11 septembrie 2001: Un președinte în criză, o America îngrozită. Legendarul discurs al lui George W. Bush
Președintele SUA, George W. Bush era într-o vizită oficială, însoțit de presă, la o școală primară din Florida, un eveniment de rutină cu elevi, pentru promovarea politicilor de educație, potrivit Reuters. „În timp ce președintele se întâlnea cu personalul și elevii, eu mă aflam într-un centru de presă din apropiere, amenajat pentru jurnaliști. Am urmărit o transmisiune televizată în direct care arăta fumul care ieșea din unul dintre turnurile gemene ale World Trade Center din New York. Acesta fusese lovit de un avion, într-un incident pe care inițial l-am considerat un accident. Apoi, în timp ce priveam, un al doilea avion s-a prăbușit”, își amintește jurnalistul Steve Holland, care îl însoțea pe președintele Bush. Potrivit reporterului, Bush se afla la școală, citindu-le copiilor. Camerele de filmat au surprins expresia șocată de pe chipul său în momentul în care un consilier de la Casa Albă a intrat în clasă și i-a șoptit despre al doilea avion, spunându-i: „America este atacată”. Bush, care era președinte de 8 luni în care nu fusese pus la încercare, s-a pomenit cu cel mai mare atac asupra SUA, încă de la Pearl Harbour, din 1941. Momentul a fost unul de cotitură în mandatul lui Bush. Liderul SUA a arătat o serie de emoții, de la groază și furie pentru atacuri, la durere și lacrimi pentru victime și promisiuni că cei vinovați vor plăti. Au deturnat avioane și le-au izbit în Turnurile Gemene și Pentagon La 11 septembrie 2001, grupuri de teroriști au asediat patru avioane comerciale, aeronave pe care le-au folosit drept kamikaze, izbindu-le în Turnurile Gemene din World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Washington DC. Ultimul dintre avioane ar fi trebuit să atace sediul Congresului SUA, însă pasagerii au opus rezistență, iar avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania. În urma atacurilor, turnurile gemene au luat foc, cu civilii de la etajele superioare blocați înăuntru, iar cele două clădiri de 110 etaje s-au prăbușit. 2,977 de civili au murit, dintre care 246 de persoane aflate la bordul avioanelor, 2,606 la Turnurile Gemene și 125 de persoane la Pentagon. Atacul a fost revendicat de Al-Qaeda, iar în operațiune au fost implicați 19 teroriști. Panica a cuprins Washingtonul. Norii de fum de la Pentagon au stârnit temeri legate de bombe plasate în mașini. Casa Albă a fost evacuată, iar Serviciul Secret le-a spus angajatelor să-și scoată pantofii cu toc și să fugă. Bush s-a adresat națiunii Aflat în Florida, Bush a fost a fost supus protocolului de securitate, iar Președintele SUA a zburat cu un avion al Forțelor Aeriene ale SUA în Nebraska, acolo unde a ținut, din buncăr, o teleconferință cu specialiști în Securitate și vicepreședintele Dick Cheney. Ulterior, el s-a întors la Washington, acolo unde s-a adresat Americii din Biroul Oval. „Imaginile cu avioane care se izbesc de clădiri, cu incendii și cu structuri uriașe care se prăbușesc ne-au umplut de neîncredere, de o tristețe teribilă și de o furie tăcută și neclintită”, a spus Bush. În acea zi, spațiul aerian a fost închis. Presa s-a întors cu mașina în Capitală. Chiar și la 14 ore de la tragedie, în clădirea Pentagonului era o gaură uriașă fumegândă. „Vă aud!” Trei zile mai târziu, la 14 septembrie 2001, președintele Bush avea să rostească un discurs care a rămas în istorie. Turnurile încă ardeau, iar mirosul se simțea de la kilometri distanță. Clădirile din jur slăbiseră din cauza exploziei și existau temeri că s-ar putea prăbuși. Președintele George W. Bush era în zona devastată, însoțit de primarul New Yorkului de la acea vreme, Rudy Giuliani. Un strat gros de cenușă acoperea străzile, trotuarele și umerii pompierilor epuizați. Stând pe rămășițele unei mașini de pompieri, Bush le-a spus echipajelor de urgență că Statele Unite se aflau acum în război cu militanții islamiști. 