Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.
Dezvăluirile lui Zelenski: Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi
Volodimir Zelenski a făcut dezvăluirile în timpul unui interviu acordat CNN. El a spus că 10% din rachetele americane Patriot ar fi suficiente pentru a distruge întreaga capacitate balistică rusă. Președintele ucrainean a mai spus că pentru ca țara sa să treacă de iarnă, ar fi suficiente aproximativ 5% din rachetele interceptoare americane. În timpul interviului, Zelenski a arătat că o parte semnificativă a timpului său este dedicată convorbirilor și negocierilor cu aliații, în vederea obținerii de noi livrări de rachete. „Încerc să obțin rachete în schimbul a ceva… Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Nu înseamnă că sunt ilegale. Dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat Volodimir Zelenski. Discuții Zelenski-Trump despre licența Patriot În timpul summitului NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a declarat că va permite Ucrainei să obțină o licență pentru a fabrica rachetele Patriot. Ulterior, liderul american și-a nuanțat declarația spunând că nu este sigur de idee. Producătorii sistemelor de rachete Patriot au trimis reprezentanți la Kiev pentru a discuta ideea, dar rezultatele au întârziat să apară. Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA. Recent, un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane. Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. În paralel cu discuțiile despre licența Patriot, unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă.
ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor
Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Fostul ministru ucrainean al Apărării susține că a fost demis din cauza reformei achizițiilor militare
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Apărării timp de șase luni și afirmă că schimbările propuse în domeniul achizițiilor publice au generat opoziție din partea unor oficiali din interiorul și din jurul ministerului. Reforma achizițiilor militare a provocat nemulțumiri Potrivit fostului ministru, principalul obiectiv al mandatului său a fost introducerea unui sistem de licitații transparente pentru achizițiile militare, precum și reorganizarea conducerii Ministerului Apărării, scrie Reuters. „Motivul este legat de achiziții, de licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov. El susține că aceste măsuri au provocat „nemulțumiri semnificative” în rândul unor persoane influente, care ulterior au început să exercite presiuni și să îi afecteze imaginea atât în cercurile apropiate președintelui, cât și în spațiul public. Fostul oficial a precizat că reforma urmărea eliminarea problemelor structurale din sistem și implementarea unor criterii noi pentru selectarea personalului din minister, bazate pe obiectivele asumate la începutul mandatului. Fostul ministru ucrainean al Apărării respinge existența unui conflict personal cu generalul Oleksandr Sîrski În cadrul remanierii guvernamentale din această lună, Mykhailo Fedorov a fost înlocuit de Yevhenii Khmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În același pachet de schimbări politice a fost înlocuită și premierul Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a fost urmată de proteste din partea susținătorilor săi, care au cerut revenirea acestuia în funcție. Ei au invocat contribuția fostului ministru la dezvoltarea capacităților Ucrainei de a lovi infrastructura militară rusă și la modernizarea Ministerului Apărării. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, existau divergențe. Generalul a fost, la rândul său, înlocuit ulterior. Fedorov neagă însă existența unui conflict personal cu Sîrski și afirmă că diferențele dintre ei au fost legate exclusiv de viziunea asupra modului în care ar trebui gestionat războiul. „A fost mai degrabă un conflict de viziune asupra războiului. Ministerul Apărării nu a blocat nicio decizie a Statului Major sau a comandantului-șef”, a spus fostul ministru. A fost informat cu o oră înainte de demitere Fedorov a mai dezvăluit că președintele Volodimir Zelenski l-a anunțat despre demiterea sa cu aproximativ o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului. Fostul ministru consideră că presiunile exercitate asupra sa au fost parte a unui proces mai amplu de rezistență la schimbările pe care încerca să le implementeze în sistemul de achiziții militare. În opinia sa, doar reconstruirea fundamentelor administrative ale ministerului putea elimina problemele existente și crește eficiența gestionării resurselor destinate armatei ucrainene.
Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina: Nu putem lupta lovitură pentru lovitură cu Rusia
Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică” Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă. „Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia. Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie. Atacurile în profunzime au afectat Rusia Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ. El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor. În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată. El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state. Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse. Discuțiile dintre Zelenski și Trump Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot. La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.
