Etichetă: volodimir zelenski

Președintele ucrainean a ajuns în Arabia Saudită pentru întâlniri importante

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat joi sosirea sa în Arabia Saudită, unde a spus că va avea „întâlniri importante” care să întărească legăturile cu statele din Orientul Mijlociu. Kievul și-a oferit expertiză în apărare aeriană și tehnologie pentru drone către țările regionale afectate de atacurile iraniene, în schimbul sprijinului pentru efortul Ucrainei în conflictul cu Rusia. „Am ajuns în Arabia Saudită. Sunt programate întâlniri importante. Apreciem sprijinul și îi susținem pe cei care sunt gata să colaboreze cu noi pentru a asigura securitatea”, a transmis Zelenski pe X. Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, îl însoțește pe președintele ucrainean în această vizită. Țara a desfășurat anterior echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar Volodimir Zelenski a spus că urmărește obținerea de finanțare în schimbul asistenței acordate. Războiul cu Rusia a intrat oficial în al cincilea an, iar forțele ucrainene se confruntă cu o nouă ofensivă de primăvară lansată de Moscova. În tot acest timp, însă, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina promovate de SUA au stagnat.

Volodimir Zelenski îl vizitează pe premierul Spaniei, omul care a criticat războiul lui Donald Trump împotriva Iranului. Agenda președintelui ucrainean

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns miercuri la Madrid, unde a inclus pe agenda sa o vizită la compania Sener Aerospace & Defence, potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale, Serhii Nykyforov. „Președintele Zelenski inspectează mostre de echipamente și producția la Sener Aerospace & Defence. Acordurile de apărare ucraineno-spaniole vor fi semnate în prezența sa”, a precizat Serhii Nykyforov, scrie Ukrinform. Programul vizitei cuprinde și întâlniri oficiale cu lideri importanți ai Spaniei. Președintele ucrainean urmează să discute cu prim-ministrul Pedro Sánchez, cu președinta Congresului Deputaților, Francina Armengol, cu președintele Senatului, Pedro Rollán, dar și cu regele Felipe al VI-lea. Deplasarea în Spania vine la scurt timp după vizita pe care a avut-o în Regatul Unit, marți, unde Zelenski a încheiat un acord de apărare cu premierul britanic Keir Starmer. Înțelegerea vizează dezvoltarea capacităților de apărare, în special în domeniul combaterii dronelor, unde Ucraina deja a acumulat experiență pe front. Potrivit autorităților britanice, acordul are rolul de a „consolideze capacitatea defensivă globală împotriva proliferării echipamentelor militare de înaltă tehnologie și costuri reduse, inclusiv drone”. Acordul se bazează pe combinarea experienței militare a Ucrainei cu resursele industriale ale Marii Britanii, în vederea producerii și furnizării de tehnologii de apărare. De asemenea, parteneriatul include o finanțare de 500.000 de lire sterline pentru crearea unui Centru de Excelență în Inteligență Artificială, care va funcționa în cadrul Ministerului Apărării din Ucraina. Premierul Spaniei, unul dintre cei mai mari critici ai lui Trump Luni, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a declarat că președintele SUA, Donald Trump, slăbește ordinea internațională prin războiul împotriva Iranului. „Este vorba despre un război unilateral declanșat de două națiuni, de două guverne, fără a se consulta sau a se coordona cu aliații lor”, a declarat Sánchez într-un interviu publicat luni în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”. „Există o provocare clară venită din partea administrației americane atunci când vine vorba de slăbirea și subminarea ordinii internaționale”, a spus el, potrivit Bloomberg. Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în cadrul Uniunii Europene, acuzându-l pe președintele american că a declanșat un război „ilegal”. Acesta i-a stârnit nemulțumirea după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul. Poziția sa se adaugă unei liste lungi de dispute cu Washingtonul, inclusiv refuzul de a se angaja să aloce 5% din PIB pentru apărare.

