Emisarii lui Trump au ajuns la Kiev direct după negocierile cu Putin. Zelenski: Vrem să aducem mai aproape sfârșitul războiului
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24. Witkoff și Kushner au venit cu trenul din Polonia Cei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană. La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului. Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”. Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție” Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite. „Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale. Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război. „Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă. Noi atacuri în timp ce negocierile se intensifică Demersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite. La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod. Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
Rusia atacă aeroporturile din Kiev și Borispil. Zelenski: Reacție la pregătirea vizitei americane
„În această noapte au avut loc și atacuri demonstrative asupra aeroporturilor noastre – la Kiev și la Borispil. Tocmai în mod intenționat, pentru prima dată după mult timp”, a afirmat Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Potrivit liderului ucrainean, atacurile ar avea legătură cu pregătirile pentru vizita unei delegații americane. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil. Shahed-urile ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a adăugat că Ucraina a consemnat această acțiune a Rusiei. „Săptămâna viitoare ne vom ajusta în mod corespunzător operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, care a devenit periculos din cauza prezenței dronelor și rachetelor pe cer”, a spus el. „Din partea noastră nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației”, a subliniat Zelenski, reiterând că Ucraina este interesată de apropierea păcii. În același mesaj, liderul ucrainean a anunțat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske, în regiunea Dnipropetrovsk, a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. El a mai spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson, Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Zelenski a spus vineri seară că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând vineri noapte, la o conferință la Casa Albă, că Witkoff și Kushner merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat.
Angela Merkel a dezvăluit la București culisele celor 16 ani de putere la vârful Europei. Confesiuni politice și personale ale cancelarului de fier
Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel și-a lansat, în prima zi a lunii septembrie, cartea la București, în cadrul unui eveniment construit în jurul unui dialog cu Emil Hurezeanu. Discuția s-a transformat într-o amplă radiografie a vieții personale și politice a fostului lider de la Berlin, de la anii copilăriei și experiențele care i-au marcart parcursul până la ascensiunea politică și perioada petrecută în fruntea Germaniei. Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania. Accesul s-a făcut pe bază de bilete, fiecare tichet incluzând și un exemplar al cărții cu autograful fostul cancelar federal. Evenimentul a reunit mai multe personalități din lumea politică, diplomatică și academică din România. La lansarea volumului au fost prezenți fostul președinte al României Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar Cristian Preda. În sală s-au aflat, de asemenea, judecătoare CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu. Pe parcursul acestei discuții Merkel a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București din 2008), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Când a fost întrebată de Emil Hurezeanu despre declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, după tragedia de la Bucea din 2022, Merkel a precizat că, deși i-a parut rău pentru suferintele oamenilor, consideră și în prezent că decizia pe care a luat-o la reuniunea NATO de la București, din 2008, a fost cea corectă. Reamintim că, în 2008, la summit-ul NATO de la București, fostul cancelar al Germaniei s-a opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP) pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american de atunci George W. Bush. În 2022, după tragedia de la Bucha, Zelenski i-a invitat pe Angela Merkel şi pe fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, să vadă la ce a dus decizia de la summit-ul NATO de la Bucureşti. Marți seara, la Ateneul de la București, Merkel a afirmat că admiră „curajul președintelui Zelenski de a se opune rușilor“. Aceasta a explicat că fostul președinte american, Joe Biden, i-a oferit lui azil în America după declanșarea războiului, însă Zelenski a refuzat să părăsească Ucraina. Angela Merkel consideră că dacă Liderul de la Kiev ar fi plecat în Statele Unite, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă de astăzi. Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie emisarul diplomatic al Europei în relația cu Putin, Angela Merkel a spus că „nu“ și a explicat că președintele rus „oferă respect numai celor care au putere politică“. Potrivit lui Merkel, oficialii de la Bruxelles și cei care vor purta în viitor discuții cu Moscova, trebuie să înțeleagă că, și după încetarea focului din Ucraina, Rusia nu va dispărea, ci va rămâne în continuare un „vecin complicat.“ Un alt subiect abordat de Emil Hurezeanu și Angela Merkel a fost dependența de gazul rusesc și faptul că la doi ani după război, Germania continua să importe de la ruși. Fostul cancelar a explicat că tranzitul se făcea prin Ucraina, în urma unor contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului. „Ucraina și-a dorit mult să fie țară de tranzit.”, a spus Merkel, motivul fiind, bineînțeles, comisioanele uriașe pe care Kievul le percepea pentru transportul gazelor. Angela Merkel a comentat criza politică de la București Angela Merkel a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-şi încrederea în găsirea unui compromis care să ducă la formarea unui guvern. „Bineînţeles că nu pot spune nimic pe marginea acestui subiect, doar că vă doresc să aveţi din nou un premier ales. Pot doar spune că se întâmplă ceva la modul general în societăţile noastre şi prin mediile sociale şi digitale, şi anume valoarea compromisului este pusă sub presiune din ce în ce mai mult. Nu există nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care să aibă majoritate absolută. Şi în interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite şi fracţiuni, dacă nu eşti dispus să faci un compromis”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale. Ea a amintit că i se impută câteodată, din perspectivă germană, că a făcut multe lucruri mult prea încet. „Din punct de vedere obiectiv, e cu siguranţă corect. Pe de altă parte însă, (…) ce înseamnă democraţia? Înseamnă că eu, pentru decizia mea, trebuie să găsesc o majoritate. Bineînţeles că, câteodată, asta stă într-un conflict. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate, fiscal, pensiile şi, în acelaşi timp, am alegători pe care vreau să-i satisfac, cărora vreau să le plac. Aşa că există întotdeauna presiunea de a spune că nu putem face această reformă, aia e prea rapidă, mai ai şi partidele populiste care oricum critică orice ai face şi care nu trebuie să argumenteze. Nu vorbesc acum despre România, despre Germania. Avem discuţii privitoare la pensii în Germania, nivelul pensiilor să fie 48% din ultimul salariu şi AfD, partidul populist, spune 70. Dar niciodată nu sunt întrebaţi de unde să vină banii. Oamenii spun «Păi, se cheltuie pe atâtea alte lucruri, de ce să nu meargă?». Şi acum, mijlocul societăţii, centrul societăţii trebuie să fie suficient de puternic pentru a parcurge această cale dificilă de a găsi un compromis. Şi nu trebuie să iei o decizie individuală la nivel de guvern. Ieşi şi spui «Dacă eu aş fi fost singur, aş fi luat eu o altă decizie», precizând «cazul ideal ar fi fost altul», pentru că nu-i convingi pe oameni. Cetăţenii îşi doresc să ştie. Ok, am procedat aşa în calitate de guvern şi n-o să încep să îmi bălăcăresc mâine partenerul. Putem spune «pur şi simplu nu s-a putut mai mult», aşa aţi ales şi acum, pas cu pas, trebuie să vedem cum parcurgem aceşti paşi. Şi cine se enervează zi de zi «nu va
Nicușor Dan, mesaj de Ziua Limbii Române: Pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, precizând că limba și cultura română trebuie să fie sărbătorite în cel mai bun mod și că, începând din acest an, ziua este marcată împreună în România, Republica Moldova și Ucraina. „Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a declarat că „protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe”. Despre limba română, Nicușor Dan a precizat că rolul său este foarte important în păstrarea legăturilor istorice și culturale dintre comunitățile românești. „Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!”, a mai transmis președintele României. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual pe data de 31 august. În acest an, Ucraina marchează oficial pentru prima dată această zi, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.
Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei
Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
Nicușor Dan, primit de Maia Sandu la Chișinău. Președintele României participă la manifestările dedicate Independenței Republicii Moldova
Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns joi în Republica Moldova, unde participă la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței. Șeful statului a fost întâmpinat la Chișinău de președinta Maia Sandu și va lua parte la parada militară din Piața Marii Adunări Naționale. Vizita lui Nicușor Dan a început la Cahul, unde, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, președintele a vizitat șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Ulterior, acesta a mers la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiu. „În drum spre Chișinău, am făcut o oprire pentru a vizita orașul Cahul, reper important al identității, culturii și spiritului românesc din Republica Moldova. Mi-a făcut plăcere să descopăr un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și să transmită mai departe valorile pe care le împărtășim”, a scris președintele pe rețelele de socializare. „La Cahul regăsim legături între România și Republica Moldova în educație, cultură, economie, în proiectele comunităților locale și, mai presus de toate, în relațiile dintre oameni”, a transmis joi șeful statului. La ora 14:35, Nicușor Dan a fost primit de Maia Sandu la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei doi șefi de stat au avut o întâlnire tête-à-tête, urmată de o serie de convorbiri oficiale. De la ora 16:45, președintele României și omologul său moldovean participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Un moment important al vizitei este reuniunea trilaterală dintre Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programată la ora 18:45, la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19:25. Programul președintelui României include apoi o cină oferită de Maia Sandu la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”. Seara se va încheia cu participarea lui Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, organizat în Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 21:10. Președinția Republicii Moldova a confirmat miercuri că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodimir Zelenski la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a țării.
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
Nicușor Dan merge la Chișinău de Ziua Republicii Moldova
Președintele Nicușor Dan va efectua o vizită la Chișinău joi, 27 august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, transmit sursele Gândul. Potrivit presei din țara vecină, și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va efectua o vizită la Chișinău pe 27 august. Luni, Nicușor Dan a fost invitat de Volodimir Zelenski la evenimentele dedicate Zilei Independenței Ucrainei, însă președintele României nu a mers la Kiev. În schimb, partenera sa, Mirabela Grădinaru, a participat la festivitățile de la Kiev, iar Nicușor Dan a luat parte prin videoconferință la reuniunea „Coaliției Voinței”. (Mai multe detalii AICI) Amintim că, anul trecut, de Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită în Republica Moldova. Foto: Administrația Prezidențială Loading … De Ziua Independenței Republicii Moldova, marcată pe 27 august, în Chișinău vor avea loc mai multe evenimente, inclusiv o paradă militară și un concert. Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență față de Uniunea Sovietică.
Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.
Dezvăluirile lui Zelenski: Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi
Volodimir Zelenski a făcut dezvăluirile în timpul unui interviu acordat CNN. El a spus că 10% din rachetele americane Patriot ar fi suficiente pentru a distruge întreaga capacitate balistică rusă. Președintele ucrainean a mai spus că pentru ca țara sa să treacă de iarnă, ar fi suficiente aproximativ 5% din rachetele interceptoare americane. În timpul interviului, Zelenski a arătat că o parte semnificativă a timpului său este dedicată convorbirilor și negocierilor cu aliații, în vederea obținerii de noi livrări de rachete. „Încerc să obțin rachete în schimbul a ceva… Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Nu înseamnă că sunt ilegale. Dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat Volodimir Zelenski. Discuții Zelenski-Trump despre licența Patriot În timpul summitului NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a declarat că va permite Ucrainei să obțină o licență pentru a fabrica rachetele Patriot. Ulterior, liderul american și-a nuanțat declarația spunând că nu este sigur de idee. Producătorii sistemelor de rachete Patriot au trimis reprezentanți la Kiev pentru a discuta ideea, dar rezultatele au întârziat să apară. Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA. Recent, un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane. Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. În paralel cu discuțiile despre licența Patriot, unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă.