Putin și liderul Kazahstanului se întâlnesc la Moscova pentru discuții despre sancțiunile americane asupra petrolului
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, se vor întâlni marți și miercuri la Moscova. Cei doi lideri vor discuta despre proiecte de gaze și despre efectele sancțiunilor americane impuse companiilor petroliere din Rusia, a anunțat Kremlinul, scrie Reuters. Dmitri Peskov a spus că Vladimir Putin vrea să afle și detalii despre întâlnirile pe care Tokayev și alți lideri din Asia Centrală le-au avut cu președintele american Donald Trump la Washington, săptămâna trecută. „Dacă președintele Kazahstanului consideră necesar să-l informeze pe președintele nostru despre conținutul contactelor pe care le-a avut la Washington, desigur că acest lucru va fi extrem de interesant pentru partea rusă”, a spus Peskov. Sancțiunile americane, pe lista de discuții Întrebat dacă Putin și Tokayev vor vorbi despre impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor Lukoil și Rosneft, Peskov a făcut câteva completări importante pe subiect. „Cooperarea noastră comercială și economică cu Kazahstanul este foarte complexă. Acoperă practic fiecare domeniu posibil de cooperare.”, a spus Peskov. „Prin urmare, toate domeniile de cooperare vor fi discutate în detaliu, fără excepție”, a adăugat el. Lukoil și Rosneft au fost sancționate luna trecută de administrația Trump, după ce discuțiile pentru pacea din Ucraina s-au blocat. Ambele companii au investiții importante în Kazahstan, care este o țară bogată în resurse energetice ce exportă cea mai mare parte a petrolului prin Rusia. Lukoil are acțiuni în zăcămintele Tengiz și Karachaganak, exploatări gestionate de mari companii occidentale.
Orbán afirmă că o întâlnire între Putin și Trump la Budapesta ar putea avea loc în câteva zile
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pentru publicația Magyar Nemzet că o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta ar putea avea loc „în câteva zile”, de îndată ce ambele vor rezolva câteva „probleme”. Premierul Ungariei se întâlnește vineri la Washington cu președintele Donald Trump, în cadrul unui summit bilateral, în care Orban speră să obțină exceptarea Ungariei de la sancțiunile impuse de SUA cu privire la importul de gaze rusești. Viktor Orban ar dori să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să accepte invitația de a veni la Budapesta. Având în vedere alegerile parlamentare programate în Ungaria în aprilie, o astfel de vizită a președintelui SUA i-ar oferi lui Orban un impuls politic major, transmite publicația Magyar Nemzet. „Adevărata valoare a unei alianțe constă în colaborări concrete, cu cât are în spate mai multe acțiuni comune, cu atât este mai puternică, iar alianța americano-ungară este una dintre acestea, a declarat premierul Viktor Orbán la emisiunea matinală a postului de radio Kossuth, înainte de summit-ul cu președintele american Donald Trump de la Washington. Viktor Orban: „Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite” „În 2016, țara noastră a primit o mare confirmare când Donald Trump a devenit președintele SUA, care a ajuns la o realizare similară. Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite. Acest lucru s-a încheiat în acest an, când Donald Trump a preluat din nou funcția de președinte”, a mai precizat premierul Viktor Orban. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Încă un moment RATAT în plan extern! România, din nou, FĂRĂ REACȚIE, de data asta în scandalul global „Lukoil”. În timp ce TOȚI vecinii noștri caută soluții DE URGENȚĂ la sancțiunile americane, România este paralizată de indecizie politică. Președintele Nicușor Dan așteaptă să decidă ALȚII pentru noi Trump îl refuză în premieră pe Orban: nu-l lasă să cumpere PETROL din Rusia. “Nu l-am lăsat, deși a cerut, este prietenul meu” Summitul Trump – Putin de la Budapesta, oficial ANULAT. Moscova respinge condițiile SUA pentru pace în Ucraina
Racheta rusă Oreshnik intră în producție de serie, afirmă Putin
