Ebola se extinde. Medicii se lovesc de neîncrederea oamenilor în existența virusului
Epidemia de Ebola din estul Republicii Democrate Congo continuă să se extindă, iar medicii implicați în răspunsul sanitar avertizează că teama comunităților, dezinformarea și insecuritatea complică eforturile de control al virusului. Potrivit datelor guvernamentale și ale Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au fost confirmate 321 de cazuri și 48 de decese în RD Congo. În Uganda vecină au fost confirmate cel puțin 15 cazuri și un deces, conform autorităților sanitare. Dr. Aymar Akilimali, medic specialist în boli infecțioase și responsabil de cercetare în cadrul Medical Research Circle din RD Congo, a declarat că virusul poate fi combătut prin supraveghere epidemiologică, diagnostic rapid, îngrijire clinică și măsuri preventive, însă răspunsul devine mult mai dificil în comunități marcate de frică și neîncredere. El a explicat că unii pacienți întârzie prezentarea la medic, unele persoane-contact sunt dificil de identificat, iar echipele sanitare au acces limitat în anumite zone. În unele comunități, a spus medicul, există persoane care nu cred că Ebola este reală și care încearcă să perturbe activitatea centrelor de răspuns sau să recupereze trupurile rudelor decedate. Centrele de tratament Ebola sunt strict monitorizate, iar personalul medical lucrează în echipament complet de protecție, în condiții dificile din cauza temperaturilor ridicate. Ministrul congolez al Comunicării, Patrick Muyaya, a afirmat anterior că cel puțin 125 de pacienți se află în astfel de centre. UNICEF avertizează, la rândul său, că frica și dezinformarea afectează eforturile de control, inclusiv prin rezistență față de decontaminare și reticență față de izolarea pacienților. Dr. Amédée Prosper Djiguimdé, șeful programelor de sănătate ale UNICEF în RD Congo, a declarat că organizația lucrează cu lideri locali și religioși, grupuri de femei, transportatori și personal medical pentru a transmite informații prin structuri de încredere din comunități. Pe lângă dificultățile medicale, răspunsul este îngreunat de conflictul armat, strămutările de populație, sărăcie și infrastructura sanitară fragilă. În unele zone, insecuritatea limitează accesul comunităților la servicii medicale și împiedică urmărirea rapidă a contactelor. Comitetul Internațional de Salvare a avertizat luni că doar aproximativ 20% dintre persoanele-contact sunt urmărite în prezent, ceea ce sugerează că amploarea epidemiei ar putea fi mai mare decât indică bilanțurile oficiale. În pofida presiunii, medicii locali rămân implicați în protejarea comunităților, iar Akilimali a afirmat că răspunsul actual beneficiază de mobilizarea rapidă a echipamentelor oferite de organizații internaționale și de strategii de supraveghere mai solide decât în epidemiile anterioare. Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Statele Unite vor relua colaborarea cu alianța globală pentru vaccinuri Gavi, în contextul epidemiei, după ce administrația Trump retrăsese anul trecut finanțarea pentru organizație.
OMS cere statelor să se pregătească pentru noi cazuri de hantavirus, după focarul de pe MV Hondius
Nava MV Hondius, care se deplasa din Argentina spre Capul Verde, a ajuns în centrul unei crize sanitare după moartea a trei pasageri. Bilanțul raportat a ajuns la 11 cazuri, dintre care 9 confirmate, potrivit Associated Press. Virusul implicat este varianta Andes, un tip de hantavirus care se transmite de obicei prin contact cu excremente de rozătoare, dar care poate fi transmis rar și între oameni, în condiții de contact apropiat. În Franța, o femeie de 65 de ani infectată după evacuarea de pe navă se află în stare critică la Spitalul Bichat din Paris. Medicii au anunțat că pacienta suferă de o formă severă, cu afectare cardiopulmonară, și este tratată cu un dispozitiv de susținere a funcției respiratorii, descris drept „plămân artificial”. Autoritățile spaniole au confirmat, la rândul lor, un caz de hantavirus la unul dintre cei 14 cetățeni spanioli evacuați de pe MV Hondius și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă febră ușoară și simptome respiratorii moderate, dar starea sa este stabilă. Tedros a explicat că noi îmbolnăviri sunt posibile din cauza perioadei lungi de incubație, estimată la șase-opt săptămâni, și a interacțiunilor dintre pasageri înainte ca măsurile de prevenție să fie aplicate pe navă. Șeful OMS a mulțumit Spaniei pentru „compasiunea și solidaritatea” arătate prin acceptarea navei în Tenerife, după ce autoritățile din Capul Verde refuzaseră