24 years ago, President George W. Bush gave the historic bullhorn speech at Ground Zero after 3,000 Americans were killed on 9/11: ‘I can hear you. The rest of the world hears you. And the people who knocked these buildings down will hear all of us soon.’ We will #NeverForget. pic.twitter.com/IsIqSF7qzl — Republican Study Committee (@RepublicanStudy) September 11, 2025 „Vă aud! Vă aud! Restul lumii vă aude! Iar cei care au dărâmat aceste clădiri ne vor auzi pe toți în curând!”, a declarat Bush, prin megafon. După legendarul discurs G.W. Bush și-a petrecut mandatul încercând să prevină un alt atac terorist. A primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști, iar invazia sa din Irak din 2003 a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare. Faptul că teroriștii au reușit să deturneze cele 4 avioane a scos la iveală vulnerabilități de securitate. După tragedie, au fost adoptate de siguranță sporite în aeroporturi și clădiri publice. Chiar și la un sfert de secol după tragedia din 11 septembrie 2001, reporterul Reuters încă mai are acei pantofii plini de funingine de atunci. I-a păstrat într-o pungă, pe fundul unui dulap. Recunoaște că nu-i poate arunca.
Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
Ambasada Rusiei la Washington: Rusia și SUA ar putea și ar trebui să coexiste constructiv
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe platforma X, reprezentanții ambasadei afirmă că, „în lipsa unor diviziuni ideologice fundamentale”, Rusia și Statele Unite „ar putea și ar trebui să coexiste constructiv”. Mesaj pentru Washington Potrivit ambasadei, relația dintre Moscova și Washington ar trebui construită pe „un parteneriat autentic, viabil din punct de vedere economic, bazat pe respect reciproc și pe egalitate”. Reprezentanța diplomatică susține, de asemenea, că cele două țări sunt conduse de lideri care au „o chimie personală excelentă” și promovează „valorile tradiționale ale familiei și religiei, suveranitatea și statul-națiune”, în opoziție cu ceea ce numește „ordinea liberal-globalistă bazată pe reguli”. Argumente istorice Reprezentanții instituției susțin că Rusia „a fost alături de americani” încă din perioada Războiului de Independență și că a avut „un rol esențial în sprijinirea fostelor 13 colonii” împotriva Imperiului Britanic. Aceștia amintesc și de Războiul Civil American, susținând că Rusia s-a opus încercărilor Marii Britanii și Franței de a legitima Confederația și că a trimis, în 1863, două escadre navale în apele americane. În acest context, ambasada citează o declarație atribuită fostului ministru rus de Externe Alexander Gorchakov, care ar fi transmis că „politica Rusiei față de Statele Unite este clar definită și nu se va schimba”. „Mai presus de toate, dorim ca Statele Unite să rămână unite și indivizibile”, a precizat Gorchakov, potrivit mesajului publicat de Ambasada Rusiei. Aliați în război, rivali în pace De asemenea, oficialii ruși amintesc și cooperarea dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite în timpul celui de-al doilea război mondial și susține că, inclusiv în perioada Războiului Rece, Moscova și Washingtonul „au găsit modalități de a evita confruntarea”, în pofida tensiunilor dintre cele două puteri.
