Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri în regiunea Harkov
Un tren a fost lovit marți de drone rusești în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, atac soldat cu cel puțin patru morți, au anunțat autoritățile ucrainene. În tren se aflau peste 200 de persoane. Patru persoane sunt în continuare date dispărute, iar alte două au fost rănite, potrivit informațiilor oficiale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, calificându-l drept „terorism”. „În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi considerat în același mod, pur și simplu un act de terorism. Nu ar exista nicio îndoială cu privire la clasificarea acestuia, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici în altă parte. Nu există și nu poate exista nicio justificare militară pentru uciderea civililor într-un vagon de tren”, a scris Zelenski pe platforma X. Today, Russia struck a passenger train in the Kharkiv region with attack drones. In any country, a drone strike on a civilian train would be regarded in the same way – purely as an act of terrorism. There would be no doubt about the classification, neither in Europe, nor in… pic.twitter.com/J7UqQV70QG — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 27, 2026 În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei, în contextul în care țara se confruntă cu una dintre cele mai dure ierni din ultimii ani. Parchetul regional a anunțat că trenul a fost lovit în apropierea satului Yazykove: o dronă a lovit un vagon, iar alte două au explodat în apropierea trenului. Autoritățile au precizat că trenul circula pe ruta Chop–Barvinkove, din orașul Chop, la granița vestică a Ucrainei, către Barvinkove, în regiunea Harkov.
Ucraina numește un nou ambasador în Georgia după doi ani de tensiuni
Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mykhailo Brodovych ambasador al Ucrainei în Georgia, pentru prima dată din 2022. Decizia a fost luată prin decretul semnat pe 26 ianuarie. Mykhailo Brodovych lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei din 1996 și a fost ambasador în Slovenia între 2015 și 2022, scrie Kyiv Post. Relațiile dintre Kiev și Tbilisi s-au tensionat după invazia Rusiei în Ucraina, când Ucraina a criticat poziția partidului de la putere, Georgian Dream. În martie 2022, Zelenski l-a rechemat pe ambasadorul Ihor Dolhov și l-a demis oficial câteva luni mai târziu. În septembrie 2024, Ucraina și-a rechemat însărcinatul cu afaceri, Mykhailo Kharyshyn, potrivit Ministerului de Externe. Situația s-a complicat în 2023, când ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakharashvili, a părăsit Kievul după ce Zelenski a acuzat autoritățile georgiene că au permis Rusiei să-l „ucidă” pe fostul președinte georgian Mikheil Saakashvili, care are cetățenie ucraineană. Mikheil Saakashvili a dobândit cetățenia ucraineană după anul 2013 și a ocupat mai multe funcții în guvernul de la Kiev. Până la plecarea sa din Ucraina în 2021, acesta a condus Comitetul pentru reforme executive, numit de președintele Volodimir Zelenski. În noiembrie 2025, Mikheil Saakashvili i-a cerut public lui Zelenski să primească statutul de prizonier ucrainean. Autoritățile georgiene l-au readus în închisoare după mai bine de doi ani în spital. Politicianul, condamnat pentru mai multe infracțiuni, va rămâne în detenție până în 2030. Pe Facebook, Mikheil Saakashvili a declarat că partidul Georgian Dream „declară în mod direct Ucraina drept stat inamic străin”. El susține că ultima anchetă îl acuză de sabotaj în numele unui stat inamic, referindu-se la activitățile sale politice din Ucraina. „Încă de la începutul acestui mare război, oligarhul rus [fondatorul Georgian Dream, Bidzina] Ivanishvili și acoliții săi s-au aliat în mod deschis cu Rusia. În acest context, este absolut evident că persecuția mea și soarta mea sunt legate de război”, a afirmat Saakashvili. Organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Consiliul Europei, au declarat că încarcerarea lui are motive politice, iar Consiliul Europei l-a numit „prizonier politic”. În 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a cerut autorităților georgiene să oprească abuzurile împotriva lui Saakashvili și să-l predea Kievului.