acostarea. Pasagerii evacuați Peste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați din Tenerife duminică și luni, în cadrul unei operațiuni coordonate de autoritățile spaniole. Ultimii pasageri au fost repatriați către mai multe țări, unde urmează să rămână în carantină sau sub supraveghere medicală. Nava se îndreaptă acum spre Rotterdam, cu un echipaj redus și personal medical la bord, urmând să fie curățată și dezinfectată. În Regatul Unit, zece persoane din teritoriile britanice Saint Helena, Ascension și Tristan da Cunha urmează să fie aduse pentru izolare preventivă, după ce au fost identificate drept contacți ai persoanelor afectate. În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă după ce probe biologice de la un pacient infectat au fost manipulate fără procedurile speciale necesare, deși riscul de infectare este considerat scăzut. Ministrul francez al sănătății, Stéphanie Rist, a declarat că nu există deocamdată dovezi că tulpina de hantavirus ar fi suferit o mutație, însă secvențierea completă nu este încă finalizată. Specialiștii Institutului Pasteur au transmis că primele secvențe analizate sunt foarte asemănătoare, iar situația rămâne sub monitorizare strictă.
Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu
Peste 95% din populația adultă a lumii are în organism virusul Epstein-Barr. Acesta a fost clasificat de IARC – Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept un oncovirus de Grupul 1. De cele mai multe ori, sunt declanșate puține simptome, iar virusul este asociat cu boli grave doar în puține cazuri. Virusul Epstein-Barr este recunoscut drept „primul virus demonstrat că poate contribui la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer și, prin urmare, este clasificat ca și carcinogen de grupul unu”, scrie The Independent. Potrivit unor date recente, virusul ar contribui la dezvoltarea sclerozei multiple (SM). „Rezultatele noastre sugerează că boala ar putea fi vizată prin blocarea inflamației cerebrale asociate cu infecția cu EBV”, a precizat un oficial. Epstein-Barr, virusul de care nu scapi niciodată A fost efectuat un studiu asupra șoarecilor de laborator care aveau un sistem imunitar similar cu cel al oamenilor. Odată infectați, cercetătorii au constatat că celulele B pătrund în creier și atrag celulele T. „Împreună, aceste celule imunitare au provocat inflamații și leziuni cerebrale timpurii, similare cu ceea ce se crede că se întâmplă în stadiile inițiale ale SM. Când am folosit un medicament frecvent prescris pentru eliminarea celulelor B, numărul de celule T din creier a scăzut semnificativ, iar activarea imunitară a fost mult redusă”, a mai explicat oficialul. Virusul de care nu scapi niciodată. Peste 95% din populația adultă a lumii îl are în organism. Ce arată un studiu Cum se transmite virusul? Datele indică faptul că acest virus este contagios și este transmis în principal prin contactul cu fluidele corporale (îndeosebi salivă). Totodată, virusul Epstein-Barr se poate răspândi și prin intermediul obiectelor personale (căni, sticle, tacâmuri) și mai poate fi transmis prin sânge sau prin lichidul seminal. În principiu, copiii sunt asimptomatici. Simptomele apar mai frecent la adulți și adolescenți. „Boala sărutului” – mononucleoza este cea mai cunoscută boală provocată de virus. Autorul recomandă: La ce boli ai putea fi predispus în funcție de luna nașterii. Mare atenție, cei născuți în ianuarie și februarie Particulele din mochete, un pericol invizibil care provoacă astm, fibroză pulmonară și chiar cancer Cum este afectat creierul după Covid. Ce spun studiile Explozie de psihoze în rândul tinerilor. Persoanele născute după 2000 au risc cu 70% mai mare de schizofrenie Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate Cum debutează răceala și la ce simptom să fii atent Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Alertă privind o boală tropicală dureroasă care s-ar putea extinde în aproape toată Europa. România are deja un caz de infectare