Directorul CIA compară modele de inteligență artificială cu armele nucleare digitale
Marți, directorul CIA Jim Ratcliffe a susținut un discurs public rar la Washington, potrivit AFP. Analogia directorului CIA În discursul său, acesta a comparat capacitățile celor mai avansate modele de inteligență artificială cu „armele nucleare digitale”. „Nu ar fi nepotrivit, așa cum am discutat, să comparăm capacitățile lor cu armele nucleare digitale”, a transmis acesta. Ratcliffe a făcut referire la discuțiile sale pe această temă cu consilierii președintelui Donald Trump, potrivit sursei citate. Administrația Trump, control fără precedent asupra IA Înaltul oficial american din domeniul serviciilor secrete externe a susținut public această analogie cu arma nucleară. Analogia vine într-un moment în care administrația Trump tocmai preluase controlul fără precedent asupra acestei tehnologii. Administrația a invocat securitatea națională. Pe 12 iunie, Washingtonul a obligat Anthropic să întrerupă accesul la cele două modele ale sale cele mai puternice, Mythos 5 și Fable 5. Companiei i-au fost impuse „controale la export”, conform aceleiași surse. Această retragere forțată a unui model de ultimă generație de către un guvern a însemnat o premieră. Retragerea a fost realizată doar parțial, vineri, pentru Mythos, acum accesibil unui cerc limitat de parteneri americani. Fable 5, versiunea sa restricționată pentru consumatori, rămâne offline. OpenAI, rivalul american al Anthropic, și-a lansat modelul GPT-5.6 în aceeași zi cu acces foarte limitat. Compania acceptă pentru prima dată ca guvernul SUA să valideze partenerii autorizați de la un client la altul, mai arată sursa. Tehnologiile emergente, „cea mai mare prioritate” Ratcliffe a reiterat opinia guvernului, aceea că „tehnologiile emergente” au fost „cea mai mare prioritate a sa”. Prioritatea este „la egalitate cu China”, de când a preluat funcția în urmă cu optsprezece luni. Vorbind la o conferință găzduită de AWS, divizia de cloud computing a Amazon, directorul CIA i-a acuzat pe adversarii Americii că vor să „fure și să manipuleze progresele Americii”. Analogia dintre inteligența artificială avansată și armele nucleare circulă de luni de zile în cercurile de securitate națională americane. Mai multe grupuri de experți descriu o adevărată „cursă a înarmării” tehnologice între Statele Unite, China și Rusia, potrivit aceleiași surse. Reorganizarea CIA, axată pe securitatea cibernetică Directorul a detaliat o reorganizare a CIA axată pe securitatea cibernetică. Acesta a descris-o ca pe o „sabie” și un „scut” pentru a apăra infrastructura critică. El a mai declarat că s-a întâlnit cu Elon Musk, CEO-ul SpaceX, precum și cu directori de la Amazon, Google și Dell, mai specifică sursa.
Un mort și 9 persoane dispărute după implozia unui rezervor chimic la o fabrică din Washington
Un rezervor uriaș de substanțe chimice, care conținea peste 3.785 de metri cubi (1 milion de galoane) de lichid extrem de coroziv a făcut implozie și s-a prăbușit, marți, la o fabrică de celuloză și hârtie din Washington, potrivit Associated Press. În urma accidentului industrial, cel puțin o persoană a murit, iar alte 9 au fost date dispărute. Dispăruții nu au nicio speranță de salvare, potrivit declarațiilor date de autorități. Alți nouă angajați ai fabricii au fost răniți, unii dintre aceștia fiind grav răniți, în urma scurgerii de lichid coroziv de la Nippon Dynawave Packaging Co. din Longview. Este încă ceea ce a cauzat implozia. Potrivit sursei citate, eforturile de salvare nu au putut fi reluate decât miercuri dimineața, când salvatorii vor lucra la stabilizarea rezervorului prăbușit, care încă conținea în interior în jur de 340.000 de litri de un amestec de lichid coroziv cunoscut sub numele de „lichior alb”, potrivit Șeful Serviciului de Pompieri și Salvare din Cowlitz, numit Scott Goldstein. Reprezentanții autorităților au declarat că vor lucra doar în timpul zilei, deoarece exista riscul ca rezervorul să mai scurgă lichid caustic și să se prăbușească. Reamintim că marți seară, zeci de localnici s-au adunat într-un parc local să se roage pentru victime. De asemenea, mai multe persoane au așteptat la intrarea pentru vizitatori a companiei, căutând informații despre cei dragi. Printre cei 9 răniți se află și un pompier.
