în regiune. Această strategie îi oferă lui Orban imagine de actor geopolitic și influență în negocierile europene, inclusiv în obținerea fondurilor UE. Totuși, manevrele energetice subminează regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și întăresc dependența de coridoarele controlate de Moscova. Cooperarea cu regimurile autoritare din Asia Centrală devine astfel un instrument de legitimare a dependenței, nu o diversificare reală. Prin menținerea legăturilor cu Rusia și extinderea parteneriatelor cu autocrațiile din Asia Centrală, Ungaria subminează eforturile UE de securitate energetică și riscă să inspire politici similare în alte state membre, adâncind fragilitatea unității continentale.
Viktor Orbán ar putea deveni președintele Ungariei pentru a-și păstra puterea politică
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susține că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croația, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul președinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab și loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial, prin prelungirea mandatului prezidențial la cinci ani și extinderea atribuțiilor șefului statului, mai ales în domeniile politicii externe și securității. Viktor Orbán urmărește președinția pentru a controla Ungaria Potrivit lui Csaba, intenția premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influențeze decisiv direcția strategică a Ungariei din postura de președinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecție împotriva unor eventuale anchete și ar garanta menținerea controlului asupra instituțiilor cheie ale statului. Reacțiile analiștilor la scenariul Viktor Orbán – președinte al Ungariei Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florența, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidențial ar altera profund echilibrul instituțional. El compară scenariul cu o combinație între modelul rusesc, bazat pe putere prezidențială absolută, și cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziția. Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluții pentru a-și conserva poziția dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.