Volodimir Zelenski: Câinele lui Lukashenko are mai multe drepturi decât cetățenii din Belarus
Președintele Volodimir Zelenski a vorbit duminică la Vilnius despre unitatea dintre Ucraina, Polonia și Lituania, unde a spus că Belarusul trebuie să obțină încă independența reală. Președintele ucrainean a spus că, în prezent, câinele alb spitz al dictatorului belarus Alexander Lukashenko „are mai multe drepturi decât poporul belarus”, scrie Kyiv Independent. El a adăugat că Belarus a avut șansa să schimbe situația în timpul protestelor pașnice din 2020, dar „atunci, sprijinul pentru belaruși pur și simplu nu a fost suficient”. „Iar acum simțim cu toții cât de greu, cât de scump și cât de periculos a devenit pentru toată lumea din cauza dependenței Belarusului de Moscova – o dependență care nu scade”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru a lansa atacuri împotriva Ucrainei în 2022 și continuă să folosească industria și legăturile comerciale. „Forțele ruse lansează drone împotriva Ucrainei din Belarus, folosind teritoriul pentru comunicații și ghidare, iar Belarus servește ca platformă pentru Rusia pentru a exercita presiune asupra Europei cu rachete «Oreshnik».”, a spus Zelenski. „De aceea Europa nu trebuie să piardă nicio națiune care trăiește în libertate. De aceea Europa nu trebuie să piardă timp. De aceea, în fiecare zi, noi toți, în Europa, trebuie să lucrăm pentru o Europă puternică”, a mai adăugat el. Înainte de discurs, Zelenski s-a întâlnit cu președintele lituanian Gitanas Nauseda și a discutat despre criza energetică din Ucraina, cooperarea militară și progresul negocierilor de pace. Președintele polonez Karol Nawrocki a participat, de asemenea, la discuții. „Astăzi, la Vilnius, ne coordonăm cu partenerii noștri din regiune – Lituania și Polonia. Colaborăm cu fiecare lider pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei, iar națiunile noastre sunt cele care înțeleg cel mai bine acest lucru”, a afirmat Zelenski. Acesta a mai menționat și sprijinul „fără precedent” oferit de Polonia și Lituania de la începutul invaziei ruse și a mulțumit altor țări europene, Statelor Unite, Canadei și Japoniei. „În 1863, insurgenții nici nu puteau visa la o astfel de unitate – iar astăzi, această unitate funcționează. Uniunea Europeană există și devine mai puternică în fiecare an.”, a spus el.
Atacul rusesc asupra Kievului a lăsat 1.330 de clădiri fără încălzire, afirmă primarul
Peste 1.300 de clădiri de apartamente din Kiev au rămas duminică fără încălzire după atacul cu rachete și drone lansat de Rusia la începutul acestei săptămâni, a declarat primarul Vitalii Klitschko. Rusia a intensificat atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei. Sâmbătă, capitala a fost zguduită de explozii, iar 1,2 milioane de proprietăți din întreaga țară au rămas fără electricitate. Atacul asupra Kievului a coincis cu negocierile dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite de la Abu Dhabi privind opțiuni de încheiere a războiului. „Principalele ținte ale Rusiei în acest moment sunt sectorul nostru energetic, infrastructura critică și clădirile rezidențiale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X. El a precizat că, numai în această săptămână, Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac, mai mult de 1.380 de bombe aeriene ghidate și 69 de rachete asupra țării. „Colaborăm cu toți liderii pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski, care vizitează duminică Lituania. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis că peste 3.200 de clădiri din Kiev nu aveau încălzire sâmbătă seara, față de 6.000 dimineața. Vitalii Klitschko a adăugat pe Telegram că lucrătorii din sectorul utilităților au restabilit căldura la aproximativ 2.000 de clădiri, rămânând 1.330 fără încălzire.
Ministrul ucrainean de externe acuză că Putin a atacat cinic în timpul negocierilor de pace
Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington. „Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters. Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov. Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică. Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi. Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții. Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului. Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord. Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant. Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare. Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale. Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.
