Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Jurnalistă germană, infiltrată în rețeaua Kremlinului
O jurnalistă germană a realizat un experiment jurnalistic în cadrul căruia și-a creat o identitate falsă și s-a prezentat online drept admiratoare a președintelui rus Vladimir Putin. În câteva luni, contul a atras persoane care i-au propus să îndeplinească diverse sarcini în Germania, inclusiv fotografierea unor obiective și colectarea de informații despre persoane și organizații. Experimentul jurnalistei Angelic Geray s-a încheiat după ce aceasta și-a dezvăluit identitatea și a primit amenințări cu moartea, conform Nexta. Jurnalista și-a creat identitatea falsă „Kația” Angelic Geray a administrat timp de câteva luni un cont de social media sub numele de „Kația”. Pentru a fi credibilă în rolul pe care și l-a asumat, jurnalista s-a prezentat drept susținătoare a lui Vladimir Putin și a publicat inclusiv videoclipuri în care apărea steagul Rusiei. Scopul experimentului a fost identificarea mecanismelor prin care sunt atrași și recrutați potențiali agenți pentru operațiuni în Germania. Nu a durat mult până când contul a început să primească mesaje de la persoane necunoscute. Primele sarcini: fotografii, urmăriri și colectarea de date Persoanele care au contactat-o i-au cerut jurnalistei să îndeplinească mai multe sarcini aparent simple. Printre solicitări s-au numărat fotografierea unor obiective din Germania, urmărirea unor persoane asociate partidului CDU, a unor angajați din companii de armament și a unor membri ai unor organizații neguvernamentale. De asemenea, i s-a cerut să colecteze date personale despre angajații instituțiilor și organizațiilor vizate. Experimentul ar fi arătat astfel cum o persoană care se prezintă drept simpatizantă a Rusiei poate fi abordată gradual și poate primi sarcini cu un nivel din ce în ce mai ridicat de risc. Cum ar fi fost recrutați „agenții ocazionali” Potrivit informațiilor obținute în cadrul experimentului, recrutarea începe adesea cu activități simple, pentru care executanții primesc sume mici de bani. „Agenții ocazionali” ar putea fi puși inițial să facă o fotografie, să ridice un colet sau să obțină o cartelă SIM. Ulterior, sarcinile ar deveni mai serioase. Comunicarea s-ar desfășura în principal prin Telegram, iar fiecare persoană implicată ar cunoaște doar o parte a operațiunii. Metoda limitează informațiile deținute de fiecare participant și face mai dificilă identificarea întregii structuri din spatele unei operațiuni. Un politician german a contactat contul fals Contul „Kația” a fost contactat și de politicianul german Jovica Jović, membru al Alianței Sarah Wagenknecht (BSW). Potrivit Nexta, Jović i-a oferit jurnalistei sfaturi privind dezvoltarea canalului și i-ar fi sugerat să filmeze un videoclip în care dansează pe steagul NATO. Politicianul a fost întrebat dacă are legături cu serviciile secrete ruse, iar acesta ar fi răspuns că, „teoretic”, nu știe nimic, dar „practic, știe multe”. Experimentul s-a încheiat cu amenințări cu moartea La finalul investigației, Angelic Geray și-a dezvăluit adevărata identitate și a făcut publice informațiile obținute în timpul experimentului. Dezvăluirea nu a rămas fără consecințe, întrucât persoane necunoscute i-ar fi transmis jurnalistei amenințări cu moartea.
