AUR acuză că se fac presiuni din exterior pentru a vota Guvernul Veștea. Petrișor Peiu îi pune în gardă pe parlamentarii suveraniști
Petrișor Peiu este de părere că un vot de încredere acordat Guvernului Veștea ar putea duce la autodistrugerea AUR. În context, liderul senatorilor AUR susține că se fac presiuni din exterior pentru susținerea premierului desemnat de președintele Nicușor Dan. Prăbușirea AUR poate veni prin votul acordat lui Adrian Veștea și cabinetului său de miniștri, crede Peiu. Peiu arată „singura ieșire” În opinia lui Peiu, preşedintele Nicuşor Dan şi PSD sunt într-o situație extrem de dificilă. Guvernul Veștea nu poate să treacă de votul Parlamentului fără sprijinul AUR. Iar singura ieșire din această poziție este să exercite presiuni asupra parlamentarilor AUR ca să voteze Cabinetul Veştea. „Nicuşor Dan şi PSD s-au pus în situaţia dificilă de a propune un Guvern care nu poate să treacă de votul Parlamentului. Singura ieşire pe care au găsit-o este de a presa AUR să voteze învestirea Guvernului. Dar asta ar aduce prăbuşirea partidului AUR. Întrebarea logică este: de ce s-ar autodistruge AUR pentru a salva PSD?”, a scris, pe Facebook, Petrișor Peiu. Duminică, Adrian Veștea a depus la Parlament atât lista cu numele miniștri propuși a face parte din noul Executiv, cât și programul de guvernare pe care îl are în vedere. El a cerut un calendar rapid pentru audieri și votul de învestitură. „Am depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propun pentru România. Este un pas necesar pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine și pentru a readuce țara într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și funcționare normală a instituțiilor. Am încredere că Parlamentul va trata cu responsabilitate această procedură și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură. România nu își mai permite să piardă timp. Membrii independenți ai Cabinetului au fost incluși în echipa guvernamentală la solicitarea mea, în cadrul discuțiilor purtate cu partidele care susțin acest Guvern. Noul Guvern are cinci priorități imediate: Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională; Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR; Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară; Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate; Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE)”, a transmis Adrian Veștea. Miniștrii aleși să facă parte din Guvernul Veștea Iată componența Cabinetului Veștea: Adrian Veștea – prim-ministru (PNL); Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD); Alina Gorghiu – vicepremier (PNL); Diana Morar – vicepremier (independent); Luca Niculescu – ministru de Externe (independent); Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent); Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent); Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD); Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL); Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent); Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL); Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD); Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD); Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL); Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD); Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD); Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL); Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD); Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD); Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD); Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)”.
UPDATE: Anunț important pentru noul Guvern Veștea. Noul Executiv ar putea cere AZI votul de încredere
Conducerea Parlamentului urmază să voteze, de la ora 10, programul audierilor miniștrilor Guvernului Adrian Veștea. Miniștrii propuși vor fi audiați între orele 12 și 15.30. Tot în ședința de la ora 10 se va stabili programul de lucru, dar și ordinea de zi a plenului Parlamentului. Surse MEDIAFAX arată că plenul ar urma să aibă loc luni, de la ora 17. Știrea inițială: Ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului va avea loc începând cu ora 10.00, în format online. Această reuniune va stabili calendarul oficial al procedurilor pentru votul de învestitură al Guvernului propus Adrian Veștea. Acesta a depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propune pentru România, cerând un calendar rapid pentru audieri și votul de învestitură. Noul Guvern are cinci priorități imediate: – Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională. – Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR. – Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară. – Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate. – Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE). Componența Cabinetului este următoarea: Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL) Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD) Alina Gorghiu – vicepremier (PNL) Diana Morar – vicepremier (independent) Luca Niculescu – ministru de Externe (independent) Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent) Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent) Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD) Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL) Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent) Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL) Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD) Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD) Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL) Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD) Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD) Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL) Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD) Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD) Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD) Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).
UDMR nu va vota Guvernul Veștea
„Decizia noastră a fost să nu susținem investirea guvernului, deci nu vom vota guvernul în momentul în care va apărea această listă și programul de guvernare. A fost o decizie cu o singură abținere și cvasiunanimitate, niciun vot împotrivă, deci asta va fi poziția noastră în momentul votului”, a declarat Kelemen Hunor. El spune că s-au luat în calcul trei posibilități pentru momentul votului: „o posibilitate să fim prezenți și să nu votăm, asta este una dintre variante. Am înțeles că așa se va proceda AUR, PNL și USR. A doua posibilitate este să votăm împotrivă, dar aici nu a susținut această variantă nimeni și vă spun de ce. Dincolo de faptul că nu vrem să votăm împotriva foștilor noștri colegi și sper că viitorii noștri colegi, într-o altă etapă viitoare, fiindcă nu avem motive să votăm împotrivă, și după aceea, dacă vor fi mai puține voturi împotrivă decât suntem noi, începe speculația că de fapt noi nu am respectat decizia. Asta trebuie să evităm, fiindcă decizia este extrem de clară și cunoscută de toată lumea. Și atunci am spus că nu vom fi în sală în momentul votului”. Liderul UDMR susține că ceea ce se întâmplă acum „este o luptă între diferite partide și grupuri din diferite partide și nu vrem să fim implicați în această luptă. Nu este lupta noastră. Dacă ar fi pentru România, atunci sigur am fi în sală. Și asta a fost argumentul pentru care noi am luat decizia să ieșim din sală în momentul votului”.