POLITICO. Un document dezvăluie o propunere UE-SUA pentru un plan de prosperitate pentru Ucraina, în valoare de 800 de miliarde de dolari
Statele Unite și Uniunea Europeană iau în calcul un plan de sprijin pentru Ucraina, cu o valoare estimată la 800 de miliarde de dolari, pentru reconstrucției țării după încheierea invaziei rusești. Informațiile apar într-un document consultat de POLITICO. Documentul, format din 18 pagini, prezintă o strategie pe 10 ani pentru relansarea economiei ucrainene și include o perspectivă de aderare a țării la Uniunea Europeană. Planul a fost transmis statelor membre Uniunii Europene înaintea summitului liderilor europeni de joi seară. Documentul datează din 22 ianuarie, potrivit unor oficiali și diplomați europeni care au dorit să își păstreze anonimatul. UE și SUA pregătesc alocarea a sute de miliarde de dolari pe termen lung și descriu Ucraina drept viitor stat membru al Uniunii și destinație pentru investiții. Totuși, strategia depinde de existența unui armistițiu, iar lipsa acestuia face planul actual să fie o problemă majoră atât timp cât războiul continuă. Planul financiar se întinde până în anul 2040 și este dublat de un program operațional inițial de 100 de zile, menit să pună bazele proiectului. Planul de prosperitate este inclus într-o inițiativă de pace în 20 de puncte, pe care Statele Unite încearcă să o faciliteze între Kiev și Moscova. Documentul pornește de la ideea că garanțiile de securitate există deja și nu are rol militar. Accentul cade pe tranziția Ucrainei de la ajutor de urgență la dezvoltare economică. O întâlnire trilaterală între Ucraina, Rusia și SUA este programată la Abu Dhabi, vineri și sâmbătă, în contextul apropierii a patru ani de la începutul conflictului. Statele Unite ar urma să joace un rol central în redresarea Ucrainei. Documentul nu prezintă Washingtonul doar ca donator, ci ca partener economic strategic și investitor pentru Ucraina.
Viktor Orban, replică pentru Zelenski după discursul de la Davos: Dragă Volodimir, se pare că nu ne vom înţelege niciodată
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul ungar Viktor Orban a reacționat la criticile lui Volodimir Zelenski din timpul discursului de la Davos. Orban a precizat că Ungaria nu își va schimba poziția. „Dragă Volodimir, se pare că nu ne vom înţelege niciodată. Eu sunt un om liber care serveşte poporul ungar. Dumneata eşti un om aflat într-o poziţie dificilă, incapabil sau nedorind să pună capăt unui război aflat acum în al patrulea an – în ciuda faptului că preşedintele SUA oferă toată asistenţa posibilă”, spune Orban în postarea de pe Facebook. Cu toate acestea, premierul ungar a mai precizat că Budapesta va acorda sprijin umanitar ucrainenilor refugiați. „Linguşeala nu ne va schimba poziţia. Poporul ucrainean, în pofida insultelor tale selective, se poate baza în continuare pe Ungaria pentru electricitate, combustibil şi sprijin pentru refugiaţi. Restul îl va reglementa viaţa şi fiecare va primi ceea ce merită”, a mai scris Orban. Declarațiile lui Zelenski la Davos Reacția premierului ungar vine după ce joi, la Davos, Zelenski a criticat mai mulți lideri europeni. El a făcut apel la țările de pe continent să nu permită capitalelor lor să devină „mici Moscove”. El a subliniat că Europa trebuie să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina, nu numai la nivel militar, ci și la nivel politic și economic. De asemenea, Zelenski a mai spus că Europa are nevoie de forțe armate unite care să poată „apăra cu adevărat Europa astăzi”. Liderul de la Kiev a menționat, în discursul său, necesitatea unității și responsabilității Europei, pentru că în opinia sa, pasivitatea și divizarea nu fac decât să avantajeze Moscova.
