Kim Jong Un, mesaj de susținere pentru Putin: Sunt mândru de relația cu Rusia
Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând Moscovei trupe și armament. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană, n.r.) și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune”, a declarat Kim Jong Un, potrivit unui comunicat al agenției de stat KCNA, citat de Le Figaro. Liderul nord-coreean și-a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, spunând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit de faptul că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe liderul nord-coreean că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un eventual calendar al desfășurării. Marți, Zelenski a afirmat, de asemenea, că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. Liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, în special în ceea ce privește sistemele de apărare antiaeriană. Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns.
Rusia elimină ultima opțiune anti-război de pe buletinul de vot. Partidul Yabloko, exclus de la alegeri
Hotărârea a fost luată în urma unei acțiuni introduse de partidul naționalist pro-Kremlin Roblina, arată The Guardian. Instanța a decis retragerea întregii liste federale de candidați Yabloko pentru alegerile pentru Duma de Stat. Decizia afectează una dintre ultimele formațiuni liberale care mai funcționează în Rusia și care nu susține politica Kremlinului față de Ucraina. Ultima opțiune anti-război dispare de pe buletinele de vot Yabloko intenționează să conteste hotărârea. Liderul formațiunii, Nikolai Rîbakov, a declarat că aproximativ 40 de activiști ai partidului sunt în prezent vizați de anchete sau proceduri penale pentru pozițiile lor împotriva războiului. Aproximativ 100 de susținători ai partidului, majoritatea tineri, s-au adunat în fața Curții Supreme după pronunțarea deciziei și au scandat „Rușine!”. „Shame!”: Yabloko supporters in Russia chant in front of the court after the stunning decision to withdraw the party from the elections pic.twitter.com/0oyKzZ2sI9 — PPN – PulsePoint News (@wogoa1) August 10, 2026 Potrivit sursei citate, numeroși adversari ai lui Vladimir Putin se află în închisoare, în exil sau au murit. Practic, Yabloko a rămas una dintre puținele formațiuni politice care exprimă public o poziție liberală și critică față de război. Rîbakov a fost, la rândul său, amendat și împiedicat să candideze după ce a publicat o fotografie cu opozantul Aleksei Navalnîi. Adjunctul său, Maxim Kruglov, a fost condamnat în iunie la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale. Situația este cu atât mai importantă cu cât sondaje independente citate de sursă indică faptul că majoritatea rușilor susțin negocierile de pace cu Ucraina. Rusia accelerează producția de rachete În paralel cu restrângerea spațiului politic intern, Rusia își consolidează capacitățile militare. Generalul-maior Vadîm Skibițki, unul dintre oficialii de rang înalt ai serviciului de informații militare ucrainean GUR, susține că Rusia a accelerat dezvoltarea sistemului său de comunicații prin satelit Rassvet, conceput ca alternativă la Starlink. Potrivit acestuia, 16 sateliți Rassvet se află deja pe orbită. Rusia intenționează să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 și la 924 până în 2035. Skibițki avertizează că un sistem complet ar putea oferi Moscovei capacități similare cu Starlink, folosit de Ucraina inclusiv pentru comunicațiile militare și operațiunile cu drone. În același timp, oficialul ucrainean susține că Rusia și-a atins deja în primele șapte luni ale anului obiectivele anuale de producție pentru rachetele Zircon și Oniks și că producția totală de rachete pentru 2026 depășește cu 10%-20% țintele stabilite. Atacuri asupra Ucrainei și infrastructurii ruse Noile informații vin după o serie de atacuri intense. În orașul ucrainean Zaporojie, cinci persoane au fost ucise și aproximativ 20 au fost rănite în urma unor atacuri rusești cu rachete și bombe aeriene. La Kiev, un depozit dintr-un cartier central a fost cuprins de flăcări după un atac cu rachete, iar o persoană a fost rănită. Atac cu rachete Oreșnik asupra Kievului. Sursă foto: Telegram Ігор Клименко | МВС Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile în interiorul Rusiei. O dronă ucraineană a lovit rafinăria Taneco din Nijnekamsk, la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera ucraineană. Autoritățile ruse au anunțat că cel puțin 13 persoane au murit. Într-o evoluție cu implicații directe pentru regiune, Ucraina analizează și posibilitatea transportării cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova către portul Constanța. Kievul ar solicita o reducere de 50% a costurilor de transport pe teritoriul Moldovei, iar un astfel de coridor ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile Ucrainei, potrivit sursei citate.