Potrivit analizei publicate în revista științifică Journal of the Royal Society Interface, virusul chikungunya poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât se credea anterior. Această descoperire, combinată cu răspândirea țânțarului tigru (Aedes albopictus) în Europa, indică faptul că boala ar putea circula în mod constant între lunile iulie și august în mare parte a continentului și chiar din mai până în noiembrie în regiunile sudice, scrie 20minutos. La sfârșitul lunii ianurie, primul caz de acest fel a fost confirmat în România, potrivit lui Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Este vorba de un bărbat de 50 de ani. Virusul este mai adaptabil decât estimau specialiștii Studiul analizează modul în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în interiorul țânțarului, un factor esențial pentru transmiterea bolii. După ce insecta înțeapă o persoană infectată, virusul se dezvoltă în organismul acesteia și ajunge ulterior în saliva țânțarului, de unde poate infecta alte persoane. Pentru ca transmiterea să devină endemică, perioada de incubare trebuie să fie mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, iar cercetătorii arată că acest lucru este deja posibil în numeroase regiuni europene. Analiza, realizată de specialiști ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, se bazează pe date din 49 de studii anterioare. Rezultatele arată că virusul poate rămâne viabil chiar și la temperaturi de 13–14°C, mult sub pragul estimat anterior, de 16–18°C. Aceasta înseamnă că riscul de transmitere ar putea dura peste șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalia, Italia sau Grecia și între trei și cinci luni în state din Europa Centrală și Occidentală, inclusiv Franța, Germania, Belgia sau Elveția. Încălzirea globală schimbă harta bolilor Până recent, iernile reci europene au limitat răspândirea țânțarului tigru și a bolilor asociate acestuia, acestea fiind caracteristice mai ales zonelor tropicale și subtropicale. Însă încălzirea accelerată a climei europene a permis insectei să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni. În ultimii ani au fost deja raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar anul trecut Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri. Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat până acum Europa dispare treptat, ceea ce ar putea duce la focare tot mai frecvente în următorii ani. Ce este chikungunya și cât de periculoasă poate fi Boala a fost identificată pentru prima dată în Tanzania, în 1952, și infectează anual milioane de persoane în regiunile tropicale. Chikungunya provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni invalidante și pot persista luni sau chiar ani. În unele cazuri, mai ales la copii mici și vârstnici, infecția poate avea evoluții severe. Studiile arată că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare puternice chiar și la cinci ani după infectare.
Virusul mortal Nipah, din India și Bangladesh, sperie România. Ce spune dr. Florin Roșu: Gazda naturală a virusului este liliacul de fructe
Virusul mortal Nipah sperie România, după ce în Asia a determinat autoritățile din mai multe state să intensifice măsurile de prevenție. Focarele recente au localizat acest agent patogen extrem de periculos în India și Bangladesh, scrie Ziarul de Iași, dar comunitatea medicală de la noi urmărește cu atenție situația. Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, din Iași, a explicat cât de periculos este virusul Nipah și cum trebuie să ne protejăm. Potrivit dr. Florin Roșu, Nipah (NiV) este un virus ARN din familia Paramyxoviridae, genul Henipavirus. A fost descoperit în anul 1999, după o epidemie apărută în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) monitorizează strict situația din Asia, din cauza ratei ridicate de mortalitate și a lipsei unor tratamente sau vaccinuri specifice. „Gazda naturală a virusului este liliacul de fructe (genul Pteropus), cunoscut popular sub numele de «vulpea zburătoare». Virusul este prezent în saliva, urina și excrementele acestora. Spre deosebire de gazdele umane, liliecii nu prezintă simptome clinice, acționând ca un rezervor silențios în natură”, a explicat medicul Roșu. Transmiterea virusului la om se realizează prin contact direct cu secrețiile porcilor infectați sau ale altor animale domestice, prin consum de alimente contaminate (fructe sau sucuri), intrate în contact cu fluidele liliecilor infectați sau prin expunerea la secrețiile respiratorii sau la alte fluide corporale ale persoanelor infectate. La început, pacienții care sunt infectați cu virusul Nipah pot prezenta febră, dureri musculare, cefalee și simptome respiratorii, precum tusea sau dificultățile de respirație. „Ulterior, boala poate evolua către o fază neurologică, caracterizată prin encefalită acută, cu manifestări precum dezorientare, somnolență, convulsii și, în cazuri grave, comă. Chiar și în rândul supraviețuitorilor pot apărea sechele, sub forma unor tulburări neurologice persistente sau a unor recăderi manifestate prin encefalită tardivă”, a precizat dr. Roșu. Citește aici de ce această infecție este o provocare majoră pentru medici.