Volodimir Zelenski a sosit în Elveția pentru a se întâlni cu Donald Trump
Volodimir Zelenski a ajuns joi în Elveția, după ce, la începutul săptămânii, a spus că este puțin probabil să participe la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Zelenski a decis să rămână la Kiev pentru a gestiona situația după atacurile aeriene rusești, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă. Planurile s-au schimbat după ce Trump a anunțat miercuri că se va întâlni cu Zelenski în stațiunea elvețiană. Întâlnirea este programată la ora 13:00, ora locală (14:00 ora României). Întâlnirea are loc după o nouă serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În ultimele zile, aceste demersuri au fost umbrite de declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Zelenski a spus la începutul săptămânii că ar putea reveni asupra deciziei de a lipsi de la reuniune dacă vor exista acorduri de semnat privind garanțiile de securitate și un plan de relansare economică a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff a declarat joi că negocierile privind încheierea războiului din Ucraina au înregistrat progrese semnificative, anunțând că un singur aspect mai rămâne de rezolvat. „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”, a declarat emisarul american în marja Forumului Economic de la Davos. El și Jared Kushner, ginerele lui Trump, urmează să plece joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
Zelenski: acordul de pace convenit cu Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Volodimir Zelenski a declarat că acordul de pace al lui Donald Trump ar putea fi semnat săptămâna viitoare, dacă se convine asupra termenilor, potrivit Independent. Documente între Ucraina și SUA privind războiul ucrainean ar putea fi semnate la Davos, a explicat Zelenski. O delegație ucraineană va călători în SUA pentru negocieri privind garanțiile de securitate și un „pachet de prosperitate” în cazul unui armistițiu. Volodimir Zelenski a făcut declarație în fața jurnaliștilor de la Kiev. Președintele ucrainean și-a exprimat speranța că documentele ar putea fi semnate în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde liderii mondiali se vor reuni pentru discuții. Echipa ucraineană va solicita clarificări din partea SUA cu privire la poziția Rusiei față de eforturile diplomatice de a pune capăt războiului. Moscova a refuzat să cedeze în ceea ce privește cererile sale pentru a semna un acord de pace. Călătoria la Davos se va produce după ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că a blocat semnarea unui acord. Liderul SUA a susținut că Putin „este pregătit să facă o înțelegere”, în timp ce „Ucraina este mai puțin pregătită să ajungă la un acord”.
Emmanuel Macron: Franța preia rolul principal în furnizarea de informații pentru Ucraina
Președintele Emmanuel Macron, a declarat joi că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, prin înlocuirea Statele Unite ale Americii, notează Kyiv Post. Scopul adevărat al Franței este sprijinul apărării Ucrainei împotriva invaziei rusești. Emmanuel Macron a afirmat că aproximativ două treimi din capacitățile de informații ale Ucrainei provin în prezent din Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs adresat armatei franceze, anunță Interfax Ukraine. „Dacă acum un an Ucraina era predominant dependentă de capacitățile de informații americane, astăzi Franța furnizează două treimi din aceste capacități. Două treimi!”, a spus Macron. În octombrie 2025, oficiali americani și ucraineni care au dorit să rămână anonimi au declarat pentru Financial Times că Washingtonul a ajutat în mod discret Ucraina să lanseze atacuri asupra instalațiilor petroliere rusești, prin oferirea de date. Potrivit informațiilor, aceste date au inclus traseul, altitudinea, momentul și detalii ale misiunilor, ceea ce a permis dronelor ucrainene să evite apărarea aeriană a Rusiei. Nu este clar dacă Emmanuel Macron s-a referit la aceleași tipuri de capabilități, precum datele satelitare sau sistemele de cartografiere, care au sprijinit aceste atacuri. Un oficial al Ministerului Apărării din Franța a declarat pentru Reuters că majoritatea capabilităților au caracter tehnic, însă nu a oferit alte explicații. Cu toate astea, Reuters a precizat că afirmațiile lui Emmanuel Macron contrazic declarațiile făcute în decembrie de fostul șef al serviciilor de informații militare ucrainene. Acesta a susținut atunci că Statele Unite rămân principalul furnizor de informații. Serviciul HUR nu a comentat cele mai recente afirmații ale președintelui francez. În discursul de joi, Macron a cerut accelerarea eforturilor în domeniul dezvoltării armamentului. El a spus că producătorii francezi de arme se află în urma Ucrainei în anumite domenii. Președintele francez a menționat în discurs și atacul recent al Rusiei cu racheta Oreshnik asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei și a spus că acest tip de rachetă poate viza Parisul. El a cerut inițierea unor programe similare pentru „aceste noi tipuri de arme”. „Dacă vrem să rămânem fiabili, noi, europenii, și în special Franța, trebuie să dezvoltăm aceste noi tipuri de arme care vor schimba regulile jocului pe termen scurt”, a spus Macron.