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor
Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Putin l-a sunat pe Trump
Președintele rus l-a sunat sâmbătă pe liderul SUA, Donald Trump, Vladimir Putin felicitându-l cu ocazia celebrării Zilei Independenței Americii. Cei doi președinți au abordat o serie de subiecte cheie pe agenda geopolitică, precum starea economiei și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Șeful Americii și-a luat chiar un angajament important, relatează presa americană. Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon timp de o oră și jumătate. Potrivit RIA Kremlinpool, discuția a fost „una de afaceri și constructivă”. Reprezentanții Kremlinului au anunțat că Putin i-a felicitat pe Trump și pe americani cu ocazia Zilei Independenței SUA. Cei doi au discutat și despre crizele actuale, inclusiv despre războiul din Ucraina. Putin i-a prezentat lui Trump propria versiune a evoluției de pe front. Acesta i-a spus liderului de la Casa Albă că militarii ruși „avansează constant, eliberând o localitate după alta”. Rusia vrea să se implice în stabilizarea crizei din Orientul Mijlociu De asemenea, președintele rus a reiterat ideea implicării Rusiei în „asistența practică pentru stabilizarea situației din Orientul Mijlociu”. De cealaltă parte, relatează CNN, omologul său american a invocat aspectele economice, remarcând „perspectivele colosale” de cooperare dintre Rusia și SUA, care se vor deschide odată cu încheierea războiului din Ucraina. Credit Image: © Iranian Army Office via ZUMA Press Wire Potrivit presei americane, a fost cea de-a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. „S-a centrat pe afaceri și a fost destul de constructivă”, a precizat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe marginea discuției din 4 iulie. Ce a promis Trump legat de războiul din Ucraina Șeful diplomației de la Kremlin a mai comentat că președintele american „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita cea mai rapidă metodă de încetare a ostilităților” dintre Ucraina și Federația Rusă. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov „Partea rusă a subliniat încă o dată preferința pentru o rezolvare politică și diplomatică a conflictului”, a completat Lavrov. Putin și-a reînnoit invitația ca Trump să-i facă o vizită La final, liderii Rusiei și SUA au convenit să aibă o nouă conversație telefonică în curând. Totodată, Putin i-a reamintit lui Trump că are o invitație valabilă de a vizita Rusia. Pe de altă parte, mai notează CNN, și președintele ucrainean a purtat „o discuție telefonică foarte bună” cu Donald Trump, sâmbătă. „Există șanse reale să punem capăt acestui război, iar aportul Americii este decisiv”, a declarat Volodimir Zelenski.
Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat, spune ministrul de Externe al Ucrainei
„Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Șeful ucrainean al Externelor a precizat că „situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. „Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, atrage atenția Sybiha. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei, dar că intensitatea acestor sancțiuni impuse va crește. „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”, afirmă Sybiha. Ministrul ucrainean al Externelor a reiterat că Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua”. „Rusia va fi totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”, a scris Sybiha. Refuzul lui Putin de a accepta pacea va duce la înăsprirea sancțiunilor Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea” ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”, afirmând și că aduce după sine o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat un semnal fără precedent. Acesta a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă, în care a cuprins, pe larg, efectele războiului, atât în Rusia, cât și în Ucraina, solicitându-i totodată o întâlnire lui Putin, în vederea începerii negocierilor unui acord de pace. Cu toate acestea, vineri, Vladimir Putin a refuzat oferta propusă de Zelenski, în cadrul unor declarații la Forumul Economic Internațional de la Stankt Petersburg, afirmând că refuză întâlnirea până când ceea ce el numește „condiții” solicitate de Rusia nu vor fi îndeplinite de președintele Ucraiean. La puțin timp după declarațiile lui Putin, Zelenski a afirmat că „Mosscova alege din nou războiul”, criticând „reacția slabă” a omologului rus.
Război în Ucraina, ziua 1.562. Răspunsul consilierului lui Putin la scrisoarea trimisă de Zelenski: Poate veni în orice moment la Moscova
