Ministrul de Finanţe la Washington: România mizează pe investiții strategice în energie, infrastructură și tehnologie
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, se află în perioada 11-13 septembrie 2025, într-o vizită de lucru la Washington D.C., Statele Unite ale Americii, cu scopul „de a consolida dialogul economic şi financiar cu partenerii americani şi de a atrage noi investitori în sectoare-cheie pentru România, cum ar fi: energia, infrastructura sau tehnologie.” Agenda vizitei cuprinde întâlniri cu reprezentanţi ai mediului financiar-bancar, cu instituţii guvernamentale şi cu potenţiali investitori. „Vizita la Washington D.C. are o miză strategică, fiind un pas esenţial în cultivarea unor relaţii solide cu administraţia americană şi cu principalii actori financiari de pe Wall Street. Prin acest dialog direct şi substanţial, ne propunem să prezentăm oportunităţile de investiţii şi să consolidăm încrederea partenerilor noştri americani. Atragerea de investiţii pe termen lung şi consolidarea cooperării economice bilaterale sunt piloni fundamentali pentru dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Suntem încrezători că această misiune va deschide noi căi de finanţare şi va contribui la creşterea economică a României,” a subliniat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor. Totodată, programul cuprinde discuţii cu mari finanţatori americani, interesaţi de oportunităţile de investiţii pe care le oferă economia românească. Obiectivul principal al acestor întâlniri este alinierea obiectivelor strategice de investiţii ale României cu interesele şi resursele marilor instituţii financiare. De asemenea, agenda include întâlniri cu Departamentul de Comerţ al SUA. Aceste discuţii vizează explorarea modalităţilor prin care România poate accesa resurse importante pentru dezvoltare şi proiecte de investiţii, bazate pe o cooperare bilaterală solidă. Întãrirea parteneriatului economic cu Statele Unite este crucială pentru securitatea României pe termen lung, iar vizita ministrului Nazare subliniază importanţa strategică a cooperării bilaterale în contextul economic actual, au precizat reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Rogobete: România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR, Galațiul este exemplu de performanță
Potrivit ministrului Sănătății, unitățile medicale din Galați au primit peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR. „România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Vizite la mai multe unități medicale din oraș Ministrul Sănătății a fost pe șantierul viitorului spital din orașul Tecuci construit în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați. De asemenea, ministrul a vizitat Spitalul Clinic Județean „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Cuvioasă Parascheva”, toate din orașul Galați. „Fapte, nu vorbe. La Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale. La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii Sf. Ioan – investițiile sunt aproape finalizate. La Spitalul Municipal Anton Cincu Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne. Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți. Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare. Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a transmis ministrul Sănătății. În unitățile menționate, în ultimii ani s-au făcut investiții importante, atât în modernizarea și construirea unor clădiri, cât și în dotarea cu aparate performante, unele unice în România.
Președintele Nicușor Dan efectuează o vizită oficială în Austria: întâlniri politice, economice și culturale
Președintele României va mai avea întâlniri cu Cancelarul Federal Christian Stocker și va susține un discurs în fața oamenilor de afaceri reuniți în cadrul Summitului Salzburg 2025. De asemenea, președintele României este invitat de onoare al Președintelui Federal Alexander Van der Bellen la Festivalul de la Salzburg, un eveniment cultural de referință. „Vizita în Austria oferă ocazia dinamizării dialogului bilateral în plan politic, dar și economic, urmând a fi pus accentul pe creșterea investițiilor reciproce, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de dezvoltare economică. Austria este, în prezent, unul din principalii investitori străini în România, cu prezențe semnificative în domenii-cheie precum energia, serviciile bancare, infrastructura, agricultura, și este, totodată, și un important partener comercial. De asemenea, vor fi discutate și aspectele legate de comunitatea românească din Austria, bine integrată în societatea austriacă, de cooperarea în domeniul afacerilor interne, al educației și al culturii”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit sursei citate, strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării rămâne un pilon al coordonării dintre cele două state în plan regional, cu obiective menite să aprofundeze coeziunea între statele riverane și să promoveze mai susținut proiectele comune de interes transfrontalier, inclusiv în ceea ce privește conectivitatea, protecția mediului și dezvoltarea sustenabilă. În discuții vor fi mai abordate temele de actualitate de pe agenda europeană, în principal propunerile Comisiei Europene privind cadrul financiar multianual post-2027, migrația și sprijinul pentru procesul de extindere, atât cu statele din Balcanii de Vest, cât și cu Republica Moldova și Ucraina.