Atacatorul de la Dineul Corespondenților a lăsat o scrisoare rudelor: Urmează să aveți o surpriză
Atacatorul care a tras focuri de armă la Dineul Corespondenților, evenimentul de sâmbătă de la Casa Albă, urmează să fie prezentat în fața unei instanțe federale, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească toate circumstanțele incidentului. Forțe de ordine citate de mai multe media americane spun că suspectul, identificat drept Cole Allen, este în prezent reținut într-o secție a poliției metropolitane din nord-vestul capitalei SUA. Autoritățile intenționează să îl transfere într-un centru de detenție din sud-estul orașului, urmând ca ulterior să fie preluat de US Marshals Service și dus în fața unei instanțe federale. În paralel, noi informații apărute în spațiul public indică faptul că, înainte de atac, suspectul ar fi transmis un mesaj familiei sale. Conform relatărilor difuzate de NBC News, acesta și-ar fi cerut scuze părinților, colegilor și persoanelor care ar fi putut fi afectate de acțiunile sale. În mesajul, destul de criptic, lăsat apropiaților, Allen ar fi sugerat că urma să provoace „o surpriză” și ar fi criticat administrația fostului președinte Donald Trump, fără a-l menționa direct ca țintă. El ar fi indicat că oficiali ai administrației ar fi fost vizați, iar agenții Secret Service doar „dacă este necesar”, cu intenția declarată de a-i neutraliza fără a le pune viața în pericol. Nu ar fi vizat să ucidă decât dacă poliția ar fi deschis focuri înspre el Suspectul ar fi precizat că oaspeții și angajații hotelului nu reprezintă ținte, iar poliția Capitoliului, Garda Națională și personalul de securitate nu ar trebui vizați decât în cazul în care ar deschide focul asupra sa. De asemenea, acesta ar fi afirmat că a ales muniție menită să reducă riscul de victime colaterale, deși a admis că ar fi fost dispus să treacă „prin oricine” pentru a-și atinge obiectivele, dacă situația ar fi impus-o. „Nu mă aștept la iertare” În finalul mesajului, Allen ar fi declarat că nu se așteaptă la iertare, ar fi criticat măsurile de securitate ale hotelului și ar fi semnat cu un pseudonim, descriindu-se drept „Friendly Federal Assassin” (Asasinul Federal Prietenos). Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile federale urmează să stabilească acuzațiile oficiale și eventualele motive ale atacului.
Alexandru Nazare: Uși deschise pentru România la Washington. Ministrul Finanțelor anunță oportunități majore
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, transmite de la Washington că România are oportunități importante pentru atragerea de investiții în energie și infrastructură, însă stabilitatea politică rămâne esențială. Partenerii externi monitorizează atent evoluțiile interne, iar orice instabilitate poate duce la costuri mai mari și proiecte amânate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat în această săptămână, la Washington, la o serie de întâlniri cu instituții relevante din zona economică și financiară a Statelor Unite, alături de alți membri ai Guvernului. „Uși deschise pentru România la Washington. Depinde doar de noi cum mergem mai departe. Am încheiat un turneu de întâlniri săptămâna aceasta, alături de colegii din Guvern, cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA, acolo unde se decid și se susțin marile direcții de investiții globale”, a scris Nazare pe Facebook. Discuții pentru investiții în energie și infrastructură Vizita a inclus reluarea colaborării cu Grupul Băncii Mondiale și discuții cu oficiali americani pe proiecte strategice din energie. Ministrul a explicat că aceste deschideri vin după mai multe luni de dialog și contacte la nivel înalt. „Împreună cu Grupul Băncii Mondiale/ World Bank Group, prin MIGA şi IFC – instituții esențiale pentru finanțarea marilor proiecte – am reluat colaborări importante pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, am consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu Secretarul american pentru Energie, Chris Wright. Toate aceste uși şi