USR a decis: nu va vota pentru învestirea Guvernului Tomac
Comitetul Politic al USR a decis că parlamentarii partidului nu vor vota pentru învestirea Guvernului Tomac. Anunțul a fost făcut vineri de președintele Dominic Fritz după consultarea liderilor USR. Anunțul nu reprezintă o surpriză. Anterior, consultările filialelor au arătat că membrii de partid nu agreează ideea unui guvern de tehnocrați. În plus, liderii USR cred că un Guvern Tomac ar putea reprezenta un paravan pentru PSD. De asemenea, premierul desemnat Eugen Tomac nu a inclus în propunerea sa de cabinet numele actualilor miniștri ai USR, așa cum a cerut Dominic Fritz. USR ca PNL O decizia similară au luat și liberalii. Joi, în urma ședinței Biroului Politic Național, PNL a decis, în unanimitate, că nu va vota guvernul Tomac. În urma celor două decizii, la care se adaugă reticența UDMR și refuzul AUR, proiectul Tomac pare să fie condamnat la eșec. Calculele s-au simplificat, situația s-a complicat Pentru ca un nou Guvern să fie învestit, sunt necesare minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. În total, Parlamentul are 464 de aleși. Configurația parlamentară arată astfel: PSD are 127 de parlamentari, după plecarea deputatului Victor Ponta la grupul Uniți pentru România, AUR are 90, PNL are 76, USR are 59, UDMR are 31, grupul minorităților naționale are 17, SOS România are 15, Uniți pentru România are 15, PACE – Întâi România are 11. În plus, sunt 23 de parlamentari neafiliați. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar fi avut o majoritate clară pentru învestirea Guvernului. Prin deciziile PNL și USR de a nu vota Cabinetul Tomac, această variantă iese din calcul. În lipsa PNL și USR, situație devine mult mai complicată. Eugen Tomac ar avea nevoie, în primul rând, de voturile PSD și UDMR, la care ar trebui să se adauge minoritățile naționale, grupurile mai mici și o parte dintre parlamentarii neafiliați. Potrivit calculelor parlamentare, dacă PSD, UDMR, minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE – Întâi România și toți parlamentarii neafiliați ar vota disciplinat Cabinetul Tomac, premierul desemnat ar aduna 224 de voturi. Numărul este cu 9 sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Pentru a trece de pragul majorității, Cabinetul Tomac ar avea nevoie și de voturi din partea unor „rebeli” de la PNL și USR. Premierul desemnat Eugen Tomac nu a discutat cu AUR și S.O.S. România, formațiuni care au împreună 105 parlamentari.
Meciurile României la Mondiale și Europene de handbal vor fi obligatoriu la TV!