Controale amănunțite în aeroporturi din Asia după ce India anunță noi infecții cu virusul Nipah
Patru țări asiatice intensifică controale medicale în aeroporturi, după ce India a anunțat cazuri de infecții cu virusul Nipah, un virus zoonotic, identificat pentru prima oară în timpul unei epidemii din Malaezia în 1990, relatează The Independent. Ministerul Sănătății din India a confirmat marți că două cazuri de Nipah au fost identificate începând cu decembrie. Toate persoanele care au intrat în contact cu pacienții infectați au fost ulterior plasate în carantină și testate. Ministerul a raportat că au fost urmărite 196 de contacte, toate fiind testate negativ pentru virus, deși nu au fost publicate detalii specifice despre pacienți. NU există vaccin pentru Nipah „Situația este monitorizată constant și sunt luate toate măsurile necesare de sănătate publică”, a declarat ministerul. Nipah, un virus zoonotic identificat pentru prima dată în timpul unei epidemii din Malaezia în anii 1990 , se răspândește prin lilieci frugivori, porci și contactul uman. Nu există vaccin pentru acest virus, care poate provoca febră abundentă, convulsii și vărsături. Singurul tratament este îngrijirea de susținere pentru a controla complicațiile și a menține confortul pacienților. Conform OMS , virusul are o rată a mortalității estimată între 40% și 75%, ceea ce îl face mult mai mortal decât coronavirusul. Nu au fost raportate cazuri de virus în afara Indiei, dar mai multe țări asiatice au introdus sau au consolidat măsurile de screening pe aeroporturi ca măsură de precauție. Controale intensificate în Indonezia și Thailanda Indonezia și Thailanda au intensificat controalele pe aeroporturile principale, cu declarații de sănătate, verificări ale temperaturii și monitorizare vizuală a pasagerilor care sosesc. Departamentul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Thailanda a declarat că au fost instalate scanere termice la porțile de sosire pentru zborurile directe din Bengalul de Vest de pe aeroportul Suvarnabhumi din Bangkok . Ministerul Sănătății din Myanmar a sfătuit împotriva călătoriilor neesențiale în Bengalul de Vest și a îndemnat călătorii să solicite imediat asistență medicală dacă apar simptome în termen de 14 zile de la călătorie. Vietnam are practici stricte de siguranță Acesta a declarat că supravegherea febrei – protocol introdus în timpul pandemiei de COVID -19 pe aeroporturi – a fost intensificată pentru pasagerii care sosesc din India, fiind pregătită capacitatea de testare de laborator și materiale medicale. Ministerul Sănătății din Vietnam a îndemnat marți la practici stricte de siguranță alimentară și a cerut autorităților locale să intensifice monitorizarea la punctele de trecere a frontierei, la unitățile sanitare și în comunități, potrivit presei de stat. China a început evaluările de risc China a declarat că consolidează măsurile de prevenire a bolilor în zonele de frontieră. Presa de stat a relatat că autoritățile sanitare au început evaluările de risc și au îmbunătățit instruirea personalului medical, sporind în același timp capacitățile de monitorizare și testare. Focare anterioare de Nipah au fost raportate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007, în timp ce cazuri recente au fost detectate în mare parte în sudul statului Kerala . Un focar major în 2018 a ucis cel puțin 17 persoane în Kerala. Cum se transmite și cum se manifestă Virusul Nipah face parte din familia Paramyxoviridae și a fost identificat pentru prima dată în malaezia, în 1998. Se transmite de la animal la om și de la om la om. Cei mai eficace transmițători sunt liliecii fructivori, iar omul se poate contamina prin consumul unor fructe contaminate cu salivă de liliac, consum de sevă de palmier crudă și contact direct cu animalul infectat (porc, îîn special). De la om la om, se ia prin fluide corporale (salivă, secreții respiratorii, sânge), din spitale și în timpul îngrijirii membrilor de familie. Are o perioadă de incubație de 4 – 14 zile și se manifestă prin febră, dureri de cap intense, oboseală accentuată, dureri musculare, greață, vărsături. Are o evoluție severă: amețeli, confuzie, dezorientare, pierderea stării de conștiență, comă. Rata de mortalitate este între 40 și 75%.