ferestre de oportunitate nu sunt deschise întâmplător României. Sunt rezultatul ultimelor luni de dialog constant și al vizitelor anterioare în Statele Unite, în care am construit, pas cu pas, încredere și parteneriate cu oameni – cheie ai administrației americane.” Alexandru Nazare: stabilitatea politică influențează direct economia Ministrul Finanțelor atrage atenția că partenerii externi analizează atent situația din România, iar stabilitatea politică are impact direct asupra economiei. „Mesajul primit în toate aceste întâlniri este însă unul foarte clar: toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România, iar din acest punct de vedere direcția și, implicit, stabilitatea politică sunt esențiale. În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor – de pe urma cărora toți pierdem. Sunt şanse importante, deschise cu mult efort, în relația cu SUA. Iar România trebuie să le valorifice, cu determinare şi seriozitate, nu să le ocolească.”, a conchis ministrul. Alexandru Nazare participă în această perioadă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC, în intervalul 14 – 20 aprilie 2026. Recomandarea autorului: Vicepremierul Oana Gheorghiu lansează un atac la adresa PSD: „Nu este un episod izolat, ci un modus operandi”
Gândul: Cât a costat deplasarea Mirabelei Grădinaru la Summitul Melaniei Trump. Sumele oficiale
Potrivit Gândul, această sumă cuprinde doar costul biletelor de avion și diurna a două persoane din delegație. Administrația prezidențială nu a decontat cazarea, pentru că delegația, alături de Mirabela Grădinaru, au înnoptat, cel mai probabil la Reședința Ambasadei României la Washington. Reședința are un număr de 46 de camere. În ceea ce privește distribuția cheltuielilor în interiorul delegației, Administrația Prezidențială precizează că pentru Mirabela Grădinaru a fost alocată suma de 8.967 de lei, în timp ce pentru restul delegației costurile au fost de 22.412 lei, bilete de avion și diurnă. Instituția nu a oferit însă explicații suplimentare privind criteriile de repartizare a acestor sume. „Costurile totale aferente deplasării au fost în cuantum de 31.379,36 lei, reprezentând contravaloarea diurnei pentru cei doi consilieri de stat și a biletelor de avion achiziționate la clasa economică. Nu au fost decontate cheltuieli privind cazarea delegației. Din totalul cheltuielilor prezentat mai sus, suma de 8.967,21 lei reprezintă costurile cu biletul de avion, la clasa economic, pentru doamna Mirabela Grădinaru. Precizăm că doamna Grădinaru nu a beneficiat de diurnă, iar Administrația Prezidențială nu a suportat costurile pentru cazare”, se arată în răspunsul transmis de Administrația Prezidențială. Citește articolul complet pe Gândul.ro.
Liderul AUR, prezent în SUA. Va avea un discurs în cadrul conferinței Alliance of Sovereign Nations după președintele Camerei Reprezentanților
Alături de George Simion se mai află prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și alți șapte senatori și deputați ai formațiunii. Conform unor surse din interiorul organizatorilor, Simion va vorbi în cadrul unui panel despre cenzură și libertatea de exprimare, scrie Gândul. Mesajul liderului AUR vine într-un context în care ecourile Raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Comisia Europeană a intervenit flagrant în alegerile desfășurate în mai multe țări, inclusiv România, sunt departe de a fi stinse. Evenimentul Alliance of Sovereign Nations este organizat de Turning Point USA, fondată de Charlie Kirk, și de Anna Paulina Luna, apropiată a președintelui Trump și una dintre cele mai puternice și influente voci din cadrul Congresului american. Potrivit website-ului oficial, conferința va reuni lideri politici, ai mediului de afaceri, al celui academic și nu numai, „pentru un eveniment influent și informativ, centrat pe problemele care afectează omenirea.” Surse de la vârful AUR au declarat că George Simion va avea întâlniri atât cu Mike Johnson, alți membri ai Congresului SUA, cât și cu reprezentanți ai Departamentului de Stat.