Propunerea lui Zelenski pentru americani ar putea transforma modul în care funcționează apărarea antiaeriană

Volodimir Zelenski a propus un parteneriat Ucraina-SUA în domeniul apărării în timpul unui interviu acordat publicației New York Post. Fragmente din interviu au fost publicate chiar de Zelenski pe propriul cont de socializare. „Mii de rachete Patriot nu pot opri zeci de mii de drone iraniene Shahid. O astfel de dronă este de 40 de ori mai ieftină decât o singură rachetă Patriot. Prin urmare, în ceea ce privește timpul de producție și costul rachetelor, este imposibil să concurezi cu dronele. Pur și simplu nu există suficientă capacitate”, a explicat Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a oferit detalii despre propunerea făcută americanilor. „Ucraina are un sistem complet de apărare aeriană, cu excepția rachetelor antibalistice. America are sisteme antibalistice excelente. Prin combinarea acestor două forțe, putem securiza cerul peste orice stat aflat sub atac masiv, protejând nu numai civilii și personalul militar, ci și infrastructura critică. În viitor, dronele nu vor avea limitări de rază de acțiune. Astăzi, zboară 100 km, mâine vor fi o mie, iar poimâine – 10 mii. Prin urmare, trebuie să construim sisteme de apărare moderne. Astăzi, Ucraina este lider în aceste tehnologii, iar Statele Unite sunt cea mai eficientă și mai puternică armată din lume. Dacă vorbim despre un schimb – un schimb real de securitate, garanții de siguranță și experiență – suntem deschiși la acesta. America ne-a ajutat încă de la începutul războiului, iar Europa ne-a sprijinit și ea, iar noi am reușit să rezistăm. Tocmai pentru că am rezistat, am reușit să ne dezvoltăm. Aceasta este o propunere de parteneriat autentică”, a transmis Zelenski. Explicațiile lui Zelenski Președintele ucrainean a oferit și o analiză a războiului din Ucraina pentru a justifica parteneriatul cu americanii. „Rusia reduce producția de rachete și redirecționează fondurile pentru a crește producția de drone. De ce? Astăzi, atacul Rusiei asupra Ucrainei implică 350-500 de drone pe zi. Rusia vrea să ajungă la 600-800 de drone până în 2026, dar obiectivul lor general este de 1.000 de drone pe zi. Acest număr ar trebui interceptat de interceptoarele de drone, iar pentru aceasta au nevoie de cel puțin 2-3 mii de interceptoare. Care este expertiza noastră? Interceptoarea de drone costă 3-5.000 de dolari. Adică, un Shahid costă aproximativ 10.000 de dolari, iar o rachetă pentru Patriot costă 4 milioane. Ucraina cheltuiește 10.000 de dolari pentru a intercepta o dronă, în timp ce o țară din Orientul Mijlociu cheltuiește 4 milioane. Aceasta este experiența pe care o oferim”, a precizat Volodimir Zelenski. Trump susține că nu are nevoie de ajutorul ucrainenilor Vineri, președintele Donald Trump a declarat că americanii nu au nevoie de sprijinul Ucrainei în interceptarea dronelor iraniene. „Nu avem nevoie de ajutorul lor în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine. De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, a spus Trump, într-un interviu pentru Fox News Radio. În replică, Zelenski a declarat că „retorica este doar retorică”, adăugând că „cel mai important este faptul că noi știm ce facem”.

SPP-istul-vedetă al lui Nicușor Dan, distribuit și în protocolul de la vizita lui Zelenski. Ce rol a jucat Ionuț