Rusia a început producția în serie a rachetei balistice cu rază medie de acțiune (IRBM) Oreshnik, a declarat, marți, președintele Vladimir Putin. Anunțul vine la aproape un an după ce Putin a promis în decembrie 2024 că va începe producția în serie a rachetelor Oreshnik „în viitorul apropiat”. Vorbind la o ceremonie de premiere în onoarea dezvoltatorilor rachetei rusești Burevestnik și a dronei subacvatice Poseidon, Putin a lăudat starea tehnologiei de apărare a Rusiei și a spus că serializarea rachetei Oreshnik este în curs de desfășurare. „Am dezvoltat și am desfășurat sistemul de rachete cu rază medie de acțiune Oreshnik, am început producția în serie și am echipat rachetele noastre balistice intercontinentale și rachetele lansate de pe submarine cu sisteme moderne de rachete antibalistice”, a spus el. Rusia a desfășurat pentru prima dată racheta experimentală Oreshnik în timpul unui atac asupra orașului ucrainean Dnipro, pe 21 noiembrie, despre care Putin a spus că a fost o represalie pentru utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune ale SUA și Regatului Unit împotriva teritoriului rus, scrie The Kyiv Independent. Oreshnik este proiectată să transporte arme nucleare, deși Putin a spus că nu era înarmată cu o ogivă nucleară în timpul atacului asupra Dnipro. Putin a afirmat în 2024 că Oreshnik era o invenție nouă care poate călători cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și nu poate fi interceptată de sistemele occidentale de apărare aeriană, o afirmație respinsă de Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că Rusia este capabilă să producă până la șase rachete Oreshnik pe an. Președintele a raportat că forțele ucrainene au distrus o rachetă balistică Oreshnik în Rusia în vara anului 2024. În discursul său de marți, Putin s-a lăudat și cu capacitățile așa-numitelor „superarme” ale Rusiei, printre care se numără sistemele Burevestnik, Poseidon, Avangard și Sarmat. El a afirmat că racheta de croazieră cu armament nuclear Burevestnik are o „rază de acțiune nelimitată” care „depășește toate sistemele de rachete cunoscute din lume”. Putin a mai spus că, în timpul recentelor teste Burevestnik din 21 octombrie, Rusia „nu a interferat” cu o navă de recunoaștere NATO din zonă, o ilustrare a pretinsei precizie ridicate de țintire a armei. Președintele Rusiei a afirmat apoi că racheta balistică intercontinentală (ICBM) Sarmat a Rusiei va fi testată în condiții de luptă în acest an și va intra în „serviciul de luptă” în 2026. „Toate planurile noastre de creare a sistemelor avansate de armament, de dezvoltare a complexului industrial de apărare și de dotare a armatei și marinei ruse cu echipamente și arme moderne sunt îndeplinite”, a spus el. Putin a mai transmis că Rusia „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Donald Tusk: Zelenski este pregătit să lupte împotriva Rusiei pentru încă doi sau trei ani
Potrivit premierului polonez, mărturisirea a fost făcută de Zelenski în timpul celei mai recente conversații dintre cei doi oficiali. „Nu am nicio îndoială că Ucraina va supraviețui ca stat independent. Acum, întrebarea principală este câte victime vom avea. Președintele Zelenskyy mi-a spus, (n.r. –joi), că speră ca războiul să nu dureze zece ani, dar că Ucraina este pregătită să lupte încă doi, trei ani”, a declarat Tusk, pentru The Sunday Times. Tusk a adăugat că invazia la scară largă lansată de Rusia este dăunătoare pentru economia Rusiei, dar destabilizarea internă l-ar face pe Vladimir Putin să devină mult mai agresiv. „Rușii se află într-o situație foarte dificilă (n.r. – din punct de vedere economic). Înseamnă asta că putem spune că suntem învingători? Deloc. Ei au un mare avantaj față de Occident, și în special față de Europa: sunt gata să lupte” a declarat Tusk. Anterior, premierul Poloniei, Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să pună presiune pentru ca Ucraina să cedeze teritorii Federației Ruse. „Niciunul dintre noi nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în ceea ce privește concesii teritoriale. Ar trebui să exercităm cu toții presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta agresiunea. Concilierea nu a fost niciodată o cale către o pace justă și durabilă”, a declarat Tusk.