Viața creată în laborator a făcut un salt important
Viața creată în laborator a făcut un salt important, deoarece oamenii de știință folosesc inteligența artificială pentru a crea un virus nou, nemaiîntâlnit până acum, anunță Daily Mail. Virusul, numit Evo–Φ2147, a fost creat de la zero folosind noi tehnologii care ar putea revoluționa cursul evoluției. Cu doar 11 gene, față de cele 200.000 din genomul uman, virusul se numără printre cele mai simple forme de viață. Cu toate acestea, oamenii de știință cred că aceleași instrumente ar putea crea într-o zi organisme vii întregi. Sau, ar putea readuce la viață specii dispărute de mult timp. Creat pentru a ucide E. Coli Virusul artificial a fost creat special pentru a ucide bacteria potențial mortală E. Coli. Pe baza unui virus sălbatic cunoscut pentru infectarea bacteriilor, oamenii de știință au folosit un instrument AI numit Evo2 pentru a crea 285 de viruși de la zero. Deși doar 16 au putut ataca E. Coli, cei mai de succes au fost cu 25% mai rapizi în uciderea bacteriilor decât variantele sălbatice. „Evoluția naturală are un coautor” Descoperirea provine din munca oamenilor de știință de la un start-up condus de omul de știință britanic și antreprenorul Dr. Adrian Woolfson. „În ultimii 4 miliarde de ani, toată viața de pe Pământ a evoluat prin procesul de încercare și eroare al evoluției darwiniene prin selecție naturală, care nu are niciun fel de previziune sau intenție”, a declarat Dr. Woolfson. „Evoluția naturală are acum un coautor. Acest coautor, capacitatea emergentă a tehnologiilor de proiectare și construcție a genomului bazate pe IA, are potențialul de a coexista cu evoluția naturală”, a adăugat el. Cum funcționează tehnologia Acest lucru a fost posibil datorită dezvoltării simultane a două tehnologii: IA care poate scrie cod genetic și noi instrumente pentru asamblarea genelor în laborator. Instrumentul IA Evo2 este foarte asemănător cu chatbot-urile ChatGPT și Grok. Evo2 a fost antrenat pe nouă trilioane de „perechi de baze” – literele A, C, T și G individuale care constituie materialul de bază al ADN-ului – pentru a învăța cum sunt asamblate genele. Asta permite Evo2 să creeze coduri complet noi pentru organisme care nu au existat niciodată, special concepute pentru a se potrivi cerințelor „designerului lor”. Tehnologia Sidewinder În același timp, oamenii de știință au creat și o nouă metodă de „asamblare” a genomurilor artificiale, cunoscută sub numele de Sidewinder. Dr. Kaihang Wang, inventatorul tehnologiei, compară Sidewinder cu adăugarea de numere de pagină la fragmentele rupte ale unei cărți. Datorită acestei noi tehnologii, oamenii de știință pot crea secvențe lungi de ADN în laborator cu o precizie de 100.000 de ori mai mare. Acest lucru ar putea face construirea genomurilor artificiale de 1.000 de ori mai ieftină și de 1.000 de ori mai rapidă. Lupta împotriva rezistenței la antibiotice Dr. Samuel King și Dr. Brian Hie, co-creatorii noului virus, au scris: „Rezistența bacteriană la antibiotice reprezintă una dintre cele mai presante provocări ale medicinei moderne, infecțiile rezistente ucigând anual sute de mii de oameni sau chiar mai mulți”. „Am vrut să vedem dacă într-o zi vom putea proiecta terapii cu fagi care să fie rezistente la evoluția bacteriană”, au adăugat ei. Aplicații viitoare În viitor, cercetătorii speră că aceste tehnologii vor putea fi utilizate pentru a crea tratamente antibacteriene sau pentru a accelera proiectarea și producția de vaccinuri. Cu toate acestea, experții au sugerat anterior că utilizarea IA are potențialul de a accelera producția de arme biologice, precum și de medicamente. Observatorul Riscurilor Existențiale consideră că o epidemie proiectată de IA este unul dintre cele mai mari cinci riscuri cu care se confruntă lumea. Pentru a evita utilizarea acestor noi instrumente în scopuri periculoase, cercetătorii au eliminat în mod specific din datele de antrenare exemple care ar putea învăța IA cum să creeze agenți patogeni umani.