Celebrul SPP-ist Ionuț, care îl însoțește mereu pe președintele Nicușor Dan a fost implicat și în protocolul vizitei la București a liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski. Mai exact, l-a însoțit pe președintele ucrainean în mașina oficială și chiar i-a deschis ușa la coborâre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit joi, 12 martie, într-o vizită oficială în România, unde a fost primit de omologul său de la București, Nicușor Dan. Vezi aici cele mai importante momente ale vizitei! Ionuț, tânărul ofițer SPP, a făcut furori pe rețelele de socializare, încă din ziua învestirii lui Nicușor Dan la Cotroceni. Fotografiile și filmulețele care îl vizau pe președinte au devenit rapid virale doar datorită apariției în peisaj a chipeșului bodyguard. Astfel, Nicușor a trecut pe locul doi, după ce doamnele și domnișoarele au răspândit capturi cu bravul SPP-ist și au stârnit mai multe oftaturi și suspine, după ce s-a aflat că e însurat. Mai mult, la un moment dat, acesta nu a mai apărut în dispozitivul de securitate al președintelui, iar lumea a intrat în panică. Anul trecut, în luna septemebrie, o telespectatoare a postului Antena 3 îl întreba președintele Nicușor Dan ce s-a întâmplat cu ofițerul SPP care a atras atenția publicului, în ziua învestirii președintelui. Acesta a lămurit că Ionuț face parte, încă, din dispozitivul său de securitate. „Fac cu schimbul, sunt mai multe echipe. Este în continuare, e unul din schimburi. E un profesionist și o persoană foarte pozitivă”, a spus, atunci, Nicușor Dan. Dar agentul SPP a mai fost dat dispărut o dată, la începutul lunii iunie, când a apărut informația, pe surse, că a fost retras din echipa de protecție a președintelui. Imediat după, a apărut și motivul absenței sale de lângă Nicușor Dan: fusese la niște cursuri de pregătire. Autorul mai recomandă: Rigoare de protocol. Angajații Cotroceniului, surprinși înainte de vizita lui Zelenski când măsoară înălțimea microfonului, amplasat în curtea Palatului. Ce înălțime au cei doi președinți Nicușor Dan iar s-a încurcat în Protocol. De data asta la vizita lui Zelenski. Toată lumea i-a sărit în ajutor, de la președintele Ucrainei, până la șefa de protocol, Delia Dinu În ziua în care ajunge la București, Zelenski îi transmite un mesaj dur lui Trump, în Politico

Zelenski și Macron au discutat despre apărarea Ucrainei și tensiunile din Orientul Mijlociu

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut discuții cu președintele francez Emmanuel Macron despre securitatea Ucrainei și evoluțiile din Orientul Mijlociu, scrie Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Volodimir Zelenski printr-un mesaj pe Telegram. „Am vorbit cu președintele francez Emmanuel Macron. Am reușit să discutăm toate problemele cheie care sunt importante în prezent pentru securitatea țărilor noastre și a Europei. În special, situația din Ucraina și nevoile cheie ale apărării noastre. L-am informat despre consecințele atacului masiv al Rusiei de aseară, precum și despre evenimentele de pe linia frontului”, a declarat Zelenski. Președintele a scris că soldații ucraineni au obținut rezultate notabile în această iarnă și au menținut toate pozițiile strategice de apărare privind Ucraina. „Este important ca acordurile europene comune privind 90 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei în următorii doi ani, precum și privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, să fie implementate”, a adăugat el. De asemenea, discuțiile au fost și despre situația actuală din Orientul Mijlociu și regiunea Golfului, în special legată de Iran și perspectivele sale regionale. „Emmanuel a susținut munca noastră pentru o securitate sporită în regiune – apărarea Ucrainei împotriva Șahidelor este într-adevăr cea mai experimentată, iar experiența Ucrainei poate deveni unul dintre fundamentele unei securități colective reînnoite și mai eficiente cu toți partenerii”, a mai scris Volodimir Zelenski.

Patru ani de război în Ucraina: Între ambițiile Kremlinului și rezistența unei națiuni

24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere. Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte. Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului. În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă. Pierderi în creștere și costul uman Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți. Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți. Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți. Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene. Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate. Ucraina, pilon al securității europene Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent. Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene. La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale. Negocieri de pace fără rezultat Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final. În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal. În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”. Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat. Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.

În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii

Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.  Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus  Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu sportivul ucrainean dat afară de la Jocurile Olimpice: Datorită sacrificiului lor nu este război azi în toată Europa!

