Mesajul lui Putin pentru extremiștii din Europa: Nu trebuie să dezmembrăm UE, se va destrăma singură
Mesajul a fost transmis joi, în timpul unui discurs susținut la Clubul Valdai. „Țările europene de top au o poziție mai agresivă față de Rusia decât Statele Unite”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Nexta, adăugând că „nu trebuie să dezmembrăm UE, ea se va destrăma singură”. Președintele rus a alternat amenințările cu promisiunile, lansând noi mesaje forțelor pro-ruse din Europa. Vladimir Putin a promis că toate companiile europene își vor recupera activele din Rusia într-un „scenariu favorabil”. Totodată, Putin a spus că nu ar fi împotriva restabilirii relațiilor cu UE, fără condiții preliminare. Ascensiunea forțelor politice de extremă dreaptă și populiste din Europa Europa se confruntă cu o ascensiune a forțelor politice de extremă dreaptă și populiste. Acestea promovează un discurs virulent anti-UE și militează pentru o relaxare a sancțiunilor sau chiar pentru o apropiere de Rusia. Aceste formațiuni sunt grupate în Parlamentul European în alianțe precum Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN). Cele mai influente partide din această categorie sunt cele din Ungaria, Slovacia și Cehia deoarece au ajuns la guvernare. În țări importante din UE, partide extremiste eurosceptice și cu simpatii sau legături cu Rusia ar putea câștiga alegerile parlamentare. Este vorba despre AfD din Germania și RN din Franța, dar și de FPÖ din Austria. Curente asemănătoare se mai găsesc în România și Bulgaria. Totuși, nu toată extrema dreaptă din Europa sprijină Rusia. Partide precum Fratelli d’Italia (Giorgia Meloni-Italia) și PiS (Polonia) sunt profund conservatoare, dar rămân pro-NATO și anti-Rusia, susținând militar Ucraina. Ce este Clubul Valdai Clubul Valdai este un forum de discuții și un centru de analiză fondat în 2004. Vladimir Putin susține frecvent discursuri importante la acest forum, unde face declarații de politică externă și critică țările occidentale. Altfel spus, Clubul de discuții Valdai este folosit de Kremlin ca instrument de „soft power” pentru a influența elita vestică și a transmite mesaje externe.
General polonez: Rusia nu poate invada NATO, dar escaladează constant prin operațiuni hibride
Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz. Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO. Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO. Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței. „În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul. Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. „Asta ar însemna activarea Articolului 5” Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”. Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5. „Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței. Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv. „Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el. Coridorul Suwałki, un punct sensibil Generalul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki. Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO. Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO. El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.
Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Putin transferă activele unui grup american familiei liderului cecen, reales duminică
Președintele rus a semnat luni un decret prin care activele din Rusia ale grupului american Aptar, producător de articole din plastic și ambalaje, trec sub administrarea temporară a companiei H&N, condusă de Yakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadîrov, potrivit Current Time. Până în 2023, Yakub Zakriev a fost vicepremier al Ceceniei și ministru al Agriculturii. 200 de milioane de dolari și 400 de mașini dispărute H&N este noua denumire a fostei afaceri a grupului francez Danone din Rusia. După retragerea Danone de pe piața rusă, în 2023, afacerea a fost preluată de autoritățile ruse, iar Yakub Zakriev a ajuns la conducerea acesteia. Compania funcționează în prezent sub marca „Logika Moloka”. Potrivit presei ruse independente, după ce fosta afacere Danone a ajuns sub conducerea nepotului lui Kadîrov, din companie ar fi fost deturnate 200 de milioane de dolari și ar fi dispărut 400 de automobile. Alte companii occidentale, trecute sub administrare rusă Transferul activelor Aptar nu este un caz izolat. Vladimir Putin a preluat și în alte situații controlul asupra activelor din Rusia ale unor companii occidentale, plasându-le sub administrarea unor entități rusești. Pe 17 septembrie, activele Nestlé, Auchan și Lemana Pro, fostul Leroy Merlin, au fost trecute sub administrarea temporară a L.E.V. Management, o companie rusă cu sediul la Moscova, condusă de Andrei Kraiushkin, fost oficial de rang înalt al Ministerului rus de Interne. Kadîrov, reales cu 99,85% din voturi Transferul activelor Aptar a avut loc imediat după realegerea lui Ramzan Kadîrov în fruntea Ceceniei, cu 99,85% din voturi. Kadîrov, candidat din partea partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin, conduce Cecenia din 2007. La scrutinul precedent, din 2021, obținuse 99,7% din voturi. De-a lungul timpului, liderul cecen și-a numit mai multe rude în funcții importante ale administrației. Cecenia este o republică autonomă din Caucazul de Nord, aflată în sudul Rusiei, la granița cu Georgia. Regiunea are o importanță strategică pentru Kremlin, iar Ramzan Kadîrov o conduce cu o largă autonomie internă, în schimbul loialității sale față de Vladimir Putin.
