O vizită cu implicații financiare uriașe. Cancelarul german a ajuns la Kiev
Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, însoțit de directori ai unor companii germane din domeniul apărării. Din punct de vedere diplomatic. Vizita neanunțată în mod public reprezintă un gest de susținere pentru președintele Volodimir Zelenski, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene. La Kiev, Merz urmează să anunțe un pachet de măsuri care include deblocarea a 1 miliard de euro sub formă de ajutor militar și a 350 de milioane de euro pentru reparații în sectorul energetic, au declarat oficiali guvernamentali germani. De asemenea, se preconizează că vizita va duce la finalizarea unui acord privind producția comună a diverite tipuri de drone. „Am călătorit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile ce urmează. Dacă Rusia nu este oprită, mai devreme sau mai târziu mașinăria sa de război se va întoarce împotriva noastră. Îi voi spune astăzi președintelui Zelenski: Puteți conta în continuare pe ajutorul nostru”, a declarat Friedrich Merz. Merz a mers la Kiev cu o delegație numeroasă Cancelarul german este însoțit de ministrul Economiei, Katherina Reiche, și de o delegație economică din care fac parte directori de la Siemens Energy, Hensoldt, Diehl Defence, Quantum Systems și alte companii. Totodată, se așteaptă ca Merz să solicite guvernului ucrainean progrese în ceea ce privește reformele cerute de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției. Ce așteptări ale Zelenski de la întâlnirea cu Merz Miercuri, Voodimir Zelenski a declarat, după o discuție telefonică cu Friedrich Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania pentru producția de drone și rachete. Un punct central al discuțiilor va fi, probabil, producția rapidă de drone destinate interceptării aparatelor de zbor cu reacție, tehnologie testată cu succes de Quantum, o companie germană din domeniul tehnologiei de apărare. Începând din vară, Rusia a utilizat zilnic zeci de drone de atac cu reacție și viteză ridicată pentru a lovi infrastructura civilă și militară.
Zelenski: Peste 8.000 de soldați nord-coreeni se află în Rusia. Alți 10.000 ar urma să fie trimiși
Zelenski a invocat „date noi” privind trimiterea trupelor nord-coreene în Rusia și a afirmat că acestea sunt selectate pentru instruire și pentru o desfășurare ulterioară pe teritoriul rus. Președintele Ucrainei a susținut că numărul militarilor nord-coreeni aflați în Rusia depășește 8.000 și că alte 10.000 de persoane ar putea fi trimise în cadrul sprijinului oferit Moscovei. În august, Zelenski afirmase că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei. La acel moment, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene, scrie Reuters. Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul nu a inclus însă arme letale. Soldații nord-coreeni, trimiși în Rusia pentru instruire Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, Coreea de Nord a trimis începând din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina. Cea mai mare parte a acestora ar fi fost desfășurată în regiunea Kursk, unde forțele ruse au încercat să respingă incursiunea trupelor ucrainene. Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară. Potrivit evaluărilor ucrainene și unor analize independente, Phenianul a furnizat Moscovei milioane de proiectile de artilerie și mortiere, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de lansatoare multiple de rachete. Dispută între Ucraina și Coreea de Sud privind soldații nord-coreeni Declarațiile lui Zelenski de luni vin după o dispută între Kiev și Seul privind transferul a doi soldați nord-coreeni capturați de Ucraina. Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina i-a transferat pe cei doi militari în Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul și-au exprimat regretul față de anunț, invocând existența unui acord privind păstrarea transferului în regim confidențial. Coreea de Sud a protestat, de asemenea, față de ceea ce a descris drept o afirmație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care negase existența unui asemenea acord.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Zelenski a vorbit cu Trump și anunță o evoluție favorabilă: Suntem pregătiți să facem pași cu adevărat importanți
Volodimir Zelenski a discutat la telefon cu Donald Trump. Cei doi au convenit să se întâlnească la New York. Potrivit Live Ukraine, probabil, Zelenski se referă la Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la New York în perioada 22-28 septembrie. Președinte ucrainean a estimat că următoarea întâlnire „ar putea schimba multe”. „Există o dinamică diplomatică […] Există idei privind pașii de detensionare și probleme fundamentale de securitate – energie, alimente, protecția vieții oamenilor. Lucrăm împreună cu echipa americană și suntem pregătiți să facem pași cu adevărat importanți”, a explicat Volodimir Zelenski. Ce i-a cerut Trump lui Zelenski Se pare că în timpul convorbirii, Trump i-a cerut din nou lui Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești. În schimb, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru vizita recentă efectuată la Kiev de către emisarii săi speciali, dar mai ales pentru promulgarea legii care extinde sancțiunile economice împotriva Rusiei. Ce vor discuta Zelenski și Trump la New York Viitoarea întâlnire se va desfășura în contextul în care Washingtonul presează pentru reluarea negocierilor directe de pace între Moscova și Kiev. Eforturile diplomatice au stagnat în ultimele luni. Întrevederea va continua seria de contacte din ultimul an dintre cei doi lideri, după întâlnirile anterioare de la Biroul Oval și de la reședința Mar-a-Lago unde s-au căutat formule pentru un acord de pace.