Ce este virusul sincițial respirator: simptome, tratament și cum îl deosebești de o simplă răceală
Deși simptomele sunt de obicei ușoare, ele pot fi mai severe la persoanele vulnerabile, cum ar fi sugarii, vârstnicii sau persoanele cu afecțiuni medicale grave. În general, acest virus se transmite prin particule aeropurtate sau prin atingerea suprafețelor contaminate cu microorganismul, scrie El Economista. Virusul sincițial respirator (RSV) este foarte frecvent la copiii mici; de fapt, aproape toți copiii de doi ani contractează această boală, cu o incidență maximă între toamnă și primăvară. Simptomele includ congestie nazală, pierderea poftei de mâncare, tuse, strănut frecvent, febră mare și respirație șuierătoare. Deși aceste simptome nu apar de obicei toate odată, ci se dezvoltă în etape succesive, diagnosticul se bazează pe ele. Ca majoritatea infecțiilor, acestea dispar de obicei de la sine în decurs de o săptămână sau două, iar tratamentul constă în administrarea de medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi analgezice sau antitusive. Hidratarea adecvată este esențială pentru a scurta durata infecției. Cum se poate preveni În ceea ce privește prevenirea, imunizarea sau vaccinarea împotriva acestui virus este cea mai răspândită și eficientă metodă. Unele țări organizează campanii de vaccinare împotriva RSV, mai întâi la copii și apoi la adulții care aparțin grupurilor de risc. În plus, spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței, evitarea contactului strâns cu persoanele infectate cu acest virus și acoperirea gurii și a nasului atunci când tușești sau strănuturi sunt câteva dintre măsurile preventive de bază. În orice caz, aceste informații nu trebuie să înlocuiască niciodată sfatul unui medic. Dacă ai îndoieli sau nelămuriri, cel mai bine este să consulți un profesionist din domeniul sănătății. Care sunt simptomele infecției cu virusul sincițial respirator La debut, simptomele infecției cu virusul sincițial respirator pot fi asemănătoare cu cele ale unei răceli și pot include: febră ușoară, scurgere de secreții nazale, tuse uscată, durere în gât, durere de cap, ușoară. În formele severe, infecția se poate răspândi la tractul respirator inferior, cauzând infecții grave, precum pneumonia sau bronșiolita. Iată cum îldeosebești de o răceală În aceste cazuri, simptomele pot include: febră, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare (wheezing), scăderea apetitului alimentar, iritabilitate sau oboseală neobișnuită culoarea albăstruie a pielii.
Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Măsuri de tip COVID-19, luate pentru noul virus din China. Chikungunya se răspândește rapid
Oficiali chinezi au declarat presei: „Autoritățile sanitare din provincia Guangdong, în sudul Chinei, duc un război împotriva țânțarilor, ca răspuns la o epidemie de virus Chikungunya, care a îmbolnăvit mii de persoane cu febră, erupții cutanate și dureri articulare inexplicabile în ultima lună.” Pentru a combate boala, China a implementat protocoale masive, inspirate din perioada COVID, într-o campanie considerată „război împotriva țânțarilor” menită să oprească răspândirea focarului din Guangdong. Astfel de măsuri de amploare nu au mai fost văzute de la lockdown-urile din timpul pandemiei. Interesant este că unele dintre strategiile actuale depășesc ceea ce s-a făcut în perioada COVID. Campania implică folosirea dronelor, introducerea de prădători naturali care vizează populațiile de țânțari și fumigații extinse. Până acum, în provincia Guangdong au fost raportate aproximativ 7.000 de cazuri. Chikungunya nu a provocat încă decese. Chikungunya este o boală virală transmisă la oameni prin înțepătura unor specii specifice de țânțari, precum Aedes aegypti și Aedes albopictus. Apare frecvent în sezonul ploios, când mediul devine propice pentru reproducerea țânțarilor. Deși focarul actual este real în China, astfel de epidemii sunt mai frecvente în Asia de Sud și de Sud-Est, precum și în anumite regiuni din Africa. Un simptom distinctiv al Chikungunya este durerea articulară severă și rigiditatea care afectează mâinile, încheieturile, gleznele și genunchii. Pacienții pot avea dureri musculare, oboseală, slăbiciune generală și erupții roșii pe față sau membre. Simptomele apar, de obicei, între 3 și 7 zile de la infectare. În prezent nu există un vaccin împotriva Chikungunya. Virusul s-a răspândit deja în mai multe regiuni din Africa, inclusiv Madagascar, Somalia și Kenya, și dă semne de extindere. India se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut, în special din cauza sezonului musonic. Din mai, Franța a raportat 800 de cazuri, iar Italia a confirmat și ea infecții.