Sportivul ucrainean a fost dat afară de CIO de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina 2026, după care Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu el și a avut un mesaj clar. Ca urmare a sacrificiului sportivilor ucraineni morți în conflictul armat din țara lor nu este război azi în toată Europa, este ferm convins Volodimir Zelenski. Volodimir Zelenski a salutat in inițiativa sportivul ucrainean care a fost dat afară de la Jocurile Olimpice Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acordat o distincție de stat de rang înalt lui Vladyslav Heraskevych, participant în proba de skeleton, descalificat de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, pentru că purta o cască care comemorează sportivii uciși în războiul cu Rusia. În timpul respectivei întrevederi, în marja Conferinței anuale de Securitate de la München, Zelenski i-a spus lui Heraskevych că are un mare respect pentru toți olimpicii care l-au susținut pe el și poziția lui. „Medaliile sunt importante pentru Ucraina și pentru tine, dar mi se pare că cel mai important lucru este cine ești”, a spus Zelenski în timp ce i-a înmânat atletului Ordinul Libertății, potrivit Reuters. Heraskevych a fost descalificat la JO din Italia, după ce juriul Federației Internaționale de Bob și Skeleton a decis că reprezentarea pe cască a sportivilor uciși de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a încălcat regulile de neutralitate politică. Heraskevych spune că regulile impuse de CIO au fost un instrument de propagandă pentru Rusia Heraskevych i-a spus președintelui că distincția primită este uriașă, dar sportivii înfățișați pe cască îl merită și mai mult. „Datorită sacrificiului lor, putem concura la Jocurile Olimpice”, a spus Heraskevych, al cărui apel a fost respins de Tribunalul de Arbitraj Sportiv. Heraskevych a declarat, după întrevederea cu președintele Ucrainei, că descalificarea a fost discriminatorie, deoarece nu a comis nicio încălcare a Cartei Olimpice, un document pe care a spus că îl apreciază cu adevărat. „Dar, în același timp, înțeleg că acest scandal a unit oameni din întreaga lume în legătură cu problema noastră și cu sacrificiul acestor mari sportivi și cred că acest obiectiv este mult mai important decât orice medalie”, a spus el. Vorbind înaintea audierii CAS, Heraskevych a spus că excluderea lui și regulile impuse de Comitetul Olimpic Internațional au fost un instrument de propagandă pentru Rusia. Mai mult, el continuă să primească o mulțime de amenințări din partea Rusiei. Cum a argumentat CIO excluderea sportivului ucrainean dat afară de la Jocurile Olimpice Într-un comunicat de presă în care a anunțat exluderea lui Heraskevych de la competiția polisportivă organizată în Italia, Comitelul Internațional Olimpic a transmis că „în ciuda multiplelor schimburi de replici și întâlniri, inclusiv cu președinta Kirsty Coventry, acesta nu a luat în considerare nicio formă de compromis”. Forul a mai făcut cunoscut faptul că esența acestui caz nu constă în mesaj, ci în locul în care a vrut să-l exprime sportivul. Heraskevych a putut să-și afișeze casca în toate ședințele de antrenament și i s-a oferit opțiunea de a o avea imediat după competiție, când trecea prin zona mixtă. „Doliu nu este exprimat și perceput în același mod peste tot în lume. Pentru a sprijini sportivii în doliul lor, CIO a înființat centre multiconfesionale în Satele Olimpice și un loc de doliu, astfel încât durerea să poată fi exprimată cu demnitate și respect. Există, de asemenea, posibilitatea de a purta o banderolă neagră în timpul competiției, în anumite circumstanțe. În timpul Jocurilor Olimpice, sportivilor li se oferă o serie de ocazii de a jeli și de a-și exprima opiniile, inclusiv în zonele mixte media, pe rețelele de socializare, în timpul conferințelor de presă și în interviuri”, a mai anunțat CIO, pe site-ul oficial.