Nicușor Dan: Românii din Ucraina sunt o prioritate absolută
Preşedintele Nicuşor Dan transmite, duminică, după participarea la Summitul Iniţiativei Carpatice, că „România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiţii”. Șeful statului a mai precizat că a stat de vorbă cu români din Transcarpatia, pe care i-a asigurat că „protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român”. Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Iniţiativei Carpatice Nicuşor Dan spune că Summitul Iniţiativei Carpatice la care a participat zilele trecute a avut şi o dimensiune economică importantă pentru cele 8 ţări care sunt situate de-a lungul Munţilor Carpaţi: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria şi Ucraina. Loading … „Am pus accent pe oportunitatea construirii unei pieţe regionale comune, bazată pe încredere reciprocă şi conectivitate. România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiţii, beneficiind de poziţia strategică a Portului Constanţa, infrastructura rutieră în plină dezvoltare, dar şi un potenţial uriaş în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia şi energia nucleară”, transmite Nicușor Dan, pe Facebook. El arată că anterior participării la forumul economic, s-a oprit la Polianîţia, unde a discutat cu românii din Transcarpatia despre nevoile reale de la faţa locului şi despre păstrarea identităţii naţionale. I-am asigurat că protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român. „Continuăm să construim parteneriate economice solide în regiune, fără a uita de datoria morală faţă de românii din afara graniţelor”, mai spune preşedintele.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
Clasa de limba română din Orlivka se redeschide
Clasa cu predare în limba română din Orlivka, localitatea din sudul regiunii Odesa, va fi redeschisă după intervenția diplomației române. Consulatul General al României la Odesa a anunțat că cei șapte copii înscriși vor putea reveni de luni la cursuri în limba maternă. Decizia vine după ce Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au dat asigurări, într-o conferință de presă în Ucraina, că școlile românești nu vor fi închise. Consulatul General al României la Odesa a anunțat vineri că autoritățile ucrainene au revenit asupra deciziei de desființare a clasei I cu predare în limba română de la școala din Orlivka. Consiliul Profesoral a aprobat reînființarea clasei, iar hotărârea a primit acordul Consiliului Local Reni. Copiii deja înscriși ar urma să înceapă cursurile luni. Loading … Consulul gerant al României la Odesa, Claudiu Tătaru, s-a deplasat din nou vineri la Orlivka pentru găsirea unei soluții definitive care să le permită copiilor români să învețe limba maternă. Potrivit Consulatului General al României la Odesa, la discuții au participat șeful Administrației Militare Raionale Ismail, Rodion Abashev, primarul orașului Reni, Igor Plehov, șefa secției de învățământ din Reni, Lilia Bondarenko, directoarea școlii din Orlivka, Olena Kaluian, părinții copiilor și reprezentanții mai multor asociații românești din regiunea Odesa. „A fost o discuție cu o foarte mare încărcătură emoțională și într-un context dificil, dar Consulatul nu a dezarmat și a făcut scut în fața etnicilor români pentru a asigura, în continuare, dreptul copiilor de a învăța în limba maternă”, a transmis Consulatul General. Clasa fusese închisă după numai patru zile Clasa cu predare în limba română a fost închisă la 1 septembrie, după doar patru zile de funcționare. Părinții ar fi fost îndemnați să treacă cei șapte copii care urmau cursuri în limba maternă în clasa cu predare în limba ucraineană. Nicușor Dan a anunțat o investigație a MAE Cazul a ajuns vineri și pe agenda discuțiilor la nivel prezidențial. Aflat în Ucraina la Summitul Inițiativei pentru Integrare Carpatică „Carpathian 8”, președintele Nicușor Dan a anunțat că Ministerul Afacerilor Externe verifică situația de la Orlivka. „În cazul Orlivka, în acest moment este investigația noastră, a Ministerului Afacerilor Externe și, de asemenea, a Ambasadei Ucrainei la București. Vă voi da toate detaliile când cercetarea se va finaliza”, a declarat Nicușor Dan. De altfel, MAE solicitase anterior autorităților ucrainene clarificări și o soluție care să asigure continuarea educației în limba română. Ambasada Ucrainei la București anunțase, la rândul său, că instituțiile competente verifică împrejurările în care clasa a fost închisă. Zelenski: „Potrivit legii, nimeni nu poate închide nimic” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a admis că au existat „situații izolate” legate de închiderea unor clase sau școli cu predare în limba română, dar a susținut că acestea au fost rezolvate. „Potrivit legii, nimeni nu poate închide nimic”, a declarat liderul de la Kiev.
