Voucherele la gaze anunțate de autorități prevestesc un șoc psihologic
Statul a anunțat un sprijin financiar în vederea dispariției plafonării prețului la gaze din data de 1 aprilie 2026. Însă, dacă luăm în calcul exemplul liberalizării pieței de energie electrică, soldată cu prețuri mult mai mari la facturi, ideea unui voucher pentru gaze anunțată de autorități pare să prefigureze o iminentă scumpire a facturilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul curentului electric. Potrivit unei simulări a Asociației pentru Energie Inteligentă, apare firesc o întrebare: voucherul la gaze este un ajutor real sau o formă mascată prin care statul pune pe spatele tuturor consumatorilor efectele eliminării acestei plafonări la gaze? Altfel spus, românii vor compensa din noile taxe și accize la gaze plafonarea prețului la gaze? Așa cum a scris Gândul, furnizorii au început deja să-și prezinte ofertele în vederea eliminării, de la 1 aprilie, a plafonării asigurate de stat (detalii AICI). Trebuie amintit că, începând din iulie 2025, atât gazele cât și energia electrică s-au scumpit odată cu creșterea TVA la 21% decisă de Guvernul Bolojan. Consumatorul își va plăti propriul voucher Asa cum arată ofertele de preț de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher, avertizează Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Asociația amintește că există deja o Lege a consumatorului vulnerabil, așadar se pune întrebarea: care e scopul acestor vouchere? AEI atrage atenția că un astfel de voucher va fi plătit, în realitate, tot de consumatorul român. Suntem pentru vouchere, dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. Vouchere ar trebui să fie, dar fără să iei banii cu dreapta și să-i dai cu stânga. (…) România are deja un mecanism legal pentru sprijinirea celor cu adevărat afectați – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele și familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecție. În loc ca acest sistem să fie îmbunătățit, simplificat și extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher. De aici vine și suspiciunea – această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu – nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general. Sigur, există și un argument forte în favoarea lui – ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită. Mulți români câștigă „puțin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puțin” ca să treacă ușor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susține că voucherul este o soluție rapidă și aplicabilă fără dosare și drumuri la primărie, susține asociația condusă de Dumitru Chisăliță (foto). AEI: Statul va strânge 500 milioane de lei după eliminarea plafonării plus 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize În continuare, Asociația prezintă scenariile acordării acestor vouchere din banii statului, adică ai tuturor contribuabililor, astfel: Circa 500.000 de români s-ar încadra să primească aceste vouchere, aspect care ar determina necesitatea unei resurse financiare de 300 milioane lei. Dacă considerăm că viitorul preț mediu al gazelor la consumatorul final se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media prețului ofertat), constatăm o creștere a veniturilor din TVA ca urmare a creșterii prețului gazelor cu cca 800 milioane lei/an. În orice scenariu, statul va avea numai de câștigat, fiind vorba de un surplus financiar impresionant. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Altfel spus, creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig semnificativ la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă cca 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Plus de 200 lei/lunar la factură, voucher de stat de 100 lei AEI atrage atenția că statul va acorda vouchere din banii pe care îi vor plăti suplimentar toți consumatorii. De exemplu, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună). Totuși, este injust să acorzi tuturor consumatorilor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum. După cum se vede în tabelul de mai jos, pentru unii consumatori, veniturile inclusiv ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă, arată Asociația. Ajutorul ar trebui să fie destinat celor care chiar au nevoie Ajutorul ar trebui acordat în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin, mai arată Asociația pentru Energie Inteligentă. În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe. Propunerea Asociației Energia Inteligentă, este ca voucherul să fie finanțat din fonduri private, dar trebuie explicat transparent ce înseamnă acest lucru și cum este implementat, pentru ca sprijinul să nu se transforme într-o taxă ascunsă. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exercițiu de imagine. Dacă statul dorește cu adevărat să
Proiectul de OUG privind ajutorul pentru FACTURILE la curent după ridicarea plafonării, publicat în transparență de Ministerul Muncii. Suma propusă
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a publicat în transparență decizională, cu două zile lucrătoare înainte de termenul-limită, așteptatul proiect de Ordonanță de urgență privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, menit să creeze cadrul de susținere a celor care au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică după expirarea schemei, la 20 iunie. Ministerul Muncii propune în proiectul de OUG o definire a categoriilor de beneficiari ai ajutorului din partea statului după 1 iulie și perioada de aplicare a acestuia. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. La Ministerul Muncii, instituția responsabilă, se discută despre o variantă care „să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, după cum a spus miercuri Simona Bucura Oprescu. La sfârșitul lunii aprilie, ministerul a transmise, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie.Ministerul Muncii. Cine este eligibil Categorii de beneficiari ai sprijinului, potrivit notei de fundamentare a proiectului: persoană singură cu un venit net lunar de maxim 2.574 lei; familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1.784 lei; persoană încadrată în grad grav, accentuat sau mediu de handicap, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2.460 lei/membru în cazul familiilor; persoană care, fie necesită echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică pentru menţinerea în viaţă sau pentru menţinerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau restricţionează mobilitatea şi/sau deplasarea acestora ori necesită modalităţi de informare şi comunicare adaptate nevoilor specifice, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2460 lei/membru în cazul familiilor. (Introdus pentru eventualitatea in care menținem aceasta categorie); familii care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ. Nu vor beneficia de sprijin persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum şi persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidenţial organizate ca structuri publice sau private; Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv on-line într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale, oficiile poștale sau furnizorii de energie electrică; Sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; Determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor; Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR) ; În vederea asigurării plății, prin serviciul de mandat poştal, a cheltuielilor cu energia electrică CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poştal prin intermediul cărora se vor desfăşura operaţiunile de plăţi. Cât timp se aplică și cât costă Potrivit proiectului, perioada de aplicare propusă este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, dată la care expiră și actuala schemă în cazul gazelor naturale. Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1.000 kwh/an. „Pentru aceștia, se estimează un sprijin de aproximativ 71 lei, reprezentând diferența dintre valoarea facturii plătită sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2025 cu un preț de 0,68 lei/kwh și prețul estimat după liberalizare”, se arăta ăn nota de fundamentare publicată inițial de Ministerul Muncii, astfel că se estima un impact bugetar de 298,2 milioane de lei lunar, respectiv 1,78 de miliarde de lei în anul 2025 și 894,6 milioane de lei în anul 2026. Numai că, la scurt timp de la publicare, nota a fost retrasă și înlocuită cu un proiecte care nu are menționată nicio sumă, cu doar estimarea numărului de potențiali beneficiari, „Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1000 kwh/an.” Conform surselor avizate cu care a discutat Gândul, suma de 71 nu fusese convenită la nivelul grupului de lucru în care principalul partener este Ministerul Energiei. Variantele încă discutate sunt de 36, respectiv 72 de lei, sume calculate în funcție de prețul mediu al unei facturi de 100 de Kw. Astfel,