De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Ieșitul în frig nu provoacă răceala, spun specialiștii. De ce ne îmbolnăvim mai des iarna
Ieșitul afară pe vreme rece nu provoacă direct răceala, contrar unui mit larg răspândit. Potrivit profesorului John Tregoning, imunolog la Imperial College London, legătura dintre frig și infecțiile respiratorii este mai degrabă una de coincidență, nu de cauzalitate. Principalul motiv pentru care răcelile și virozele sunt mai frecvente iarna ține de comportamentul oamenilor, scrie The Guardian. În lunile reci, activitățile se mută în interior, în spații mai slab ventilate, unde contactul apropiat favorizează transmiterea virusurilor. Datele din perioada pandemiei de Covid-19 arată clar acest lucru: multe virusuri respiratorii aproape au dispărut în timpul lockdown-urilor, când interacțiunile sociale au fost limitate. Lumina ultravioletă din sezonul cald joacă și ea un rol minor, deoarece poate inactiva virusurile din aer. În schimb, iarna, lipsa soarelui și aerul rece favorizează supraviețuirea acestora. Specialiștii subliniază însă că frigul extrem poate slăbi organismul, mai ales dacă este asociat cu epuizare și pierderi de energie, ceea ce poate crește riscul de infecție. De asemenea, unele virusuri, precum rinovirusurile, se dezvoltă ușor mai bine la temperaturi scăzute, iar răspunsul imunitar al organismului este puțin mai slab în aer rece. Chiar și așa, frigul nu este cauza principală a îmbolnăvirilor. Cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vaccinarea împotriva gripei și a altor virusuri respiratorii de sezon. Potrivit specialiștilor, vaccinurile nu doar reduc riscul de infecție, ci pot preveni și complicații grave, inclusiv probleme cardiovasculare.