Războiul din Ucraina a intrat, vineri, 5 iunie 2026, în a 1562-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o primă replică la scrisoarea deschisă adresată de Volodimir Zelenski, prin care liderul de la Kiev cere să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului îl invită pe șeful statului ucrainean la Moscova. Putin nu a văzut scrisoarea lui Zelenski „Zelenski poate veni în orice moment la Moscova”, dacă vrea să se vadă cu Vladimir Putin, a transmis Dmitri Peskov, drept răspuns la scrisoarea acestuia. Mai departe, Peskov a adăugat că președintele Federației Ruse nu a văzut încă scrisoarea respectivă, prin care Zelenski cere o întâlnire directă pentru a negocia încheierea războiului. Joi, pe fondul mai multor zile de bomnbardamente ruse devastatoare, Volodimir Zelenski i-a propus o întâlnire lui Putin, într-o scrisoare deschisă. El a sugerat și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Redactată pe un ton tăios, chiar amenințător, scrisoarea a fost catalogată de presa internațională drept extrem de „provocatoare”. „Ucraina propune încetarea acestui război prin intermediul unui contact direct între dumneavoastră și noi. Propun o întâlnire. Propun să stabilim o dată clară pentru această întâlnire. Ucraina este pregătită pentru un armistițiu complet pe durata negocierilor. Linia de front de astăzi este linia de unde trebuie să înceapă diplomația”, a notat Zelenski în scrisoare. În cazul unui refuz, liderul ucrainean l-a amenințat direct pe Vladimir Putin: „Va trebui să lupte pentru propria supraviețuire dacă nu pune capăt războiului”. Joi, Putin s-a întâlnit cu jurnaliștii străini acreditați la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Președintele rus a răspuns la mai multe întrebări, discutând inclusiv despre atingerea obiectivelor în cadrul „misiunii speciale militare” din Ucraina sau reluarea livrărilor de gaze către Germania. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
Președintele Rusiei anunț- surpriză: „Războiul din Ucraina se apropie de sfârșit”. Ce spune de negocieri
„Situația de pe câmpul de luptă dă Rusiei dreptul să spună că conflictul se apropie de sfârșit”, a declarat Putin. Putin a spus că a făcut declarația privind apropierea sfârșitului conflictului din Ucraina bazat pe situația de pe câmpul de luptă. Exact politica UE a dus la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, a declarat Putin citat de Interfax. „Ar fi imprudent să numim termene concrete pentru sfârșitul operațiunii speciale în condițiile luptelor”, a declarat Putin. Forțele armate ale Rusiei avansează zilnic pe toate fronturile, a declarat Putin. „Contactele cu Ucraina sunt menținute, dar nu au loc negocieri. Federația Rusă este pregătită pentru negocieri privind Ucraina și nu refuză să le inițieze.Federația Rusă a încercat întotdeauna să rezolve conflictul din Ucraina în mod pașnic și dorește să facă acest lucru și acum”, a declarat președintele Rusiei. Rusia are mijloacele necesare pentru a nimici pe toți cei care vor să distrugă bazele de pe teritoriul său, a declarat Putin. Rusia nu numește negociatori pentru Uniunea Europeană, este o chestiune care ține de UE însăși, a subliniat președintele Federației Ruse.
CTP atacă decizia Federației Europene de Gimnastică. Putin la paralele inegale
Federaţia Europeană de Gimnastică a ridicat sancţiunile împotriva sportivilor din Rusia şi Belarus, astfel că aceștia concura sub drapel național şi imn. Decizia forului de profil de pe Bătrânul Continent este atacată virulent de către reputatul jurnalist Cristian Tudor Popescu (n.r. – CTP), atât timp cât armata lui Vladimir Putin și-a întețit atacurile asupra Ucrainei, amenințările asupra Europei continuă și ele, iar „setea de sânge a hoardei ruso-mongole e tot nestăvilită”. CTP dă de pământ cu decizia FEG. „Stupiditate maximă” Urmând exemplul Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (n.r. – World Gymnastics), Federaţia Europeană de profil a ridicat și sancţiunile împuse sportivilor din Rusia şi Belarus, astfel că aceștia concura cu efect imediat sub drapel național şi imn. Decizia forului european este aspru criticată de CTP, cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin a ordonat zilele trecute un nou atac devastator asupra Ucrainei, omorând copii, femei, bătrâni, în timp ce amenințările asupra Europei continuă și ele, iar „setea de sânge a hoardei ruso-mongole e nestăvilită”. Și pentru ce, se întreabă cunoscutul jurnalit? Pentru ca sportivii ruși nu merită să sufere? Atunci de ce au mai fost impuse respectivele sancțiuni? Iar acum de ce sunt ridicate? asta în timp ce sportivii ucraineni suferă mult mai mult, unii dintre ei find chiar uciși în război! CTP este de părere la final că i se pare o „stupiditate maximă” că FEG poate să creadă că astfel îl va sensibiliza pe Vladimir Putin. „Putin la paralele inegale. Federația Europeană de Gimnastică a ridicat interdicțiile pentru sportivii ruși și belaruși. Atât gimnastele, cât și gimnaștii, vor putea concura cu imn și steag. Se pune întrebarea: de ce? Rusia și Belarus sunt aceleași. Putin și Lukașenko așijderea, dacă nu mai rău decât în 2022. Armata Roșie și-a întețit atacurile în valuri asupra civililor și clădirilor publice din Ucraina, omorând copii, femei, bătrâni. Setea de sânge a hoardei ruso-mongole e tot nestăvilită. Uniunea Europeană nu a suprimat sancțiunile economico-financiare asupra bandei lui Putin, ba dimpotrivă. Amenințările Kremlinului, inclusiv nucleare, la adresa Europei continuă. Și atunci? Care ar fi justificarea desfășurării drapelului și imnului imperial pe arenele lumii? Pentru că sportivii ruși nu merită să sufere? Atunci, de ce au mai fost impuse sancțiunile, de vreme ce acum sunt ridicate? Sportivii ucraineni nu suferă, unii fiind chiar uciși? Mi se pare de o stupiditate maximă din partea FEG să creadă că poate așa îl vor îmbuna pe Putin…” a scris CTP pe pagina sa de Facebook.