Cutremur la vârful armatei ucrainene. Zelenski îl înlătură pe ministrul Apărării după doar șase luni. Decizia provoacă apeluri la proteste
Decizia a fost luată după o reuniune desfășurată miercuri, 15 iulie, între Zelenski și conducerea militară a Ucrainei. Fedorov și-a confirmat ulterior plecarea printr-un mesaj public, în care a declarat că a fost „o mare onoare” să conducă Ministerul Apărării. Înlocuirea trebuie oficializată prin votul Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Zelenski intenționează să îl propună pentru funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru de Interne, Ihor Klimenko, nominalizarea urmând să fie supusă votului joi, 16 iulie. Conflict între ministru și comandantul armatei Surse politice și analiști ucraineni, citați de presa de al Kiev, susțin că motivul principal al îndepărtării lui Fedorov ar fi conflictul cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cei doi ar fi avut viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei. Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic. Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică. Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat pentru Kyiv Independent că disputa dintre cei doi „a depășit toate limitele”. Un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică”. Zelenski ar fi invocat, de asemenea, problemele legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare. Președintele i-ar fi cerut viitorului ministru să se concentreze asupra acestor două domenii și a insistat că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite” și „pe aceeași lungime de undă”. Reformele rămase neterminate Mihailo Fedorov preluase conducerea Ministerului Apărării în ianuarie 2026 și fusese unul dintre puținii oficiali ai administrației Zelenski care beneficiau de susținere atât din partea partidului de guvernământ, cât și din partea unei părți a opoziției. În mesajul publicat după demitere, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, atacurile asupra logisticii militare ruse din Crimeea ocupată și lansarea unor reforme controversate în interiorul ministerului. Fostul ministru a recunoscut însă că nu a reușit să transforme complet instituția potrivit standardelor NATO, să reformeze sistemul de achiziții militare și să creeze o cultură reală a responsabilității. Presa internațională notează că Fedorov devenise una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din domeniul tehnologiei. Înlăturarea sa, după numai aproximativ șase luni, riscă să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară. Apeluri la manifestații la Kiev Decizia lui Zelenski a provocat reacții dure în rândul unor activiști, veterani și reprezentanți ai societății civile. Au apărut inclusiv apeluri la manifestații pașnice la Kiev împotriva demiterii lui Fedorov și a schimbărilor repetate făcute de președinte în conducerea statului. Criticii avertizează că înlocuirea frecventă a miniștrilor Apărării poate produce haos administrativ în plin război și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului. Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării. El a susținut că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să își ducă proiectele la capăt. Ihor Klimenko, omul ales de Zelenski pentru a prelua portofoliul Apărării, a condus Poliția Națională între 2019 și 2023 și a devenit ministru de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.
Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Nicușor Dan anunță că va merge la Kiev. Când va fi și ce scop va avea vizita
Nicușor Dan va merge în capitala Ucrainei pe 15 iulie, conform anunțului făcut de șeful statului în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN. Unul dintre scopurile vizitei va fi discuția despre sistemul antidronă. „Da, după cum știți, a fost vizita președintelui, în urmă cu trei luni, aproximativ. Cu ocazia asta am semnat un acord pe subiectul acesta. Au urmat niște vizite tehnice. În luna iulie o să fie o altă vizită tehnică pentru a operaționaliza tipul acesta de cooperare. În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția”, a declarat Nicușor Dan. Nicușor Dan și drona din Portul Constanța Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre discuțiile cu ucrainenii despre incidentul cu drona care a explodat în Portul Constanța. „După acel incident au fost discuții cu partea ucraineană la mai multe niveluri. Un lucru care s-a convenit și care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct și în cadrul sistemului nostru de apărare și în cadrul sistemului ucrainean de apărare. Sunt mai multe structuri. Unele aveau contact direct, altele nu aveau și în momentul acesta există contact direct și la nivelul structurilor de apărare. Asta este un lucru care s-a întâmplat și pe partea explicativă au fost mai multe contacte, inclusiv de la Ministerul Apărării și răspunsul final o să-l avem după vizita delegației ucrainene în România”, a adăugat Nicușor Dan. Președintele a dat asigurări că drona nu a vizat teritoriul românesc. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă portul Constanța. Asta știm cu certitudine și avem un parteneriat cu Ucraina care elimină această posibilitate. Mai departe, este un răspuns tehnic pe care îl vom da când toată investigația se va termina”, a precizat Nicușor Dan. O dronă navală a explodat la începutul lunii iunie în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. În urma exploziei nu au fost înregistrate victime. Atunci, Ucraina a spus că drona face partea din flota ucraineană și că aparatul a fost deturnat de ruși.
Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei, avertizează Zelenski
Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a transmis că „rușii pregătesc un nou atac masiv”. Liderul ucrainean a precizat că afirmațiile sale se bazează pe datele serviciilor de informații ucrainene și că momentul ales de Moscova nu este întâmplător: „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”. „Rusia vrea să provoace și mai mult rău și să ucidă oameni. Vă rog să aveți grijă și să respectați toate alertele de raid aerian”, a avertizat Zelenski, adresându-se cetățenilor ucraineni. Zelenski: Avem nevoie de rachete Patriot Președintele Ucrainei a făcut apel și la aliații occidentali să accelereze livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot. „Orice întârziere în livrarea de rachete pentru apărarea noastră antiaeriană – rachete pentru sistemele Patriot – înseamnă pierderi de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul. Țările aliate dispun de suficiente sisteme de apărare antiaeriană și de suficiente rachete. Ceea ce lipsește este voința de a lua deciziile necesare pentru a proteja cu adevărat viețile oamenilor din Ucraina”, a scris Zelenski. „Decizia este în mâinile aliaților” El a subliniat că responsabilitatea pentru aceste decizii revine în primul rând Statelor Unite și celorlalte state puternice din Europa și din lume: „Mai presus de toate, acestea sunt decizii ale Statelor Unite și ale țărilor puternice din Europa și din lume”. „Rachetele pentru sistemele Patriot nu trebuie să stea acum în depozite, ci să ajungă în unitățile Patriot din Ucraina. Le mulțumesc tuturor celor care oferă ajutor real”, a mai spus liderul ucrainean. Patriot este principalul sistem occidental folosit de Ucraina pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Kievul cere de mai mult timp aliaților occidentali să trimită atât noi sisteme Patriot, cât și rachete pentru cele deja aflate în serviciu.