Persona non-grata! Prima țară care l-a INTERZIS după apariția pro-Putin în reclama electorală
Letonia i-a interzis lui Alexander Ovechkin, superstarul NHL și căpitanul echipei Washington Capitals, intrarea în țară, din cauza apariției sale într-un spot publicitar pentru partidul politic al președintelui rus Vladimir Putin, aliniat guvernului. Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei a anunțat joi, într-un comunicat, că Ovechkin și Umar Kremlev, un administrator sportiv și om de afaceri rus, au fost adăugați pe lista persoanelor indezirabile, în conformitate cu legislația sa privind imigrația. Interdicția este pe termen nedeterminat. Ovechkin, ținta criticilor cu privire la relațiile sale cu Putin Ovechkin, 39 de ani, s-a născut la Moscova în 1985, cu doar şase ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi şi-a început cariera la clubul Dinamo Moscova. Cel mai bun marcator din istoria NHL a fost din nou ținta criticilor cu privire la relațiile sale cu Putin, după ce a apărut într-un spot electoral pentru partidul „Rusia Unită”, înaintea alegerilor pentru Duma de Stat. Ovechkin nu vorbește în spotul de 32 de secunde și este văzut stând alături de mai multe alte vedete și personalități ruse în spatele ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care spune: „Când suntem uniți, suntem invincibili”, un slogan al partidului „Rusia Unită”. Înainte de anunțul Letoniei, Ovechkin a abordat direct subiectul videoclipului joi, în cadrul Zilei Anuale a Presei organizate de Capitals, care a marcat începutul cantonamentului de pregătire înaintea sezonului NHL, afirmând că este rus și că intenționează să locuiască acolo odată ce își va încheia cariera în NHL. „Sunt pentru pace și iubire și sper că totul va fi bine”, a spus el, potrivit upi.com. „Sunt rus și îmi susțin țara” El a declarat că i s-a cerut să apară în spotul publicitar și a acceptat fără ezitare, deoarece „sunt rus și îmi susțin țara”. Ovechkin este cunoscut pentru relația strânsă pe care o întreține cu Putin, care apare în fotografia de profil de pe contul de Instagram al hocheistului. De-a lungul carierei sale de 22 de sezoane în NHL, Ovechkin l-a susținut public pe Putin. În 2014, după ce Rusia a invadat și a anexat Peninsula Crimeea din Ucraina, Ovechkin a postat online o fotografie în sprijinul unei campanii a Kremlinului pe rețelele sociale, care susținea ofensiva militară a Rusiei. Apoi, în noiembrie 2017, Ovechkin a lansat „PutinTeam” pentru a susține campania prezidențială a lui Putin din 2018. În ciuda sprijinului acordat lui Putin, Ovechkin a susținut în continuare că este doar un jucător de hochei. În urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, Ovechkin a declarat reporterilor pe 25 februarie: „Nu mă ocup de politică, sunt sportiv și am spus că sper ca totul să se rezolve curând. În acest moment, este o situație tristă pentru ambele părți”. Portarul Dominik Hasek, membru al Hall of Fame-ului NHL și critic vocal al lui Ovechkin – care a afirmat că a primit amenințări cu moartea din cauza criticilor aduse jucătorului de pe flancul stâng – a întrebat cum vor reacționa Statele Unite, Canada și NHL la recenta apariție a lui Ovechkin într-un spot publicitar politic. „Cuvintele sale despre pace și iubire sunt în contradicție flagrantă cu acțiunile sale, prin urmare, nimeni nu-l poate crede”, a declarat Hasek într-o postare pe rețelele sociale, ca răspuns la conferința de presă a lui Ovechkin.