Marco Rubio, discurs istoric la Conferința de Securitate din München: Noi, americanii, vom fi întotdeauna un copil al Europei

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate în cadrul Conferinței de Securitate de la München. El a spus că Statele Unite rămân alături de Europa și nu intenționează să se îndepărteze de relația transatlantică, scrie Reuters și The Guardian. În același timp, secretarul american a spus că liderii europeni au făcut greșeli politice și au nevoie de o schimbare de direcție. Participanții, diplomați și oficiali din domeniul securității, au primit într-un mod pozitiv mesajul său. Deși a criticat anumite decizii ale liderilor europeni, tonul discursului a fost diferit față de intervenția vicepreședintelui JD Vance de anul trecut. Atunci, acesta a afirmat că principala amenințare pentru Europa vine din probleme interne, cum este cenzura și slăbirea democrației, nu din pericole externe ca Rusia. „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie cunoscut și clar tuturor că acesta nu este nici scopul, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”, a spus Marco Rubio. Citește AICI restul declarațiilor făcute de Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate. Discursul său a avut, totuși, puține referiri concrete. Rubio nu a vorbit de Rusia, considerată principalul adversar geopolitic al Europei, și nici nu a rostit numele NATO, principala alianță de securitate a continentului.

Decizia luată de Volodimir Zelenski în cazul sportivului ucrainean exclus de la Jocurile Olimpice de la Milano

Volodimir Zelenski (48 de ani), președintele Ucrainei, l-a decorat, joi, 12 februarie 2026, cu Ordinul Libertății pe sportivul Vladislav Heraskevici (27), care a fost exclus de la Jocurile Olimpice Milano Cortina. Practicant de scheleton, Heraskevici a fost descalificat de la prestigioasa competiție pentru că a ales să poarte o cască în onoarea colegilor săi uciși în războiul dintre Rusia și Ucraina. Vladislav Heraskevici, decorat cu Ordinul Libertății de Volodimir Zelenski! Ce mesaj nou a transmis președintele Ucrainei, după scandalul de la JO Milano Cortina Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026, programate în intervalul 6-22 februarie, continuă să stârnească o mulțime de controverse și implicit subiecte în presa internațională. Vladislav Heraskevici, reprezentant al Ucrainei la scheleton, se afla în Satul Olimpic și se pregătea să intre în concurs, însă pe ultima sută de metri, oficialii Jocurilor Olimpice au decis să îl excludă din competiție. Motivul? Heraskevici a refuzat să renunțe la casca sa personalizată, pe care se aflau imaginile mai multor colegi de-ai săi care și-au pierdut viața în războiul dintre Rusia și Ucraina. Heraskevici s-a ținut tare pe poziții și a acceptat excluderea de la Milano Cortina, după care a postat un mesaj scurt și la obiect pe platformele de socializare: „Ăsta e prețul demintății noastre”, a transmis practicantul de scheleton. Potrivit Sportal.blic.rs, gestul său a fost apreciat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care l-a decorat cu Ordinul Libertății: „Pentru servicii altruiste aduse poporului ucrainean, curaj civic și patriotism în promovarea idealurilor de libertate și valori democratice, dispun prin prezenta: acordarea Ordinului Libertății lui Vladislav Mihailovici Heraskevici – membru al echipei olimpice naționale a Ucrainei”, a transmis Volodimir Zelenski, conform sursei citate. Președintele Ucrainei a pus tunurile și pe Comitetul Internațional Olimpic Anterior declarației de mai sus, Volodimir Zelenski a reacționat furios pe platformele de socializare și i-a pus la zid pe cei din Comitetul Internațional Olimpic (CIO). „Sportul nu ar trebui să însemne amnezie, iar mişcarea olimpică ar trebui să ajute la încetarea războaielor, nu să le facă jocul agresorilor. Din păcate, decizia Comitetului Internaţional Olimpic de a-l descalifica pe atletul ucrainean Vladislav Heraskevich spune exact contrariul. Clar că nu mai e vorba de principiile olimpice, bazate pe corectitudine și sprijinul păcii. Îi mulțumesc sportivului nostru pentru poziția clară. Casca lui este despre onoare și amintire. E o amintire pentru întreaga lume față de agresiunea Rusiei și costul luptei pentru independență. Și, prin aceasta, nicio regulă nu a fost încălcată”, a scris președintele ucrainean, pe rețelele de socializare.