Ministrul de Externe Oana Țoiu, vizită fulger la Chișinău. Președintele Maia Sandu și omologul Popșoi pe agenda întâlnirii
Oana Ţoiu, efectuează, marţi, o vizită de lucru în Republica Moldova la invitaţia omologului său de la Chişinău, Mihai Popşoi, alături de care va susţine o conferinţă de presă. Țoiu urmează să fie primită şi de şefa statului, Maia Sandu, precum şi de premierul Dorin Recean. Presa speculează că așa-zisul caz Ceban, primarul din Chișinău și politicianul moldovean interzis în Uniunea Europenă are o pondere în această întâlnire, dar conform surselor, miza este mult mai mare. Aceasta este prima vizită oficială la Chişinău a noii şefe a diplomaţiei române, Oana Ţoiu. Agenda vizitei include întrevederi cu ministrul afacerilor externe, Mihai Popşoi, care are rang de vicepremier, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, şi cu prim-ministrul Dorin Recean, potrivit unui comunicat al MAE de la Chişinău. După întrevederea de la Ministerul Afacerilor Externe, miniştrii Mihai Popşoi şi Oana-Silvia Ţoiu vor susţine o conferinţă de presă comună. Evenimentul va avea loc începând cu ora 9:10. Cazul Ceban, o problemă minoră Vizita, remarcă NewsMaker, are loc la scurt timp după ce, recent, primarul Chişinăului, Ion Ceban, a primit interdicţie de intrare în România şi în spaţiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani. El a anunţat, luni, că intenţionează să o dea în judecată pe Oana Ţoiu, în urma declaraţiilor acesteia legate de decizia de a-i restricţiona accesul în România. „O să vedem cum poate fi atacată în instanţa de judecată pentru prostiile pe care le-a vorbit în spaţiul public şi manipulările de-a dreptul halucinante, repet, pe care le-a transmis dumneaei în acest sens”, a declarat Ion Ceban în cadrul şedinţei Primăriei de luni, 21 iulie. Ministrul de externe de la Bucureşti a declarat săptămâna trecută că decizia de a-i interzice primarului Chişinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autorităţile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse. Ea a reiterat că decizia prin care Ceban şi încă doi cetăţeni moldoveni au primit interdicţie de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din raţiuni care ţin de siguranţa naţională”. Ceban a negat afirmaţiile Oanei Ţoiu, solicitând probe care să i le confirme. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus el. Duminică, Oana Ţoiu a replicat într-o emisiune TV că România „nu este datoare” să ofere explicaţii primarului de la Chişinău cu privire la interdicţia acestuia de a intra pe teritoriul ţării, întrucât nu este cetăţean român. Şefa diplomaţiei a menţionat că edilul va primi, totuşi, un răspuns de la instituţia abilitată, în acest caz fiind vorba de Serviciul Român de Informaţii. Ceban a calificat luni aceste declaraţii potrivit cărora „România nu este datoare” să ofere explicaţii drept „halucinante” şi „absurde”. Potrivit lui Ceban, declaraţiile lui Ţoiu încalcă toate normele diplomatice şi de protocol.
Emmanuel Macron merge marți în prima vizită oficială la Londra a unui președinte francez după Brexit
Vizita de trei zile a lui Macron este plină de întâlniri pe probleme economice și politice, dar prima zi este dedicată ceremoniilor, potrivit Reuters. Prințul William și soția sa, Kate, îi vor întâmpina pe Emmanuel Macron și pe soția sa, Brigitte, pe un aeroport militar din Londra. Apoi îi vor însoți la Windsor, unde vor fi întâmpinați oficial de Rege și Regină. La castel vor fi trase salve de tun. Ulterior, oaspeții și gazdele vor călători cu trăsura pe străzile din Windsor, vor participa la o paradă militară și vor lua prânzul la castel. Marți după-amiază, Macron se va întoarce la Londra pentru a se adresa parlamentarilor britanici. Ziua se va încheia cu o cină de stat la Castelul Windsor, care va include discursuri ale Regelui și ale lui Macron în fața a aproximativ 150 de invitați. Miercuri, premierul Keir Starmer îl va primi pe Macron la Downing Street Cei doi vor discuta, printre altele, despre cum să oprească fluxul de migranți din Canalul Mânecii. Joi, Starmer și Macron vor găzdui un summit Marea Britanie-Franța pentru a discuta alte probleme bilaterale și despre cum să sprijine Ucraina. Cele două părți ar putea anunța, de asemenea, o cooperare în domeniul nuclear. Programul foarte încărcat al vizitei subliniază dorința părților de a strânge legăturile. Precedenta vizită de stat în Marea Britanie a unui președinte francez a avut loc în 2008. Atunci, Nicolas Sarkozy a fost oaspetele Reginei Elisabeta.