Veste uriașă pentru iubitorii handbalului de la noi din țară! Meciurile României de la Mondiale și Europene vor fi obligatoriu difuzate la TV, iar românii le vor putea urmări gratuit. Acest lucru se va întâmpla după ce proiectul de lege inițiat de deputatul AUR Ciprian Paraschiv, președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, a fost votat în cursul zilei de miercuri, 10 iunie 2026, în Parlamentul României, într-o proporție uriașă. Inițiativa legislativă care a fost dezbătută în România, care propune ca meciurile naționalelor de handbal, feminin și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, să fie difuzate obligatoriu la televizor în mod gratuit, a fost votată în Parlamentul României. Conform informațiilor obținute de ProSport, aceasta a trecut cu 290 de voturi din 293 posibile, iar iubitorii handbalului au primit o veste uriașă, întrucât vor putea vedea la TV meciurile echipei naționale a României. Această măsură a venit în contextul nemulțumirilor legate de transmiterea exclusiv online și contra cost a competițiilor internaționale la care România participă. Meciurile României, „evenimente de importanță majoră” Meciurile echipelor naționale de handbal ale României, atât feminin, cât și masculin, de la Campionatele Europene și Mondiale, vor fi incluse pe lista „evenimentelor de importanță majoră”. În aceste condiții, cei care dețin drepturile vor fi obligați să le transmită la TV, în mod gratuit, fără costuri suplimentare pentru public. Inițiativa a apărut în contextul în care drepturile de difuzare pentru turneele din perioada 2026–2031 au fost achiziționate de trusturi media private, care au anunțat că meciurile vor putea fi urmărite exclusiv online, pe platforme contra-cost. “Handbalul a fost și a rămas un ambasador extraordinar al țării noastre, românii apreciază în număr mare și urmăresc acest sport de echipă, iar prezența României la turneele finale de maximă importanță, europene și mondiale, atât în handbalul feminin, cât și cel masculin, constituie repere indubitabile prin care noile generații pot și trebuie să descopere, având acces direct și gratuit la evenimentul sportiv, valorile handbalului, performerii lui și modelele autentice ale performanței indiferent de domeniu”, își explica demersul la momentul inițierii proiectului deputatul AUR Ciprian Paraschiv. Românii nu vor să plătească pentru a urmări meciurile naționalei Decizia de a muta difuzarea competițiilor în mediul online nu a fost pe placul românilor, care nu doresc să plătească abonamente pentru a urmări partidele de handbal. Astfel, această decizie a stârnit numeroase nemulțumiri în spațiul public, dar și în comunitatea handbalului din România. Imediat, fanii au lansat mai multe petiții și campanii prin care au solicitat ca meciurile să fie difuzate la televizor. Aceștia au susținut că accesul la sportul de performanță reprezintă o chestiune de interes public. Totodată, cei care au criticat ideea de a muta evenimentele sportive în online susțin că această decizie ar limita accesul unor anumite categorii de public, precum copiii, vârstnicii sau persoanele care locuiesc în mediul rural.
Dominic Fritz, după votul în Senat pentru șefia ICR: Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?
Președintele USR a ieșit la atac după votul în Senat care a stabilit noua conducere a Institutului Cultural Român. Dominic Fritz consideră că PSD și AUR s-au înțeles să-și impună oamenii, dovedind că există o înțelegere excelentă între cele două partide, la nevoie. „Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie pe pagina de Facebook Dominic Fritz. Mai mult, liderul USR nu se ferește să-i numească „extremiști” pe parlamentarii AUR. El arată că social-democrații s-au aliat cu „extremiștii” și conlucrează foarte bine când interesele sunt comune. Fritz: „Există o altă majoritate funcțională” Iată postarea lui Dominic Fritz: „Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD? Sau mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție «proeuropeană» când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii? Moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR nu a fost un accident. Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de «consecvență pe față» a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”. Peiu, despre vremurile când AUR vota proiectele USR Pe de altă parte, Petrișor Peiu, în calitate de lider al grupului senatorilor AUR, le-a reamintit celor din USR cum stau lucrurile de fapt. El a făcut referire la proiectele de lege inițiate de formațiunea lui Dominic Fritz și votate de partidul său. „Acum, fiind conducător de tractor care are și remorcă, nu mă pot abține să nu vă aduc aminte că am votat până acum 12 proiecte de legi propuse de USR. Asta înseamnă că eram în vreo alianță cu dumneavoastră? Am votat și o moțiune simplă împreună. Eu cred că trebuie să folosiți mai atent, mai grijuliu cuvântul «alianță». Înțeleg dorința de a face politică, dar vă asigur că nu este nicio alianță și vă sfătuiesc să încercați să înțelegeți utilizarea termenului alianță”, a spus Peiu. Cine conduce Institutul Cultural Român Senatul a numit marți, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român. Au fost votați Corina Încrosnatu, ca președinte, Adriana Gae și Attila Weinberger, vicepreședinți, și 14 membri pentru consiliul de conducere al instituției. Corina Încrosnatu, propusă de PSD, a primit 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”, iar Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi „pentru” și 97 „împotrivă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: USR folosește incidentul de la Galați ca armă politică și dă vina pe PSD și AUR pentru atacul cu drona. „Voi ați lăsat România vulenarbilă!” Victor Ponta critică posibilitatea unei guvernări PSD-USR. „Să repeți un scenariu care a dat faliment e ce își dorește cel mai tare AUR” În plină criză politică, USR pune tunurile pe serviciile secrete și le face responsabile de haosul din România
Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
PSD a votat bugetul lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea din Parlament