Legendarul sportiv apare într-un clip electoral al Rusiei Unite și reaprinde controversa privind legăturile sale cu Vladimir Putin
Alexander Ovechkin (40 de ani), cel mai bun marcator din istoria NHL, prestigioasa competiție de hochei pe gheață care se desfășoară în Statele Unite ale Americii, a devenit protagonistul unui nou scandal monstru. Asta după ce a acceptat să apară într-un clip electoral al partidului controlat de Vladimir Putin. Între 18 și 20 septembrie, în Rusia au loc primele alegeri parlamentare de la declanșarea războiului cu Ucraina. Peste 111 milioane de persoane au drept de vot, motiv pentru care scrutinul a fost extins pe toată durata weekend-ului. De asemenea, s-a luat decizia ca votul electronic să fie permis. Inclusiv președintele a optat pentru această variantă, direct din biroul său de la Kremlin. Hocheistul Alexander Ovechkin a apărut într-un videoclip electoral al partidului controlat de Vladimir Putin În videoclipul respectiv, Ovechkin, care evoluează pentru Washington Capitals, apare alături de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și una dintre figurile importante din partidul Rusia Unită. Mai pot fi observați prim-vicepreședintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, Viaceslav Nikonov, directorul general adjunct al Roscosmos, Serghei Krikalev, actorul Vladimir Mașkov, cântăreața Tatiana Kurtukova, dar și redactorul-șef al publicației Russia Today, Margarita Simonyan. Putin’s United Russia party has released a new election campaign video featuring record breaking NHL superstar Alexander Ovechkin alongside FM Sergey Lavrov, and other prominent Russians ahead of this week’s State Duma elections. https://t.co/BIhZlFAKDN — Brian McDonald (@BrianMcDonaldIE) September 14, 2026 Gestul hocheistului nu face altceva decât să alimenteze zvonurile privind legătura sa cu Vladimir Putin. În plus, i-a adus o serie de critici, inclusiv din partea unei alte legende a sportului. „Toți cei din această fotografie au ales să sprijine oficial războiul imperialist al Rusiei în Ucraina. Printre ei se numără jucătorul de hochei Alexander Ovechkin și fostul căpitan al căpitanul echipei naționale, Viaceslav Fetisov. Din cauza fiecăruia dintre ei, mulți ucraineni și ruși vor fi uciși”, a răbufnit Dominik Hasek, fostul mare portar ceh, dublu câștigător al Cupei Stanley, prin intermediul unei rețele de socializare. În schimb, reprezentanții clubului din Washington DC au preferat să adopte un ton rezervat: „Alex Ovechkin este un cetățean rus care locuiește la Moscova cu familia în extrasezon și va locui acolo după retragere. În această vară, în timp ce se afla în Rusia, țara sa i-a cerut să participe la o campanie video. Fiind sportivul cu cea mai lungă experiență din Washington și un pilon al comunității, atenția lui și a noastră se îndreaptă spre sezonul care urmează și a impactului continuu pe care îl are asupra hocheiului orașul nostru”. Răspunsul lui Ovechkin: „Sunt rus și îmi susțin țara” Pus la zid pentru spotul electoral, Alexander Ovechkin a precizat că a acceptat propunerea din dorința de a-și susține țara. Totodată, s-a declarat un militant pentru pace și a vorbit despre dorința de a locui în țara natală după ce va pune capăt carierei. „Sunt rus și îmi susțin țara. Sunt pentru pace și iubire și sper că în lume nu contează cine ești. Sper că toată lumea înțelege asta, că toată lumea vrea pace și că toată lumea speră că totul va fi bine în lume. Imediat ce nu voi mai juca hochei, probabil că voi rămâne acolo. Voi locui acolo, copiii mei vor locui acolo, familia mea. Sunt pentru pace şi iubire şi sper că totul va fi bine”, a spus el.
Emisarul lui Putin face campanie pentru AfD înaintea unui scrutin important din Germania
Alegătorii din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, din nord-estul Germaniei, vor alege un nou parlament regional, într-o cursă strânsă între AfD și Partidul Social-Democrat (SPD) al actualului premier regional Manuela Schwesig, scrie agenția dpa. „Mecklenburg-Pomerania Occidentală va prospera din nou atunci când gazul accesibil și sigur prin Nord Stream va reveni, prin colaborarea cu AfD”, a scris sâmbătă pe platforma X Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus Vladimir Putin pentru cooperare economică internațională. „Facturi mai mici la energie, mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare”, a adăugat el. AfD vrea reluarea livrărilor de gaze rusești Vladimir Putin a declarat anterior că Rusia este pregătită să reia livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 2, dacă sunt ridicate sancțiunile. „Gata cu sinuciderea energetică și industrială a Germaniei”, a scris Dmitriev, răspunzând unei postări a copreședintei AfD, Alice Weidel, care cerea o schimbare politică în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Dmitriev este, de asemenea, unul dintre principalii negociatori ai lui Putin în discuțiile cu Statele Unite care au ca scop încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Deși Putin a vorbit în repetate rânduri în termeni pozitivi despre AfD, Moscova neagă că s-ar amesteca în alegerile din alte țări. Discuții pentru o întâlnire între AfD și emisarul Kremlinului AfD a cerut reluarea livrărilor de gaz rusesc către Germania, argumentând că energia rusească mai ieftină ar fi benefică pentru economia germană. Alegerile regionale de duminică nu vor avea însă un efect direct asupra acestei chestiuni. Gazul rusesc livrat prin conducte face obiectul sancțiunilor Uniunii Europene. Mesajul emisarului lui Putin vine la doar o zi după ce Reuters a relatat că Dmitriev și conducerea AfD au început pregătirile pentru o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie 2027 și care ar urma să vizeze reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania. Cel mai recent sondaj realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, publicat vineri, arată o cursă extrem de strânsă în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. SPD, partidul premierului regional Manuela Schwesig, este cotat cu 37%, iar AfD cu 36%. Die Linke ar obține 9%, CDU 6%, Verzii 5%, iar BSW 4%.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
AfD vrea reluarea gazului rusesc în Germania. Liderii partidului pregătesc o întâlnire cu emisarul lui Putin pentru discuții despre Nord Stream
Discuțiile vizează o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie și evidențiază relațiile apropiate dintre Moscova și Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Reuters. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, precum și copreședinții AfD Alice Weidel și Tino Chrupalla, a declarat una dintre surse, Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia. Discuții despre reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace. Organizatorii speră ca la discuții să participe reprezentanți ai AfD, Rusiei și Statelor Unite, a declarat una dintre surse. Printre variantele luate în calcul pentru găzduirea reuniunii se numără Israelul, Emiratele Arabe Unite și India. Într-un interviu acordat Reuters în luna iunie, Weidel a susținut încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea sprijini economia germană aflată în dificultate. Dmitriev a participat luna aceasta, la Moscova, la o întâlnire cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Organizatorii speră ca Witkoff și Kushner să participe și la discuțiile privind gazele rusești. Una dintre temele întâlnirii ar urma să fie posibila redeschidere a gazoductelor Nord Stream, potrivit sursei. Un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Orice astfel de întâlnire ar avea în principal o valoare simbolică, deoarece AfD nu se află la guvernare. Pregătirile pentru reuniune arată însă presiunea tot mai mare asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale continuă să refuze colaborarea cu AfD, în timp ce formațiunea câștigă tot mai mult sprijin electoral. Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi gazoductelor Nord Stream, grav avariate în exploziile din septembrie 2022. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina însă o opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților săi, mai ales în Europa de Est. Critici din CDU față de reluarea importurilor de gaze rusești Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a declarat că o astfel de întâlnire ar putea încuraja și vocile din interiorul formațiunii sale care susțin reluarea achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, a spus Kiesewetter. Una dintre surse a declarat că AfD speră ca întâlnirea să arate că partidul poate juca un rol și în politica externă și, în același timp, să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. Relația cu Rusia are o importanță aparte în estul Germaniei, care s-a aflat sub influență sovietică până la căderea Zidului Berlinului. Mulți locuitori din est au o atitudine mai favorabilă față de Rusia și sunt mai critici față de Statele Unite, principalul garant militar al Germaniei.