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
Diana Șoșoacă, invitată de Prietenii Rusiei, vorbeşte despre Zelenski. Noi declarații controversate
În cadrul intervenţiei sale, Șoșoacă a relatat că l-ar fi împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să susţină un discurs în Parlamentul României, când acesta a vizitat țara în octombrie 2023, afirmând: „Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele!”. De asemenea, europarlamentara s-a lăudat cu o întrevedere pe care ar fi avut-o cu preşedintele Vladimir Putin, la un eveniment dedicat aniversării a 20 de ani de la lansarea postului de propagandă rusesc Russia Today. „Am intrat în politică ca avocat de 30 de ani, mereu împotriva sistemului, mereu apărându-i pe cei oprimaţi de sistem”, a susţinut ea. Vorbind despre situaţia minorităţii române din Ucraina, Șoșoacă a afirmat: „Avem peste un milion de români. Nu au voie să vorbească în limba română, nu au voie să se roage, le este interzisă ortodoxia. (…) Dacă îndrăznește să vină în Parlamentul meu, îi rup picioarele! … De ce spun parlamentul meu? Deoarece Constituţia României spune că noi parlamentarii suntem reprezentanţii poporului român”. Mai mult, a arătat că „În Parlament aveam harta României Mari şi strigam «Dă-ne înapoi teritoriile ocupate, piticule dansator!»”. Totodată, în intervenţia sa, Șoșoacă a acuzat Biserica Ortodoxă Română că „a pactizat cu puterea politică” pe timpul pandemiei de COVID-19 (2020-2022), referindu-se la închiderea bisericilor în noaptea de Înviere. „Lumina era adusă acasă de poliţie şi dată în mâna noastră cu mănuşi negre de plastic… dar Biserica Ortodoxă Română a clacat în faţa puterii globaliste şi a ales să ne trădeze”.
Răspunsul oficialilor întrebaţi de ce Trump se va întâlni cu Putin la Budapesta: Mama ta a ales
Casa Albă a atras atenţia şi a stârnit controverse după ce doi oficiali ai Preşedinţiei americane au răspuns cu o remarcă surprinzătoare atunci când au fost întrebaţi despre summitul preşedintelui american Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta. Trump a anunţat că va avea o altă întâlnire cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, de data aceasta la Budapesta, Ungaria, acelaşi oraş în care, în urmă cu trei decenii, Rusia s-a angajat să nu invadeze Ucraina în schimbul acceptului Kievului de a renunţa la armele sale nucleare. Când reporterul HuffPost a întrebat cine a ales locaţia pentru viitoarea întâlnire a lui Trump cu Putin, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a răspuns: „Mama ta a ales-o”. Şi directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a venit şi el cu acelaşi răspuns: „Mama ta”, scrie The Independent. Reporterul a întrebat-o apoi pe Leavitt dacă i se pare amuzant răspunsul pe care îl oferise, ceea ce a stârnit şi mai multă nemulţumire din partea purtătoarei de cuvânt. „Mi se pare amuzant că te consideri de fapt un jurnalist. Eşti o persoană de extremă stânga pe care nimeni nu o ia în serios, nici măcar colegii tăi din presă, dar pur şi simplu nu-ţi spun asta în faţă. Nu-mi trimite mesaje cu întrebările tale părtinitoare şi absurde”, a răspuns ea. The Independent a contactat Casa Albă pentru a întreba dacă aceasta este un răspuns potrivit, iar purtătorul de cuvânt Taylor Rogers a răspuns că acesta a fost „mai mult decât potrivit”. „Persoana care a primit aceste mesaje nu este un reporter adevărat, ci un activist democrat. Prin urmare, răspunsul pe care l-au primit a fost mai mult decât potrivit. Echipa de presă a Casei Albe preia şi răspunde la sute de solicitări serioase în fiecare zi din partea reporterilor reali, nu avem timp de pierdut cu atacuri partizane”, a spus Rogers. Cheung a redistribuit, de asemenea, o postare X despre schimbul de replici vineri după-amiază, dar nu a făcut niciun comentariu suplimentar.