Înțelegere pe ascuns între tabere și o trădare de care Ilie Bolojan nu a avut habar? Mulți se gândesc la acest scenariu după ce s-a aflat că PSD a votat bugetul liberalului Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea împotriva premierului din Parlament. Propunerea primarului Ciucu pentru bugetul PMB pe anul 2026 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Au fost cu 48 de voturi „pentru” și 5 abțineri. „Liderul” PSD: „Vreau să-l felicit pe domnul primar Ciucu” Votul a avut loc în timp ce în Parlament are loc votul pe moțiune, arată Mediafax. Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru. Consilierii generali PSD au lăudat modul în care bugetul a fost prezentat și dezbătut public. Adrian Vigheciu, consilier general PSD, l-a felicitat pe Ciprian Ciucu pentru „dialogul transparent” cu societatea civilă – „Vreau să-l felicit pe domnul primar pentru amendamentul supus atenției noastre, care a emanat din dialogul transparent pe care l-a avut cu societatea civilă. Dialogul cu cetățenii a adus un plus în articularea bugetului nostru”. Câte venituri așteaptă Ciucu Potrivit proiectului adoptat, Primăria Capitalei estimează venituri de aproximativ 8,4-8,5 miliarde de lei în 2026, cu circa 16% mai mult față de anul precedent. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei sunt destinate investițiilor. Cele mai mari alocări pentru investiții vizează modernizarea celor 50 de kilometri de linii de tramvai și transportul public, respectiv modernizarea rețelei de termoficare, fiecare proiect urmând să primească aproximativ 1 miliard de lei. Ambele proiecte sunt finanțate inclusiv din fonduri europene. Pentru subvenții au fost prevăzute peste 2,59 miliarde de lei, dintre care 1,37 miliarde de lei pentru transportul public și 1,21 miliarde de lei pentru sistemul de termoficare. Bugetul include și o alocare de 7 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, despre care primarul general a spus că fusese promisă în mandatul fostului primar Nicușor Dan. 37 de milioane pentru piste de biciclete Printre principalele proiecte de infrastructură finanțate se numără lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, cu aproape 130 de milioane de lei, modernizarea iluminatului public, cu 120 de milioane de lei, lărgirea străzii Dimitrie Pompeiu, cu 76 de milioane de lei, și lucrări la Pasajul Basarab, pentru care sunt alocate 20 de milioane de lei. Municipalitatea mai prevede 100 de milioane de lei pentru plata a 22 de troleibuze și 12 microbuze electrice, 20 de milioane de lei pentru modernizarea Depoului Berceni și 85 de milioane de lei pentru canalul colector Ghidigeni – Olteniței – Cheile Turzii – Henri Coandă, parte a proiectului de modernizare a stației de epurare Glina. Pentru piste de biciclete sunt alocate aproximativ 37 de milioane de lei, iar pentru sistemul inteligent de management al traficului 4,7 milioane de lei. Finalizarea Planului Urbanistic General primește 23 de milioane de lei, iar pentru Registrul Verde sunt prevăzute 10 milioane de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. Gavrilă (POT): „USR, exterminatorii României!” Patrick de Hillerin demontează o mare minciună spusă de Bolojan în timpul discursului de la moțiune Ciprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul Daniel Băluță, atac la primarul Capitalei, Ciprian Ciucu: „Am văzut o nouă față a lui, una de torționar” Scandal la şedinţa CGMB. Daniel Băluță a anunțat că reprezentanţii PSD în Consiliu vor intra în grevă. Atac direct la primarul Capitalei: ”Un laș. Primăria Capitalei s-a transformat în «castelul grofului»” Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă
Plenul Parlamentului European a aprobat marți ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă pentru mai multe fapte invocate de autoritățile române în cererea transmisă la Strasbourg. Decizia privind ridicarea imunității pentru punctele B, C, D, E, F, G și H din raport a fost aprobată. Punctele vizează acuzații de lipsire de libertate în mod ilegal, glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe, precum și ultraj, după ce aceasta ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În schimb, Parlamentul European a aprobat propunerea de a nu ridica imunitatea în cazul punctului I, referitor la un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care aceasta ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.. Ce efect are votul Votul permite procurorilor români să continue cercetările în dosarul penal în care este vizată Diana Șoșoacă. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu se pronunță asupra vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în calea anchetei. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European în 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. Potrivit raportului discutat în Parlamentul European, cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, avizase favorabil solicitarea de ridicare a imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj. Europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. Punctele unde s-a ridicat imunitatea B – acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, într-un incident din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. C – acuzația de glorificare a unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România. D – declarații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe Facebook, în mai 2024. E – alte declarații făcute în Parlamentul României, prin care ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor. F – declarații online din octombrie 2024 privind glorificarea unor persoane și mișcări asociate cu crime de război și acuzații colective la adresa evreilor. G – declarații din 1 decembrie 2024 privind glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste și xenofobe. H – acuzația de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Parlamentul European votează astăzi asupra ridicării imunității Dianei Șoșoacă
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți. Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României). Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.