Iulia Mendel acuză că i-a fost interzis un discurs în Parlamentul European
Iulia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu a fost lăsată să susțină un discurs în Parlamentul European. Ea a anunțat acest lucru pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X. Loading … „În ziua în care trebuia să susțin discursul, mi s-a interzis accesul în Parlamentul European. Pun acest lucru în mod direct pe seama sancțiunilor impuse de Zelenski. Totuși, discursul va avea loc, pentru că știu că reprezint o parte importantă a societății care tânjește după pace și vrea să fie auzită”, a transmis Iulia Mendel, miercuri, pe X. Mendel a fost secretar de presă al liderului ucrainean din iunie 2019 până în iulie 2021. După plecarea din funcție, Mendel a început să-l critice dur pe Zelenski. Mai exact, în luna mai, aceasta i-a acordat un interviu jurnalistului american Tucker Carlson, în care a relatat detalii despre colaborarea sa cu Zelenski și l-a numit „un rău ascuns” și „un urs grizzly”. (Mai multe detalii AICI) Totuși, Mendel a pus impunerea sancțiunilor pe seama faptului că urma să susțină în Parlamentul European un discurs despre pace. Foto: Profimedia
Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Drona care a intrat în România era aproape să lovească avionul lui Zelenski. Premierul Norvegiei confirmă incidentul
„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce urma să decoleze din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, pentru postul public NRK, potrivit Reuters. Volodimir Zelenski se deplasa spre Oslo, unde urma să participe la funeraliile regelui Harald al V-lea și să poarte discuții cu premierul norvegian privind apărarea aeriană a Ucrainei. Kyiv Independent scrie, citând o sursă, că momentul în care drona a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova a coincis cu decolarea avionului președintelui ucrainean. Este vorba despre incidentul care a declanșat marți alerte aeriene inclusiv în România. Ministerul Apărării Naționale a precizat că ținta aeriană a fost detectată pentru prima dată la ora 16:33, la vest de Chișinău, deplasându-se spre vest. La aceeași oră au început măsurile de alertare a populației din județul Iași și din nordul județului Vaslui. La 16:37, drona a pătruns în spațiul aerian al României, la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași. Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită, au decolat la ora 16:39 pentru monitorizarea situației. Drona și-a continuat zborul spre interiorul României. La ora 16:48 se afla la aproximativ 18 kilometri nord de Roman, iar autoritățile au extins mesajele RO-Alert către județele Neamț, Suceava și Botoșani. Contactul radar a fost pierdut la ora 17:02, în zona de graniță dintre județele Iași și Botoșani. Șase minute mai târziu, ținta a fost identificată din nou în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ulterior, autoritățile române au fost informate că drona s-a prăbușit în apropierea localității Mihăileni Vechi din Republica Moldova, la aproximativ 25 de kilometri de frontiera cu România. Aeroportul din Chișinău a fost blocat temporar Incidentul a provocat perturbări importante și în Republica Moldova. Plecările și sosirile pe Aeroportul Internațional Chișinău au fost suspendate temporar după pătrunderea în spațiul aerian moldovean a două drone rusești. Potrivit Reuters, unele aeronave care se îndreptau către Chișinău au fost nevoite să aterizeze pe alte aeroporturi sau să aștepte în aer redeschiderea spațiului aerian. Una dintre drone s-a prăbușit pe un câmp și a provocat un incendiu, în timp ce cealaltă a continuat spre România. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat incursiunile drept o „amenințare gravă la adresa vieții oamenilor”. Vizita lui Zelenski în Norvegia Volodimir Zelenski a sosit la Hotelul Plaza din Oslo marți în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul de externe, Espen Barth Eide. O noua discuție între liderii celor două țări a avut loc miercuri. Președintele ucrainean a dezvăluit că discută cu oficialii din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția în fața atacurilor aeriene rusești.