Mister. Reprezentanții Kremlinului anunță că Vladimir Putin se pregătește pentru un apel misterios” internațional
Președintele Rusiei, Vladimir Putin se pregătește pentru un „apel misterios” internațional. Potrivit Nexta, anunțul a fost făcut marți de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Discuția misterioasă va avea loc în a doua parte a zilei, a mai spus Peskov. El a refuzat să spună cu cine va vorbi Putin. Singura indicație este că președintele Rusiei va purta o convorbire telefonică cu un lider străin. Interlocutorul ar putea fi Trump Dmitri Peskov a fost întrebat dacă Putin intenționează să vorbească cu Trump. El a răspuns că numele interlocutorului va fi făcut cunoscut în timp util. Istoria discuțiilor Trump-Putin Trump și Putin au avut numeroase discuții telefonice și câteva întâlniri în timpul celor două mandate ale liderului american. După revenirea lui Trump la Casa Albă, ei au vorbit de mai multe ori, în special despre războiul din Ucraina. În august 2026 cei doi s-au întâlnit în Alaska. În aprilie 2026, Trump și Putin au vorbit la telefon despre criza din Orientul Mijlociu și războiul din Iran. Contextul unei discuții importante Trump-Putin O eventuală discuție Trump-Putin va avea loc după ce emisarii speciali ai liderului american, Jared Kushner și Steve Witkoff, s-au întors dintr-o misiune diplomatică la Kiev și Moscova. Unele surse spun că Donald Trump va discuta prima dată cu președintele rus Vladimir Putin, urmând ca apoi să aibă o conversație cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
Emisarii lui Trump au ajuns la Kiev direct după negocierile cu Putin. Zelenski: Vrem să aducem mai aproape sfârșitul războiului
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24. Witkoff și Kushner au venit cu trenul din Polonia Cei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană. La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului. Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”. Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție” Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite. „Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale. Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război. „Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă. Noi atacuri în timp ce negocierile se intensifică Demersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite. La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod. Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
Vladimir Putin s-a urcat în Dacia Rusiei și le-a înghețat zâmbetul: Vă era frică…
Președintele Rusiei, Vladimir Putin (73 de ani), s-a ocupat personal de testarea noului Volga K50 în timpul unei vizite efectuate la Institutul Auto din Nijni Novgorod. În timp ce conducea, liderul de la Kremlin a făcut comentarii despre reacția muncitorilor. Aceștia s-au dat la o parte când au observat cine stătea în spatele volanului. Camerele au înregistrat conversația dintre Putin și însoțitoarea sa. Glumețul Vladimir Putin: „Au crezut că este un începător la volan” Președintele rus a analizat unitățile de producție, a semnat pe capota unei mașini, apoi a luat loc pe scaunul șoferului și și-a expus părerea. „Cum vă simțiți la volan?”, a întrebat pasagera. Putin a răspuns în următorul mod: „Este confortabil. Este foarte confortabil”. Apoi, femeia din dreapta a lansat o indicație, iar șeful de la Moscova a făcut o glumă despre muncitorii care îl urmăreau: „Vă era frică. Au crezut că este un novice la volan”. După ce pasagera a transmis că autovehiculul „se conduce foarte lin”, fiind „extrem de silențios”, Vladimir Putin a venit cu o confirmare: „Așa este. De asemenea, este foarte confortabil în interior”. Mașini asamblate în fostele fabrici Volkswagen Președintele Rusiei a evaluat întreaga gamă a mărcii. Mașinile sunt asamblate în fostele fabrici Volkswagen din Nijni Novgorod. Vânzările au început în iunie 2026, iar oferta cuprinde două crossover-uri, K50 și K40, plus modelul C50. K50, mașina testată de către Vladimir Putin, e vârful de lance. Potrivit presei din Serbia, acest model îmbină „tehnologia modernă cu tradiția industriei auto din Rusia” și a fost creat în colaborare cu producătorul chinez Geely. Putin și a sa Lada În urmă cu doi ani, Vladimir Putin, la acea vreme proaspăt candidat pentru un nou mandat, își făcea publică declarația de avere, în conformitate cu prevederile legale. În ceea ce privește proprietățile, el deținea atunci un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg și un garaj de 18 metri pătrați în același oraș. E greu de crezut, totuși, că Putin a indicat tot. Datele publicate de către Comisia Electorală arătau că liderul de la Kremlin avea și două mașini GAZ M21 din 1960, respectiv 1965, produse sub licență Ford, o Lada 2121, dar și o remorcă sovietică tip SCRIF, care poate fi folosită ca mini-rulotă. Între cele declarate se număra și un cont în care Vladimir Putin reușise să depună peste 40 de milioane de ruble. CITEȘTE ȘI: „Soția secretă” a lui Vladimir Putin e de nerecunoscut. Cum arată după ce a slăbit: „Fața nu pare naturală”
Expert american: Avantajul militar s-a schimbat în favoarea Ucrainei. Ce îl îngrijorează pe Putin
Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”. Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei. „Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar. Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în război Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană. Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală. Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale. În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare. Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea Ucrainei Generalul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta. Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați. Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiul Speculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală. Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație. Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează. Războiul a intrat în al cincilea an Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii. Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei. În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului. Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.
Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei
Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Kim Jong Un, mesaj de susținere pentru Putin: Sunt mândru de relația cu Rusia
Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând Moscovei trupe și armament. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană, n.r.) și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune”, a declarat Kim Jong Un, potrivit unui comunicat al agenției de stat KCNA, citat de Le Figaro. Liderul nord-coreean și-a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, spunând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit de faptul că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe liderul nord-coreean că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un eventual calendar al desfășurării. Marți, Zelenski a afirmat, de asemenea, că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. Liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, în special în ceea ce privește sistemele de apărare antiaeriană. Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns.
Rusia elimină ultima opțiune anti-război de pe buletinul de vot. Partidul Yabloko, exclus de la alegeri
Hotărârea a fost luată în urma unei acțiuni introduse de partidul naționalist pro-Kremlin Roblina, arată The Guardian. Instanța a decis retragerea întregii liste federale de candidați Yabloko pentru alegerile pentru Duma de Stat. Decizia afectează una dintre ultimele formațiuni liberale care mai funcționează în Rusia și care nu susține politica Kremlinului față de Ucraina. Ultima opțiune anti-război dispare de pe buletinele de vot Yabloko intenționează să conteste hotărârea. Liderul formațiunii, Nikolai Rîbakov, a declarat că aproximativ 40 de activiști ai partidului sunt în prezent vizați de anchete sau proceduri penale pentru pozițiile lor împotriva războiului. Aproximativ 100 de susținători ai partidului, majoritatea tineri, s-au adunat în fața Curții Supreme după pronunțarea deciziei și au scandat „Rușine!”. „Shame!”: Yabloko supporters in Russia chant in front of the court after the stunning decision to withdraw the party from the elections pic.twitter.com/0oyKzZ2sI9 — PPN – PulsePoint News (@wogoa1) August 10, 2026 Potrivit sursei citate, numeroși adversari ai lui Vladimir Putin se află în închisoare, în exil sau au murit. Practic, Yabloko a rămas una dintre puținele formațiuni politice care exprimă public o poziție liberală și critică față de război. Rîbakov a fost, la rândul său, amendat și împiedicat să candideze după ce a publicat o fotografie cu opozantul Aleksei Navalnîi. Adjunctul său, Maxim Kruglov, a fost condamnat în iunie la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale. Situația este cu atât mai importantă cu cât sondaje independente citate de sursă indică faptul că majoritatea rușilor susțin negocierile de pace cu Ucraina. Rusia accelerează producția de rachete În paralel cu restrângerea spațiului politic intern, Rusia își consolidează capacitățile militare. Generalul-maior Vadîm Skibițki, unul dintre oficialii de rang înalt ai serviciului de informații militare ucrainean GUR, susține că Rusia a accelerat dezvoltarea sistemului său de comunicații prin satelit Rassvet, conceput ca alternativă la Starlink. Potrivit acestuia, 16 sateliți Rassvet se află deja pe orbită. Rusia intenționează să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 și la 924 până în 2035. Skibițki avertizează că un sistem complet ar putea oferi Moscovei capacități similare cu Starlink, folosit de Ucraina inclusiv pentru comunicațiile militare și operațiunile cu drone. În același timp, oficialul ucrainean susține că Rusia și-a atins deja în primele șapte luni ale anului obiectivele anuale de producție pentru rachetele Zircon și Oniks și că producția totală de rachete pentru 2026 depășește cu 10%-20% țintele stabilite. Atacuri asupra Ucrainei și infrastructurii ruse Noile informații vin după o serie de atacuri intense. În orașul ucrainean Zaporojie, cinci persoane au fost ucise și aproximativ 20 au fost rănite în urma unor atacuri rusești cu rachete și bombe aeriene. La Kiev, un depozit dintr-un cartier central a fost cuprins de flăcări după un atac cu rachete, iar o persoană a fost rănită. Atac cu rachete Oreșnik asupra Kievului. Sursă foto: Telegram Ігор Клименко | МВС Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile în interiorul Rusiei. O dronă ucraineană a lovit rafinăria Taneco din Nijnekamsk, la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera ucraineană. Autoritățile ruse au anunțat că cel puțin 13 persoane au murit. Într-o evoluție cu implicații directe pentru regiune, Ucraina analizează și posibilitatea transportării cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova către portul Constanța. Kievul ar solicita o reducere de 50% a costurilor de transport pe teritoriul Moldovei, iar un astfel de coridor ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile Ucrainei, potrivit sursei citate.