Congresul SUA încearcă să limiteze puterile lui Trump în privința Iranului
Demersul parlamentarilor are loc în timp ce SUA își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu, iar președintele american a avertizat clar că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară. Rezoluția, inițiată de democratul Ro Khanna și republicanul Thomas Massie, ar trebui să limiteze „puterile de război” ale președintelui, potrivit CNBC. Înainte de orice nouă intervenție militară suplimentară în Iran, administrația americană ar fi obligată să ceară aprobarea Congresului. Controlul deciziei de război Constituția SUA acordă Congresului autoritatea exclusivă de a declara război. În practică însă, în ultimele decenii, mai mulți președinți americani au ordonat intervenții militare sau au lansat operațiuni armate fără o declarație formală de război și fără un vot explicit al Congresului, invocând prerogativele funcției prezidențiale. „De îndată ce Congresul își va relua lucrările săptămâna viitoare, vom forța un vot în plenul Camerei asupra rezoluției bipartizane Khanna-Massie”, au transmis liderii democrați, conduși de Hakeem Jeffries, liderul democraților din Camera Reprezentanților. „Decizie iresponsabilă” În declarația lor, democrații au condamnat ferm regimul de la Teheran, pe care îl descriu drept „brutal și destabilizator”, amintind „uciderea a mii de protestatari”, însă avertizează că o intervenție militară ar putea avea consecințe grave. „A porni un război în Orientul Mijlociu fără ca situația să o impună direct și fără o evaluare clară a riscurilor pentru militarii noștri și a pericolului unei escaladări în regiune este o decizie iresponsabilă”, au subliniat aceștia. Rezoluția nu blochează automat orice reacție militară în caz de atac direct asupra Statelor Unite, dar ar limita posibilitatea unei acțiuni preventive sau a unei intervenții majore fără dezbatere și vot în Congres. Iar miza este una sensibilă: echilibrul dintre puterea executivă și cea legislativă într-un moment de tensiune internațională. Congresul, împărțit Nu toți parlamentarii susțin însă demersul. Doi membri ai Camerei Reprezentanților, un republican și un democrat, au criticat rezoluția, invocând pericolul reprezentat de capacitățile nucleare și balistice ale Iranului. „Respectăm și apărăm rolul constituțional al Congresului în chestiuni de război. Supravegherea și dezbaterea sunt absolut vitale. Totuși, această rezoluție ar restricționa flexibilitatea necesară pentru a răspunde unor amenințări reale și în evoluție, semnalând slăbiciune într-un moment periculos”, au transmis ei. Negocieri sub presiune În paralel, administrația Trump continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear. Joi, cele două părți au avut o nouă rundă de discuții la Geneva, iar ministrul de externe al Omanului a vorbit despre „progrese semnificative”, anunțând că dialogul tehnic va continua săptămâna viitoare la Viena. În discursul său anual în fața Congresului american, Trump a spus că preferă o soluție diplomatică, dar nu a exclus opțiunea militară. „Nu voi permite niciodată ca principalul sponsor al terorismului din lume să dețină o armă nucleară”, a afirmat președintele SUA. Miza pentru Europa Disputa de la Washington are implicații dincolo de politica internă americană. O eventuală escaladare militară în Orientul Mijlociu ar putea influența piețele energetice, prețul petrolului și stabilitatea regională, teme care afectează direct și Europa. Votul anunțat pentru săptămâna viitoare va arăta dacă majoritatea din Camera Reprezentanților este dispusă să limiteze libertatea de acțiune a președintelui într-un moment de tensiune geopolitică ridicată sau dacă argumentul „flexibilității strategice” va prevala.